Concertul extraordinar susţinut de pianistul şi compozitorul Bogdan Ota şi Nordic Sonata Orchestra cu ocazia lansării primului său album: Day of Wrath ApocAlipsA

                                                           

,,O seară mult asteptată de publicul botosănean, o sală plină cu oficialităti, prieteni, dar si oameni simpli care si-au dorit să-l cunoască si să-i asculte muzica pentru ca la finalul intâlnirii cu artistul să primească si un autograf. BOGDAN OTA, PIANIST SI COMPOZITOR – BOTOSANEANUL CARE A CUCERIT INIMILE NORVEGIENILOR, s-a intors să cânte pentru cei de acasă. A VISAT să cânte acasă de când a inceput să se formeze ca artist. A păsit in sala Teatrului Mihai Eminescu din Botosani cam pe la varsta de 4-5 ani cand tatăl său a inceput să-l ia cu el la concertele sustinute pe aceasta scena de Filarminica din Botosani făcând cunostintă cu muzica simfonică si a fost fascinat din primul moment. Ce il inspiră? În primul rând Dumnezeu şi în al doilea rând viaţa sa, ce i se întâmplă lui în fiecare zi şi oamenilor din jurul lui. E un privitor. Priveste în jurul lui şi asta il inspiră şi apoi asează totul pe hârtie. 

 MUZICA LUI ARE FORTA SI EMOTIE. SI ASTA SE VEDE IN CREATIILE LUI. Cineva spunea că marii creatori sunt cutia de rezonanta a divinitătii. Din creatiile lui reiese acest lucru. Povestea lui s-a transformat si in povestea noastră prin vibratiile creatiei lui. DAR CUM NIMENI NU E PROFET IN TARA LUI, povestea lui Bogdan Ota este povestea miilor de tineri români talentati si muncitori, fortati sa paraseasca România si un sistem in care valoarea este marginalizată si chiar pângărită iar studiile nu-ti asigură si un loc de muncă. Desi este absolvent al Universitatii de Arte “George Enescu”, din Iasi, unde a intrat primul, cu bursa de merit, pâna să-si vadă visul implinit, acela de a trăi din muzică, adevarata sa pasiune, a fost nevoit să lucreze in numeroase domenii de activitate, pentru a-si cistiga o existenta decentă. Vorbeste putin despre aceste momente si parcă se intrevede un semn de tristete pentru faptul că cei de acasă nu au fost cei care sa-l valorifice. Si-a urmat calea si a invins… asa cum spune si SERGIU ALEX semnatarul cartii “BOGDAN OTA SI PIANUL CARE APROPIE CERUL”… “SI TOTUSI EXISTA METEREZE IN CARE LUPTA NU SE ISPRAVESTE, IN CARE ARTISTII CU HAR NU VOR SA CEDEZE FAST-FOOD-ULUI CULTURAL DEVASTAOR, CEL CARE ASFIXIAZA, NEINDURATOR, ARTA ADEVARATA BOGDAN OTA”, cu muzica lui este in linia intâi. 

Cu muzica lui (subliniez acest aspect) a fost in linia intâi si pe scena Teatrului Mihai Eminescu. Spun acest lucru pentru că publicul asta a vrut să asculte. Desi foarte incărcată scena teatrului (Bogdan Ota a fost foarte singur acolo) toate celelalte “artificii” găsite de regizorul artistic al spectacolului Volin Costin, nu au facut altceva decăt să “murdarească” aripile creatorului din scena. Incărcând cadrul scenic cu extrem de multe elemente, prin suprapunere, au “deterioat” finetea interpretativa a lui Bogdan Ota. Balerinilor Alexei Rozmarita si Liubovi Batir, gratiosi, talentati, metaforici le-a fost limitată dinamica miscărilor si mesajul in sine datorită unei viziuni regizorale disonantă. Interpretare desăvârsită a solistei Daniela Cojocaru si a Coralei Lira (o voce care pe alocuri nu s-a auzit). Videoproiectiile semnate de Cristian Cristescu, au completat poezia visarii iar Bogdan Ota, a vibrat prin muzica sa, alaturi de publicul lui drag. Aplauze si plecaciune in fata talanţilor lui Bogdan Ota. Aplauze Nordic Sonata Orchestra şi dirijorului Bogdan Chiroşcă." articol scris de actriţa Petronela Chiribuţă

CATREN UMORISTIC BOGDAN ALIN OTA

După cum prea bine se cunoaşte, pianistul “extraterestru” Bogdan Ota din nordul României a fost remarcat tocmai în... nordica Norvegie (!), asta după ce, în ţară, conform bunului nostru obicei împământenit de a da cu “b...ota” în baltă, era respins la concurenţă cu fascinanta mişcare culturală manelistă.

Artistul şi-a văzut visul cu ochii şi a ajuns, în sfârşit, să fie remarcat, iată, până şi în oraşul natal.

Extrem de fructuoasa colaborare cu cei din afara ţării are urmări dintre cele mai neaşteptate, pe holurile Institutului Cultural Român deja se vorbeşte despre înfiinţarea unei filiale permanente a Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale cu sediul la Oslo şi chiar a unei alte reprezentanţe undeva pe vârful Muntelui Olimp de pe Marte. J

Scurt remember umoristic... (în interpretarea actorului Daniel Badale)

                  Motto:  Lucruri noi, în premieră? Da’ de unde... drepţi să fim!

                          “Filtru”, “sită”, “filieră”? Cum să nu! Ba da... le ştim!

                   “Cazul B. Ota (!)” se închide. Urbea recunoscătoare.

                    Ieri, aprecieri acide. Azi, panoul de onoare.

                     “Vinovaţi” de promovare? Ca să vezi, norvegienii!

                        ...Următoarea sesizare? O vor face... marţienii!

DIN ISTORIA DROGURILOR

Dorinţa de a ajunge la stări de euforie îşi are rădăcina în timpuri de mult apuse, chiar pe vremea dacilor şi a romanilor se fumau anumite ierburi cu efecte afrodisiace şi halucinogene (cânepa indiană).

Drogurile sunt substanţe artificiale create de oamenii de ştiinţă în anumite situaţii limită. Cauzele au fost de regulă războaiele. Efectele drogurilor erau "benefice" pentru armatele diverselor popoare care trebuiau să reziste în regim de război, de multe ori fără hrană şi fără apă. Aşa au luat naştere substanţele excitante - droguri în forma primară. Tot războaiele au dus la dezastre umane. Astfel, în secolul al XVII-lea s-a descoperit morfina, un medicament care calma durerile provocate de răni. Cu timpul s-a realizat ca morfina administrată în mod repetat duce foarte repede la dependenţa fizică şi psihică. S-a căutat un inlocuitor şi prin derivarea morfinei cu opium-ul s-a descoperit heroina, care inţial se credea că nu dă dependenţa aşa de mare ca morfina.

După primul război mondial, aceste substanţe au început să fie consumate în toată lumea. Până la sfârşitul anilor '30, ele erau legale. Flagelul comertului ilicit de stupefiante pornit din America de Sud şi Orientul Mijlociu a cuprins întreaga planetă.

România, prin aşezarea sa geografică este ţara de tranzit dinspre Orientul Mijlociu către Europa de Vest. Ca orice ţară de tranzit, în timp, a devenit şi consumatoare. Fenomenul a luat amploare după'89. In perioada '90-'96, în caminele studentesti, apoi,în baruri, discoteci, şi chiar la colţ de stradă.

SĂ SPUNEM NU, CONSUMULUI DE DROGURI FEMEILOR ÎNSĂRCINATE; COPIILOR!

COPIII STRAZII

Lucrătorii sociali stradali ai diferitelor organizaţii neguvernamentale cu servicii sociale adresate acestei categorii de beneficiari au subliniat că, în stradă, consumul de droguri s-a extins în anumite grupuri de la“aurolac” la heroină sau alte droguri “tari

Am rugat-o pe dna psiholog de la ,, Protecţia Copilului” să prezinte despre aceşti copii ai străzii.

Dna psiholog a declarat:

,, Copiii si tinerii străzii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe stradă sau numai într-o anumită perioadă a zilei, procurându-şi singuri şi ilegal mijloacele de subzistenţă, fără să beneficieze de vreo formă de protecţie din partea părinţilor ori a altor persoane abilitate de lege.

Din punct de vedere al riscului de a deveni consumatori de droguri la care sunt expusi, copiii şi tinerii din stradă se afla în situaţia cea mai vulnerabilă. Aceşti copii trăiesc permanent în stradă şi supravieţuiesc printr-o adaptare continuă la regulile inumane ale străzii. Îşi procură bani prin muncă, cerşit, prostituţie sau furturi mărunte. Atitudinea faţă de familie e confuză sau e caracterizată prin indiferenţă. Domină amintirile legate de viaţa instituţională sau viaţa petrecută în stradă. Starea lor de igiena şi sănătate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul străzii. Pot fi întâlniţi în canale,. 

Unele familii care au ajuns să trăiască împreună cu copiii lor sub cerul liber sau în adăposturi improvizate în bărăci, şantiere abandonate, din cauza pierderilor locurilor de muncă ca urmare a închiderii fabricilor. Părinţii supravieţuiesc cerşind împreună cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Primesc adăpost mamele cu copii foarte mici. În aceasta categorie au fost incluşi şi tinerii care trăiesc în stradă şi au devenit părinţi la vărsta de 13 ani.

Copiii sau tinerii de sex masculin sunt în numar mai mare decât fetele. Fetele sunt dispuse într-o mai mare masură decât baieţii să îndure conflictele familiale, violenţa din familie sau sărăcia în care se zbat familiile lor, decât sa înfrunte pericolele străzii trăind într-o totală lipsa de siguranţa mă refer la acei copii, tineri care nu au unde să locuiască deoarece: părinţii au vândut sau au pierdut locuinţa pentru ca nu aveau acte corespunzatoare, locuinţa le-a fost distrusă în incendiu, sau, în cazul tinerilor, nu li s-a mai permis să locuiască într-un centru de plasament dupa împlinirea vârstei de 18 ani. .

O să redau câteva declaraţii a unor copii al străzii:

„noi stăteam la ţară şi şcoala era departe şi oricum nu erau bani” 

„mă trimiteau părinţii la cerşit, să le fac rost de bani pentru băutură şi ţigări, ei nu vroiau să-mi cumpere ce trebuie pentru şcoală 

,,m-au retras părinţii că nu mai aveau posibilităţi” 

„m-au alungat parintii de acasa si nu m-am mai dus la scoala”

„nu m-au mai dat la şcoală, au zis că trebuie să muncesc să le aduc bani şi pentru că nu le-am mai adus m-au alungat de acasă” 

„eram mică şi nu ştiam ce este bine şi ce este rău… oricum m-am descurcat

Este neplăcut să auzim această prezentare a copiilor, care trebuie să recurgă la droguri.

Să nu fim indiferenţi faţă de copiii care merită să- se bucure de copilărie.

Starea de sănătate

Starea de sănătate a persoanele care trăiesc în stradă, fie copii fie adulţi, este evident una precară. Tabloul afecţiunilor de care suferă cei din stradă este unul vast, în care predomină afecţiunile respiratorii (pneumonie, bronşite, TBC, rinite etc.), bolile dermato-venerice (sifilis, ciuperci, blenoragie, boli ale pielii), boli ale ficatului (hepatite) şi vătămări corporale grave ca urmare a bătăilor din stradă sau a accidentelor. Numărul celor care au declarat că suferă de o boală cu

transmitere sexuală este foarte mare.De asemenea, pot aparea halucinaţii puternice, cum ar fi senzaţia de zbor, consumatorul simtindu-se “beat”. “Aurolacul ma face sa ma simt mult mai bine, uit de necazuri si nu-mi mai este foame”, este declaraţia unui copil de 15 ani. “Drogul este ceva rău dar ţine de foame şi sete” sau "Drogul (aurolacul) este un lichid... după care îţi schimbă imediat imaginea". Asemenea alcoolului si heroinei, “aurolacul” îi îndeparteaza pe copii de stresul strazii, tinându-le loc de hrana, caldura si casa, dar, din pacate, îi iniţiază pentru drogurile tari (heroina).

Nu aceeaşi este situaţia în cazul fumatului. Consumul de solvenţi afectează. Fumatul reprezintă o practică comună în stradă. Aproape toţi copiii fumează, indiferent de vârsta sau sex. De asemenea, nu are importanţa dacă petrec doar ziua pe stradă sau dacă au ales să trăiască în stradă. Consecinţele asupra sănătăţii sunt pe termen lung. Copiii suferă de la vârste foarte mici de dificultăţi respiratorii, stoparea creşterii în înaltime, sensibilitate ridicată la îmbolnaviri.

"Aurolacul" este cel mai consumat drog în stradă. Dar heroina tinde să devină drogul preferat al adolescenţilor şi tinerilor când aceştia dispun de suficienţi bani. Consumul de heroină ar putea deveni un instrument în implicarea copiilor şi tinerilor în savârsirea de infracţiuni grave (furturi din magazine, autoturisme, tâlharii cu violenta, crime).

"Fără violenţă în orice imprejurare!” interviu realizat cu doamna asistent social Maria Felicia Mihai

Zilnic avem parte de scene de violenţă în jurul nostru:fie fizică dar de cele mai multe ori verbală. Câţi părinţi nu-şi lovesc copiii în faţa unei vitrine, pentru că acolo e o jucarie prea scumpă pe care nu şi-o permit?

Câţi dintre noi nu am fost agresaţi verbal de injurii sau cuvinte obscene pe stradă, în autobuz sau în piaţă?

Dacă cineva încearcă să ia atitudine se loveşte de respingerea celor din jur: "e copilul lui, face ce vrea cu el".Cel mai important mi se pare atitudinea colectivă a oamenilor!

Nu trebuie să lăsăm asemenea atitudini în jurul nostru!Pe lângă şcoală, familie şi societatea are un cuvant de spus:

"Fără violenţă în orice imprejurare!”

Pentru această problemă care ne confruntăm zilnic am făcut o vizită la sediul instituţiei,, Protecţia Copilului”, unde am primit câteva răpunsuri pentru unele întrebări.

M-am adresat doamnei asistent social principal, prof. Maria Felicia Mihai, care îndeplineşte funcţia de Sef Complex de servicii comunitare destinat protecţiei copilului – în cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Botosani .

Este absolventă a Universitatea” Al.I. Cuza” Iaşi - Facultatea de Filozofie -specializarea Asistenţă Socială , făcând parte din prima generatie de asistenti sociali licenţiati de după 1989 din România. Este absolventa de Master obţinând ,,Diplomă Master în Management social şi dezvoltare comunitară”

Doamna prof. Maria Mihai, reprezintă prima generatie de asistenti sociali specializati din Botosani, lucrează din 1996 în domeniul asistenţei sociale, de 10 ani îndeplinind funcţia de director general al celei mai mari instituţii sociale din judeţ -D.G.A.S.P.C.- cu peste 1200 salariaţi .

Mai îndeplineşte funcţia de preşedinte al Colegiului National al Asistentilor Sociali din România -structura teritorială Botoşani şi este profesor asociat la Universitatea ''Pentre Andrei '' din Iaşi -supervizor al practicii de specialitate pentru studenţii de la specializarea Asistenta Sociala.

H. V. Care sunt Activităţile şi responsabilităţile principale ale dv. în cadrul Complexului de servicii comunitare destinat protecţiei copilului din cadrul D.G.A.S.P.C. Botoşani

Doamna prof. Maria Mihai:

1. Coordonarea şi supervizarea activităţii de protecţie a copilului din cadrul Complexului de Servicii Comunitare destinate Protecţiei Copilului ( Compartimentul de consiliere, Compartimentul de evaluare a copilului care săvârşeşte fapte penale şi nu răspunde penal, Compartimentul abuz, neglijare ,trafic ,migratie , Compartimentul planificare familială). Conducere, organizare planificare, control al activităţii de asistenţă socială şi protecţia copilului ;Implementarea proiectelor în domeniul protecţiei copilului în concordanţă cu Strategia Guvernamentală şi Judeţeană;Supervizare a managementului de caz in conformitate cu standardele in domeniu si cu respectarea interesului superior al copilului. In toate demersurile profesionale, scopul principal este prevenirea separării copilului de familie şi identificarea celei mai bune măsuri de protecţie pentru copiii care au fost abandonaţi sau abuzaţi de proprii părinţi.

În vederea perfecţionării a urmat diferite cursuri obţinând certificate ca:

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite:

- Certificat de participare la Programul „România Child Welfare La Colegiul PARKLAND –S.U.A. 1998

- Certificat de participare în calitate de Expert la Conferinţele pe tema Convenţiei ONU privind drepturilor copilului şi a Convenţiei Europene privind drepturile omului – Uniunea Europeana – A.N.P.C.A.; Ianuarie – iunie 2004

- Certificat de absolvire specializarea “Drept Comunitar”- Academia de Studii Economice Bucureşti ;

- Diploma de formator acreditat de C.N.F.P.A. Bucureşti;

- Diploma de mentor acreditat de C.N.F.P.A. -- Experienţa ca formator al lucrătorilor în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului, expert naţional în promovarea drepturilor copilului.

Este iniţiatorul reformei în domeniul protecţiei copilului la nivelul judeţului BOTOSANI, fiind apreciată la nivel naţional şi internaţional transformând instituţia protecţiei copilului în model de bună practică la nivel naţional, în anul 2004 fiind apreciată chiar de dl Jonathan Scheley -reprezentantul Uniunii Europene în România.

Doamna director Maria Mihai, vă mulţumesc pentru că ne-aţi oferit posibilitatea să vă cunoaştem şi pentru activităţile ,, împotriva violenţei copilului!"

Să spunem NU consumului de droguri!

Să spunem NU consumului de droguri!

Modernitatea, din păcate, a condus şi la efecte negative ale emancipării femeilor. Femeia care a dorit să devină licenţiată, să aibă independenţă economică, a transformat aceste obiective în priorităţile vieţii personale, sacrificând astfel familia.In prezent, femeia se confruntă şi cu experienţa tristă a lipsei locurilor de muncă în toate domeniile ca şi a renumerării insuficiente. Din acest motiv, multe femei sunt nevoite să plece în străinătate pentru a găsi un loc de muncă, iar familia suferă, se destramă, şi aceasta se reflectă asupra copiilor care sunt afectaţi cel mai mult. Despărţirea sau lipsa unuia sau ambilor părinţi duce la lipsa de control asupra copiilor şi aceştia îşi iau destinul în propriile mâini. Aşa se explică de ce unii tineri cad pradă drogurilor.

,,Consumul de droguri constituie o problema a tuturor societăţilor moderne. Progresele tehnologice, dispariţia unor valori tradiţionale,fenomenele de marginalizare socială şi economică, lipsa unei perspective clare pentru tineri au condus la o accentuare a stărilor de nelinişte, nesiguranţă sau stres, ceea ce a dus inevitabil la consumul de droguri. Toleranţa şi/sau neputinţa autorităţilor de a controla traficul de substanţe psiho-active de la graniţe şi de pe teritoriul României, scăderea nivelului de trai al populaţiei, politica traficanţilor de a oferi uneori pe nimic noul produs, a făcut ca România să devină foarte repede şi o ţară consumatoare, o ţară în care traficul de stupefiante a devenit din ce în ce mai organizat, în care numărul consumatorilor de droguri a crescut de la an la an. Astfel, consumul pare să fi atins în prezent un nivel suficient de ridicat încât să încurajeze în continuare traficul de stupefiante în România”.(1 Cristian Bellu–Bengescu, “Drogurile–alarma nationala”, în “Adolescentii

si toxicomania”, Editura POLIROM, 2000, p. 30 – 31)

 Pentru o prezentare mai corectă a acestui fenomen am invitat pe doamna psiholog ADRIANA DOCEA, din cadrul Serviciului de Asistenţă Psihosocială al Penitenciarului Botoşani. Printre activităţile specifice pe care le desfăşoară d-na psiholog în cadrul penitenciarului, se numără activităţile de consiliere individuală la solicitare şi din oficiu, intervenţie în situaţii de criză, negociere de conflicte – persoane private de libertate, consiliere specifică pentru persoane private de libertate vulnerabile (femei, tineri, minori) sau cu nevoi speciale (agresivi, vârstnici, agresori sexuali, cu pedepse de lungă durată/condamnaţi pe viaţă, cu risc de suicid, cu afecţiuni psihice). Din perioada de formare a d-nei psiholog, amintim că, în anii 2002-2003, a participat ca voluntar la Fundaţia Bethany, fundaţie non-profit, ce oferă sprijin şi asistenţă persoanelor aflate în situaţii speciale. În anul 2003, la Iaşi, a participat la Seminarul Tehnic de formare ,,Dramaterapia. Comunicare şi intervenţie în trauma societală”, cu obtinere certificat. În anul 2007, a participat la ,, Sesiunea de comunicari stiintifice Iaşi, Univ. ,,Petre Andrei”, cu lucrarea cvasi-experimentală ,,Percepţii în situaţii de inechitate socială” .

În perioada 6-8 mai 2008, la Botoşani a participat în cadrul proiectului ,,Reţeaua Interinstituţională Antidrog”, finanţat de Uniunea Europeană prin programul Phare 2005, cu un model de acţiune ,,protecţia copilului împotriva consumului de droguri”

Doamna psiholog a declarat:
,,Factorii care determină copiii si adolescentii sa consume droguri, este curiozitatea, asociat cu dorinta de senzatii tari, singuratate, lipsa de prieteni. Principalul factor extern favorizant al consumului de droguri este reprezentant de anturaj sau grupul de prieteni.

Unii tineri folosesc drogurile din cauza problemelor existente (divorţul părinţilor, abuz sau neglijenţa din partea părinţilor sau a şcolii). Însă consumul drogurilor rezolvă doar aparent şi temporar problema care continuă să existe şi să se agraveze, conducând la neintegrarea în colectivitate şi societate. 

O altă arie socială de manifestare a comportamentelor adictive este strada. Aici, condiţiile de viată pot fi privite cauzal într-o relaţie directă cu consumul de droguri. Cu toate că ne este dificil să acceptăm strada ca mediu social în care se dezvoltă relatii şi norme sociale separate de cele ale societăţii, totuşi, în oraşele mari, fenomenul copiilor străzii sau al adulţilor fără adăpost este omniprezent şi indiscutabil de lungă durată. Absenţa perspectivelor de (re)integrare socială, în special în cazul adolescenţilor şi tinerilor din stradă, conduce la comportamente de evadare din realitatea inumană a străzii prin consumul de droguri”.

] Doamna psiholog a avut plăcerea şi ne-a oferit sfaturi:.

,,Atenţie: organismul nu poate neutraliza efectele negative ale consumului de drog fără a se îmbolnăvi!
De obicei preţuim sănătatea sau libertatea doar atunci când nu o mai avem!”

H.V: DESPRE DEPENDENTA OBSESIVĂ CE PUTEŢI SA-MI SPUNEŢI?

Dna psiholog: ,,Drogurile devin importante ca şi respiraţia sau mersul la baie. Adeseori acest lucru creează sentimente de vinovăţie faţă de sine şi faţă de de familie, în condiţiile în care gândurile consumatorului converg către acelaşi scop: procurarea de droguri.

A lua droguri este ca şi a mânca. Poţi rezista doar câteva ore, apoi simţi nevoia să o faci din nou. Inţelegem astfel de ce consumul de droguri este compulsiv. Continui să iei tot timpul,căt se poate de des.Nu contează care sunt consecinţele. Preocuparea o reprezintă consumul, drogul, devenit singurul motiv pentru care există motivaţia de a trăi”.

,,Ce poate fi mai trist şi mai îngrijorător decât să vezi cum un copil de 13-14 ani, aleargă înnebunit după o doză de heroina?; 

-cum o femeie însărcinată intrată în perioada de sevraj îi porunceşte violent partenerului de viaţă să-i prepare doza?; 

-ce poate fi mai tragic decât să vezi cum un prunc nevinovat se zbate în pântecele mamei sale, "cerând" porţia de drog? 

-Nimic nu poate fi mai deprimant decât locuinţa, ori câteva haine şi un pat cu aşternuturi învechite şi arse, câteva cuie bătute în perete, unde cândva erau aşezate tablourişi au fost vândute pentru a se cumpăra droguri" 

ADOLESCENTII CARE SE DROGHEAZA CAPATA UN FALS SENS AL REALITATII

,,A nu fi prins contribuie la început la dezvoltarea unei false realităţi. Copilul se simte mai desăvârşit, îi percepe pe părinţi ca ,, ignoranţi”. Acesta este un motiv în plus pentru care aceşti copii nu-şi mai ascultă părinţii. Unele droguri (ex. marijuana ) induc în eroare pentru că oamenii cred că-şi pot controla consumul. Astfel, ,,drogul uşor’’ păcăleşte repede persoana să încerce şi alte droguri”.

H.V: CARE SUNT EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI ?

Dna psiholog: ,,Consumul de droguri este un risc, deoarece, în timp, drogul decide ce să faci şi cum să trăieşti. Se intamplă aşa deoarece consumatorul doreşte să aibă drogul tot timpul e foarte probabil sa facă tot felul de lucruri nebunesti ca să-l obţină. După ce se întamplă aceasta, altcineva dictează cum să trăiască şi ce conduită să adopte. Ma refer la instituţii ca inchisoarea sau spitalul”. 

"Drogurile mă înnebunesc. Voiam sa fiu respectat şi am bătut oameni, i-am lasat pe jos, plini de sânge. ce lucruri îngrozitoare am făcut!" -este declaraţia unui fost consumator.

H.V.: SPUNEŢI-MI, VA ROG, DROGURILE SUNT IN LEGATURA CU SEXUL ?

Dna psiholog: ,,Uneori drogurile sunt asociate cu alte comportamente care provoacă plăcere. Deşi intenţia iniţială este potenţarea plăcerii sau demonstrarea anumitor calităţi, în timp se modifică modul de raportare, respectiv atitudinea faţă de aceleaşi comportamente”. O să prezint câteva declaraţii ale foştilor consumatori :

"Prietena mea a început să-mi dea droguri. Ea se droga. Mi-a spus ca dacă vreau să facem sex, trebuie să fac şi eu ca ea. N-am avut nimic împotriva. Acum regret. Este pre târziu" 

-"Cocaina este mai buna decat sexul. Pot s-o iau oricand si ma simt mai bine decat oricine de pe pamant." "La inceput aveam senzatia ca eram mai bun la pat, iar acum nu mă mai interesează deloc. Sexul este stupid. Cocaina mă satisface total. Nu mai sunt interesat de fete”.

H.V:TINERI CARE AU DEVENIT DEPENDENTI SUNT INDIFERENTI LA CONSECINTELE DEPENDENTEI DE DROGURI ?

 Psiholog:,,Studiile demonstrează că atât infractorii, cât şi non-infractorii, ştiu ce este bine şi ce este rău. Diferenţa nu constă în moralitatea acestora, ci în practica lor.

Însă, dacă la un non-consumator în general putem să ne aşteptăm la anticiparea şi asumarea consecinţelor propriilor fapte, la consumatorul dependent apare sentimentul de indiferenţă faţă de consecinţe, atâta timp cât scopul de a procura doza este atins".

Declaraţii ale foştilor consumatori: "Cel mai plăcut sentiment era sa am ierburile în buzunar. Nimic altceva nu mai conta."Atunci nu mă gândeam că "Inchisoarea şi moartea mă aşteaptă. Când eram drogat, mă gândeam doar la urmatoarea priză. Nu dadeam atenţie la nimic altceva."

H.V.: CUM EXPLICAŢI CĂ ADOLESCENTII MOR EMOTIONAL MAI REPEDE DECAT ADULTII ?

Dna psiholog Adriana Docea:

,,Specialiştii consideră că, în general, cei care decid să consume substanţe adictive (care determină dependenţă), prezintă, majoritatea, decalaje între vârsta biologică şi cea afectivă, în detrimentul celei din urmă. Din acest punct de vedere, adolescenţii reprezintă o categorie vulnerabilă, în raport cu adulţii, iar odată consumul de droguri început, dezvoltarea emoţională încetează. Adolescenţii nu mai deprind abilităţile necesare să se poată descurca cu problemele de zi cu zi. Rezultatul îl reprezintă adeseori adolescenţi care se poartă ca în şcoala primară. (Să ne imaginăm un licean ce are comportamentul unui elev de clasa a cincea! - aceasta se întamplă ca efect al consumului de droguri.). 

Moartea emoţională este indicată de o lipsă totală de interes faţă de propria persoană, dar şi o lipsă de respect faţă de drepturile celorlalţi. Persoanei nu-i mai pasă de nimeni şi de nimic. Devine o scoică plină de ură şi de dorinţă de drog. Adicţia reprezintă un fel de moarte simbolică, deoarece viaţa nu mai are semnificaţie , devenind o succesiune de zile şi nopţi, condiţionată de prezenţa drogului”. 

Pentru prevenirea consumului de droguri, dar şi a altor comportamente indezirabile, deosebit de importantă este calitatea relaţiilor care se stabilesc între copii, adolescenţi şi persoanele semnificative din viaţa lor (părinţi, formatori etc.)

Doamna psiholog Adriana Docea recomandă:

,,Luaţi măsuri atunci când merită şi explicaţi motivul. Cunoaşteţi-i anturajul, prietenii, precum şi familiile acestora.

În caz de pericol solicitaţi ajutorul specialiştilor (medicilor, psihologilor, asistenţilor sociali), părinţilor care au făcut cursuri antidrog sau au avut probleme similare, profesorilor sau preotului. Ei vă vor ajuta să ieşiţi din situaţia gravă în care vă aflaţi!

Acţionaţi rapid, inteligent, discret şi perseverent pentru a vă salva copilul! 

Dragi părinţi, ajutaţi copilul să evite anturajele periculoase şi să nu cedeze tentaţiilor riscante! Încurajaţi-l să ceară sfaturi în deciziile importante, lăudaţi-l !” 

Concluzii:

,,În Penitenciarul Botoşani, în cursul anului 2008, au fost custodiate 24 de persoane private de libertate (bărbaţi) care s-au autodeclarat consumatori de substanţe adictive în antecedente, cu şi fără dependenţă. 

În cursul anului 2009, până în prezent s-au aflat în custodia instituţiei 20 de foşti consumatori autodeclaraţi (bărbaţi) de substanţe adictive, 3 dintre aceştia fiind adolescenţi.

Scopul psihologului este să desfăşoare activităţi de consiliere suportivă, optimizare comportamentală în vederea diminuării comportamentelor adictive, iar ca intervenţie specifică de grup, pentru aceste persoane se derulează următoarele programe: 

1. PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI - program adresatnu numai tuturor persoanelor private de libertate din toate regimurile de deţinere, cu precădere minorilor şi tinerilor, cât şi persoanelor identificate cu risc la consumul de droguri

Scop: prevenirea consumului de droguri sau alte substanţe psihoactive

Colaboratori: Centrul Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog 

2. PROGRAM INTEGRAT DE ASISTENŢĂ A FOŞTILOR CONSUMATORI DE DROGURI

Scop: - dobândirea şi / sau menţinerea abstinenţei;

Colaboratori: Centrul Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

Este neplăcut să auzim această prezentare a copiilor, care trebuie să recurgă la droguri. Pentru a nu fi indiferenţi faţă de copiii care merită să- se bucure de copilărie, l-am rugat pe dl profesor Florin Barbu, de la Centrul Judeţean de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Botoşani, să ne dea sfaturi de specialitate în vederea prevenirii consumului de droguri:

SFATURI DACA CREZI CA COPILUL TAU SE DROGHEAZA




Dacă suspectezi că se droghează, nu ignora semnele.
Iată câteva lucruri pe care trebuie sa le urmăreşti dacă crezi că copilul tău bea sau consumă droguri:
- Note mici la şcoală sau scăderea performantelor şcolare;
- Izolare, închidere in sine, depresie sau oboseala;
- Influenta excesiva a anturajului sau schimbarea prietenilor;
- Ostilitate si lipsa de cooperare;
- Deteriorarea relaţiilor cu familia;
- Pierderea interesului pentru aspectul exterior sau pentru igiena;
- Pierderea interesului pentru sport si pentru preocupările obişnuite;
- Schimbarea regimului de somn si a obiceiurilor alimentare;
- Prezenta drogului asupra tânărului sau in lucrurile sale;
- Semne fizice ca: înroşirea ochilor, rinoree, răceli frecvente, scădere rapida in greutate;
UNUL DINTRE CELE MAI BUNE LUCRURI PE CARE LE POT FACE PARINTII PENTRU BINELE COPIILOR LOR ESTE SA CINEZE IN FIECARE SEARA IMPREUNA 

Dintre adolescenţii care cinează de 6-7 ori pe săptămână cu părinţii, 93% spun ca nu au fumat nici o ţigară in ultima luna. Acest procentaj este mai scăzut la cei care cinează mai puţin frecvent împreună cu familiile lor. Acelaşi lucru se întâmplă cu cei care consuma alcool sau fumează.

CONSUMUL DE DROGURI CRESTE CU TIMPUL CA FRECVENTA SI CANTITATE

"Luam cocaina o dată pe săptămâna. Cu timpul am început sa iau din ce in ce mai mult . După 6 luni cumpăram mereu. Am început să fumez,apoi, să fumez tot timpul. Pentru ca să am banii necesari m-am angajat. Când nu-mi mai ajungeau banii pe care îi câştigam, am început să vând tot ce aveam. Trebuia să fac asta ca să-mi asigur doza. Drogul devenise totul pentru mine, Primul lucru la care mă gândeam cînd deschideam ochii, era să mă droghez şi cum să fac rost de bani pentru asta." "Devii dependent fără să-ţi dai seama. Drogul devine mai tare ca tine."

ADOLESCENTII AU TENDINTA SA FOLOSESCA MAI MULTE FELURI DE DROGURI

" Un prieten avea bere, altul ţigări, altul cocaina, altul marijuana. Asta am făcut. Asta făceau şi prietenii mei. Era "cool", intelegi? Ne simţeam ca o familie. Era grozav. Acum familia s-a micşorat. Murim."

ADOLESCENTII SUBESTIMEAZA PUTEREA DROGULUI

"Copiii ii văd pe prietenii lor fumând marijuana fără ca un timp să se întample ceea ce au auzit de la părinţi sau de la TV. Acesti copii încep să creadă că pot fuma marijuana şi să renunţe când vor, fără să li se întâmple ceva. Cam aşa gândesc şi adulţii când încep să fumeze. Văd că prietenii lor fumează, fără să apară consecinţe imediate ale fumatului. Ei minimalizează riscul şi nu ţin cont de avertismentele imprimate pe pachetul de tigări. Ideea că nu li se poate întâmpla nimic, atunci cand fumeaza sau se drogheaza se fixeaza si consolideaza in mintea lor. Ei cred ca acele consecinţe grave se întâmplă doar altora. Nu dupa mult timp se află înşişi în situaţia de consuma din ce în ce mai mult drog cu consecinţele respective" 

"L-am bătut pe tatăl meu şi am fugit de acasă. Am furat şi am vândut droguri unor copii. Mi-am dus familia la deznadejde şi disperare. N-am crezut niciodată că pot ajunge să fac aşa ceva." 

"Am văzut nişte tipi într-un gang drogându-se. M-am gândit că n-am cum să ajung nicodată ca ei. Şase luni mai târziu am ajuns în aceeasi situaţie. Nu-mi pasă."

"Drogurile nu fac discriminări între albi sau negri, bogati sau săraci, buni sau răi. Drogurile ii distrug şi ii folosesc pe toţi la fel."

TOLERANTA CRESTE ODATA CU TIMPUL

,,Cresterea tolerantei este atunci cand cineva are nevoie de mai mult drog ca sa se simta in aceeasi stare ca la inceput. Trupul devine folosit de drog".

IMENSA PUTERE A PARINTILOR

,,Părinţii au o mare putere asupra stării de bine a copiilor lor. Din păcate mulţi dintre părinţi nu-şi dau seama de această putere şi nu o folosesc. Studii după studii au arătat că implicarea părinţilor determină o schimbare importantă în viata copiilor lor. Părinţii îşi pot influenţa copii dacă se apropie de ei devreme şi dacă continuă să le transmită valori puternice şi mesaje pozitive adolescenţilor lor. Resemnarea părinţilor faţă de consumul de droguri reflectă de obicei faptul că ei înşişi sunt consumatori de droguri. Copii ne spun ca părinţii pot fi singura şi cea mai mare influenţa în decizia lor de a nu fuma, de a nu consuma alcool şi droguri".

CATEVA SUGESTII CARE SA TE AJUTE SA CONSTRUIESTI  RELATII  ARMONIOASE CU COPIII TAI

- crează relaţii excelente cu copilul tău;
- participa activ la viata copilului tău;
- ajuta-l permanent la lecţii;
- încurajează-ti adolescentul sa ceara sfaturi in deciziile importante;
- cinaţi frecvent împreuna cu copiii, in familie;
- mergeţi regulat la biserică şi faceţi ca religia sa facă parte din viaţa tânărului;
- laudă-l şi ia măsuri atunci când merita;
- află ce face după şcoală;
- află unde se duce în weekend.
Puterea ta ca părinte este determinata de timpul petrecut împreună şi de consistenţa mesajelor pe care le trimiţi.

VA INVIT SA VIZITATI PRAGA

Praga (în limba cehă: Praha) este capitala Republicii Cehe. Oraşul este situat pe râul Vltava, în Boemia Centrală şi are aproape 1,2 milioane de locuitori, în numărul cărora nu sunt luaţi în consideraţie cei aproximativ 300.000 de navetişti, care lucrează în oraş, dar nu locuiesc aici.Praga are diferite supranume, printre care ,,Praga mater urbium "("mama oraşelor"), "Oraşul celor o sută de clopotniţe" sau "Oraşul de aur". Din 1992, centrul istoric al Pragăi a fost inclus pe lista UNESCO a locurilor din patrimoniul cultural mondial.

Din Turnul ,, Eifel", de pe dealul Petrinului, priveşti întregul oraş
Vltava cu podurile ei. Podul Carol

Podul Carol. Lângă podul Carol este monumentul lui Carol al IV-lea. Din turnul ,, Eifel" se văd zidurile vechi de sute de ani ale cetăţii, terasa,, Fântâna de aur" unde Iulius Fucik, eroul naţional al poporului cehoslovac a văzut Praga pentru ultima oară.,,Oraşul Praga a înflorit în secolul al XIV-lea, în timpul domniei lui Carol al IV-lea al Sfântului Imperiu Roman de Neam German din Dinastia Luxembourg. Carol era fiul prinţesei cehe Eliska Premyslovna şi a lui Jan de Luxembourg. Născut la Praga, în 1316, Carol a devenit rege al Boemiei după moartea tatălui său, în 1346. Datorită eforturilor lui Carol al IV-lea, episcopia din Praga a fost ridicată la rangul de arhiepiscopie în anul 1344. La 7 aprilie 1348, Carol a fondat prima universitate din Europa Centrală, Răsăriteană şi Nordică, care, în zilele noastre , îi poartă numele. Universitatea Carol este cea mai veche universitate cehă şi prima universitate germană. În acelaşi an, Carol al IV-lea a fondat Nové Město – Oraşul Nou, vecin cu Staré Město – Oraşul Vechi. Carol a reconstruit Castelul Praga şi Vysehradul, a reconstruit unul dintre podurile ruinate de pe Vltava, care poartă azi numele său – Podul Carol. Tot în timpul domniei sale a început construirea Catedralei Sfântul Vit şi au fost ctitorite numeroase alte biserici mai mici. În 1355, Carol a fost încoronat la Roma Împărat al Sfântului Imperiu Roman de Neam German. Praga a devenit capitala Sfântului Imperiu Roman. Noul împărat a dorit să facă din Praga cea mai frumoasă capitală europeană şi oraşul cel mai important al Imperiului. Toate construcţiile ridicate în acea vreme au folosit grandiosul stil gotic, cu caracteristici decorative locale, numite, mai apoi, „Şcoala boemiană”. În timpul domniei împăratului Carol al IV-lea".( Praga, după wikipedia, enciclopedia liberă)

Aici putem vedea Catedrala Sfântul Vit, mormântul lui Ferdinand al II-lea.Următorul rege al Boemiei a devenit Ferdinand Habsburg, soţul lui Ana Jagellon, sora lui Ludwig Jagellon. Urcarea lui pe tron a marcat începutul Dinastiei Habsburg. După ce fratele lui Ferdinand, Carol al V-lea, a abdicat de pe tronul Sfântului Imperiu Roman în 1556, Ferdinand a fost ales împărat, în 1558.

Modele de vitralii



Sfântul Vit Monumentul funerar al Sfântului Ioan Nepomac secolul XVIII-lea

Palatul oamenilor de cultură

Monumentul lui Jan Hus 1415. ,,Situaţia s-a schimbat în mod dramatic în timpul domniei regelui Wenceslas al IV-lea, fiul lui Carol al IV-lea. Preotul Jan Hus, care era şi rectorul Universităţii din Praga, îşi ţinea predicile în Capela Bethleem în limba cehă pentru a asigura difuzarea cât mai largă a ideilor reformării bisericii. Execuţia lui Hus pentru erezie (1415) a dus în anii care au urmat la declanşarea Războaielor Husite (cu episodul declanşator al primei defenestraţii, când populaţia revoltată a Pragăi a aruncat pe geamurile primăriei consilierii orăşeneşti".

OROLOGIU PRIMARIEI VECHI, UNUL DIN CELE MAI CELEBRE DIN LUME

PIAŢA HRADULUI


În Oraşul Praga , a poposit Mihai Viteazul în urmă cu 400 de ani
fotografii personale: Viorica Hrustovici

EXPOZITIE ORGANIZATA DE MUZEUL JUDETEAN “Sunet si culoare in lumea pasarilor”.

                                           Muzeul Judetean Botosani in colaborare cu 

                            Complexul Muzeal de Stiintele Naturii “Ion Borcea” – Bacău,

 organizeaza in perioada 23 octombrie – 4 noiembrie 2012, 

expozitia

                         “Sunet si culoare in lumea pasarilor”. 

 Expozitia cuprinde zeci de pasari exotice: 

şi, papagali de talie mare (Jako, Penant, Marele Alexander), 

papagali de talie mijlocie (Bourk), 

        papagali de talie mica (Papagalul Vrabie),  cinteze, turturele sau prepelite. 

          Deschis zilnic între orele 9:00-17:00 

                            Pretul unui billet: 2 lei – elevi/studenţi. 4 lei – adulti. 

                                    Muzeul Judetean Botosani str. Unirii, nr. 15 

                                 tel. 0231.513.446 fax. 0231536989 www.muzeubt.ro

MARIOARA MURARESCU

A prins înregistrările alb-negru, a prins fonoteca, a colaborat cu mari profesionişti de televiziune drept modele. Este Marioara Murărescu, care-şi împarte la cei 62 de ani munca de bunică cu cea de vedetă tv.
Marioara Murărescu a trecut iniţial prin radio înainte de contactul cu televiziunea.
“Am fost repartizată în radio în 1972, iar în 1977 am ajuns în televiziune şi pentru că cele două instituţii erau surori.” Fonoteca radio este pentru orice redactor o adevărată şcoală, este de părere prezentatoare emisiunii Tezaur Folcloric. “I-am prins pe cei din generaţia de aur: Ioana Radu, Rodica Bujor, Ion Luican“Nu sunt prezentator, eu sunt om de specialitate, sunt etno-muzicolog. Sunt un om de televiziune care face mult mai mult decât un prezentator. Am venit în radio ca şefă de promoţie de Conservator şi mi-am dorit să fac folclor”, a declarat Marioara Murărescu.
http://mmurarescu-tezaurfolcloric.blogspot.com/

Pe data de 13 ianuarie -2012, la emisiunea ,, Acces direct" a fost invitată doamna
Mărioara Murărescu şi alţi interpreţi al cântecului popular Steliana Sima, Benone Sinulescu, Florin Vasilica. În cadrul emisiunii s-a vorbit ,, despre Mărioara Murărescu"
Câteva impresii, amintiri al înterpreţilor:
Florin Vasilică:
,, Primul spectacol public la care am participat ,, Tezaurul Folcloric", organizat de d-na Mărioara Murărescu, a fost când aveam vârsta de 3 ani. Mai târziu am participat în cadrul ,, Grupului Teleorman" , care a fost promovat de doamna.
-Nu a fost certăreaţă. A dat un sfat care să-l înţelegi. Aveam nevoie de un sfat şi a fost bine venit.
Petrică Stoian
,, Despre doamna Mărioara Murărescu, nutresc sentimente de dragoste, în unele cazuri sentimente de teamă, de respect pe care-l port şi nu numai eu ci şi semenii mei.Nu-i uşor să lucrezi cu un om ca d-na, care ştie ce să-ţi spună. A fost severă în mod constructiv. D-na este cea care iubeşte folclorul românesc, timp de 30 de ani, in timpul vechiului regim a ştiut să-l ţină în mână şi aşa cum trebuie. A fost severă Ea, a ştiut să aducă acea tradiţie primită de la străbuni şi să o redea.
Benone Sinulescu
Doamna Mărioara Murărescu, pe care o cunosc de la începutul emisiunii ,, Tezaurul Folcloric", este omul de televiziune care a servit cu sfinţenie cântecul nostru popular. A ştiut să scoată la iveală multe nestemate ale folclorului românesc. Dacă nu era ea acestea rămâneau în neant. A fost apreciată dincolo de meterezele ţării.
A făcut multe servicii nouă interpreţilor de muzică populară.
Sofia Vicoveanca
Doamna Mărioara a pus suflet şi nu a permis nimănui să cânte oricum. Am toată admiraţia pentru ce a făcut. A crea o şcoală în cadrul acestei emisiuni ,, Tezaurul Folcloric". A fost exigentă, a impus seriozitate. Exigenţa mergea până la îmbrăcatul costumului şi al pieptănatului. Ca o mamă s-a aplecat asupra tinerei generaţii. Cei care au cunoscut-o pe d-na Mărioara Murărescu, să nu uite sfaturile ei, este foarte important.
Steliana Sima.
,,Mai întâi aş dori să vorbesc despre realizările domniei sale, are o familie frumoasă, are un copil bun, care i-a adus o noră şi la rândul ei i-a adus un nepoţel. Deci pe partea asta este împlinită.
Pe partea profesională, mai are un copil ,, emisiunea Tezaurul Folcloric", care ţine de ani şi ani, o emisiune de referinţă, pentru tot ce înseamnă tradiţia noastră, cultura. Ne-a întors în vatra satului. Ne-am găsit copilăria. Ne-am definit ca neam român. Noi ca înterpreţii , doamna ne-a definit ca înterpreţi. A scos generaţii de artişti. Ne-a format în cadrul acestei emisiuni. Ne-a învăţat să fim demni în viaţă. Ne-a învăţat cum să ne câştigăm respectul. Deasemenea să nu ne umilim când vorbim de talent. Ce-a lăsat Dumnezeu, acest har nu ne poate lua nimeni

Interviu cu dna Marioara MurarescuReporter:Dupa 10 ani de ucenicie in redactia de folclor a postului national de Radio, am inteles cat de important este pentru public sa aiba o zi, o ora pe saptamana, in care sa vina la intalnirea cu muzica de valoare
- ,,In regimul trecut, era una dintre putinele emisiuni ale Televiziunii Române nepolitizate total. Au fost momente in care emisiunea se reducea la o jumatate de ora, la un sfert sau chiar la zece minute, dar noi eram fericiti ca existam. Am facut un dans pe sarma foarte periculos. Dacă as fi cedat intentiei cenzurii de a-mi politiza emisiunea, mi-as fi pierdut publicul; daca nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea. Am apelat atunci la acele cantece care au fost pastrate in umbra sfantului altar - cantecele nationale si patriotice vechi din Ardeal. Acestea au fost si primele cantece difuzate pe postul national de televiziune in primele ore ale Revolutiei - "A sosit ziua dreptatii" cu Nicolae Furdui Iancu, Ion Bocsa si Dragan Muntean. Eram acolo si am dus banda in regia de emisie, spunand: "Acestea sunt cantecele care trebuie ascultate acum".- Reporter:Dupa 10 ani de la revolutia din decembrie, starea de spirit a romanilor s-a schimbat foarte mult. Credeti ca traditia noastra, folclorul, mai are zile? Pe cine intereseaza?

- ,,Eu umblu foarte mult prin tară - prin sate, la festivalurile de profil, prin salile de concert. Am prilejul sa văd că oamenii incă doresc să mai imbrace costumul popular, doresc să-si mai cânte cantecele, să-si reamintească datinile strămosesti. De cele mai multe ori, sălile de spectacol sunt neincapătoare, sunt momente in care lumea urcă si in culise si stă in jurul scenei. Deci, există public pentru folclor, există chiar si mult public tânăr. Lansati in emisiunea "Tezaur folcloric", tinerii interpreti, prin vârsta lor, aduc in sălile de spectacol si foarte mult public tânăr. Si asta e foarte important. Adolescentii de astăzi nu sunt de vină daca nu iubesc folclorul. De unde să cunoască ei folclorul? Ce le-am oferit noi copiilor din orase, care nu au avut prilejul să meargă prin sate, pe la bunici? "Tezaur folcloric" este si o formă de educatie in acest sens.- - Reporter Inteleg că public există. Dar folclor mai există? Mai găsiti "oaze" in care traditiile se păstrează in forma lor originala, nealterata?

- Aceste "oaze" exista in zonele mai izolate, mai departate de lumea civilizatoare a oraselor: in Mehedinti, in tinutul Padurenilor, in Hunedoara, in Nasaud, unde mai traiesc batranii rapsozi ale caror creatii au fost inregistrate inca in anii de dinaintea razboiului, de catre celebrul folclorist C. Brailoiu, in Maramures, in Bucovina. Si mai exista acolo unde sunt oameni care sfintesc locul: acei "apostoli" ai satelor, care sunt preotul si invatatorul. Ei au tinut si tin inca aprinsa flacara spiritualitatii neamului, a pastrarii traditiilor si identitatii fiintei nationale. Asa exista, de pilda, la Maieru (in Bistrita-Nasaud), profesorul Sever Ursa, care a format generatii intregi de dascali in spiritul acesta, al dragostei si respectului pentru traditie, crescandu-i acolo, la "Cuibul visurilor" lui Rebreanu. Ce-i drept, nu se mai poarta acum costumul popular decat in zonele care au mai putina legatura cu civilizatia oraselor, dar costumul a devenit costum de sarbatoare. Mai trist este ca multi batrani ai satelor, din pricina saraciei, isi vand pe nimic costumele populare, unele foarte vechi. Multe dintre ele iau calea strainatatii.
- ,,Am pus in aceasta emisiune tot sufletul si toata viata mea. Nu degeaba este una dintre cele mai vechi emisiuni de televiziune si nu degeaba este de o varsta cu copilul meu. Iar videoteca de folclor a televiziunii este o adevarata comoara, de care nu stiu cum m-as putea desparti, stiind ca multe sunt inregistrari facute de mine de-a lungul anilor. Acolo este munca mea de-o viata. Am gandit ca ar fi bine - si am acceptul conducerii Tvr in acest sens - sa editam pe casete materialele muzicale din videoteca "Tezaurului folcloric". Am semnale ca sunt asteptate ca painea calda inregistrarile de folclor autentic. Un alt motiv al fidelitatii mele fata de aceasta institutie ar fi acela ca Televiziunea Romana intra in casele tuturor romanilor, iar emisiunea mea chiar se adreseaza tuturor. Am generatii intregi de telespectatori si ma bucur ca in acesti ultimi ani am reusit sa-i fac sa se apropie de folclor chiar si pe acei oameni care rasuceau butonul pentru a inchide televizorul cand auzeau muzica populara.- Reporter :De curand, ati relansat in cadrul emisiunii dumneavoastra un concurs menit sa-i ajute pe tinerii interpreti sa iasa la rampa si, in acelasi timp, sa apropie tanara generatie de traditiile stramosesti.

- ,,Desfasurat sub genericul "Mostenitorii", concursul acesta aduce in fata lumii o realitate. Este extraordinar sa primesti, ca specialist, informatii despre lumea satului sau un cantec nou, nemaiauzit inca, de la niste tineri. Asta inseamna ca folclorul e viu in satele noastre, chiar si intr-o zona care parea arida din acest punct de vedere, cum este Prahova - judetul unde am organizat primul concurs al anului acestuia. Exact dupa emisiunea de duminica trecuta, am primit deja oferte din 5-6 judete ale tarii, care ne invita sa realizam concursul "Mostenitorii" cu tinerii din zonele respective- ,,Este o continuare, intr-un alt plan. Bineinteles, finalitatea este aceeasi - aceea de a lansa tineri interpreti de muzica populara. "Mostenitorii" trebuie sa inmulteasca "darul" care este folclorul, traditia noastra stramoseasca. Concursul se adreseaza tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 25 de ani care dovedesc reale calitati vocale si interpretative, o buna cunoastere a zonei din care provin si pe care o reprezinta, precum si cunostinte serioase privind cultura populara, o zestre nationala masurata in aur. Folclorul nu trebuie sa devina o "antichitate", o piesa de muzeu prafuita- - Reporter Cu toate acestea, emisiunea dumneavoastra era si este asteptata cu sfintenie in fiecare casa de roman, iar dumneavoastra, ca personalitate publica, sunteti aproape venerata. Cum este sa fii celebru?

- ,,Este cea mai mare multumire. Eu cred ca n-as fi putut exista si n-as fi putut rezista atata amar de vreme fara dragostea publicului. Este un mare privilegiu sa poti aduce bucurie oamenilor, si ar trebui sa le vedeti expresiile fetelor cand vin la spectacole. Prezentarile mele nu sunt simple aparitii scenice, timp in care spectatorii se foiesc pe scaun si vorbesc unii cu ceilalti. Vad cum imi urmaresc cuvintele, cum reusesc sa intre in rezonanta cu atmosfera spectacolului si cu ideea pe care vreau sa le-o transmit. Aceasta este cea mai mare bucurie pentru mine: n-as suporta sa vorbesc in gol - in momentul acela as iesi de pe scena. Fiecare om are steaua lui, in fiecare din noi Dumnezeu a pus o scanteie divina. Totul e sa reusesti sa-ti gasesti vocatia si eu ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-am gasit drumul. Nici nu ma imaginez facand altceva decat aducand folclorul si zestrea noastra de traditie in atentia contemporanilor. Este mare lucru sa vad ca romanii isi iubesc folclorul, dincolo de privirile pe care le arunca peste mari si tari. E un semn de stabilitate.http://www.formula-as.ro/1999/356/lumea-romaneasca-24/marioara-murarescu-482

Marioara Murarescu, realizatoarea emisiunii "Tezaur folcloric", a fost decorata de catre presedintele Traian Basescu, cu Ordinul national Steaua României in grad de cavaler.

Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni, unde au fost prezenti mai multi interpreti de muzica populara, dar si directorul TVR, Alexandru Sassu.

"Este pentru mine un moment extraordinar. Pentru ca acum toata crestinatatea se pregateste sa primeasca lumina, toti ne facem daruri unii altora, consider ca acesta este cel mai frumos dar pentru mine de sfintele Pasti", a spus Marioara Murarescu.
14 Aprilie 2009


http://stiri.acasa.ro/monden-124/marioara-murarescu-decorata-de-traian-basescu-132270.html#ixzz1jUxqnEHm