Femei celebre in istorie

Primele femei celebre in istorie 

In topurile femeilor celebre din istorie se vor găsi cel putin câteva a căror viată a fost, intr-un sens sau altul, un model de urmat de către alte femei. Au socat prin comportament, au creat sau au contribuit la viata politică a popoarelor, - rolul femeilor in istorie continuă să rămână o preocupare nu doar pentru cercetători, ci si pentru cei care au apreciat existenta lor marcantă. Iată câteva din personalitatile feminine care au contribuit la evolutia si transformarea artistică, politică, culturală sau socială a omenirii.

Cleopatra, faimoasa regină a Egiptului, este unul din cele mai controversate personaje din lumea antică. Ca avea  defecte fizice, asta nu a impiedicat-o să vadă în primul rând interesul poporului său, să evite cucerirea romană si să prindă in mrejele sale pe doi dintre bărbatii cei mai puternici de atunci: Cezar si Marc Antoniu. Desi a ajuns la putere la doar 18 ani, se spune ca regina Cleopatra avea un bun simt politic si destul farmec incât să cucerească barbatii influenti.

Ioana d'Arc este o personalitate feminină marcantă in istoria Frantei. Potrivit tuturor datelor istorice, desi pare incredibil, Ioana l-a convins pe următorul rege al Frantei, Carol al VII-lea, să se incoroneze si să unească armata pentru a-i alunga pe englezi de pe teritoriul francez in timpul razboiului de 100 de ani. 

La 13 ani, Ioana aude voci din cer care-i spun să meargă la curtea regală de la Chinon si să-l incoroneze pe viitorul rege. Acesta se supune si, ulterior, ii incredintează Ioanei armata, cu care ii infrange de nenumarate ori pe englezi si eliberează orasul Orléans. Insă regele se teme de influenta ei asupra poporului si o vinde englezilor, care o condamnă la moarte prin ardere pe rug. De-abia in 1921 fecioara Ioana d'Arc este sanctificată si trecută in calendarul catolic.

In sfera stiintelor, cea mai cunoscuta femeie-savant a fost Marie Curie. De origine poloneză, insă căsătorita cu savantul francez Pierre Curie, Marie Curie si-a dedicat viata cercetării in domeniul radioactivitătii si chimiei si este personalitatea feminină care a descoperit un nou metal: poloniul si, mai apoi, radiul. Laureată a doua premii Nobel, Marie Curie s-a stins din viata diagnosticată cu cancer. Fiica ei si sotul acesteia au continuat munca sotilor Curie si au descoperit radiatiile artificiale.

Si alte personalităti feminine si-au gasit locul in topul femeilor celebre, mai ales cele din sfera artistică (Marylin Monroe, Madonna, Edith Piaf, care au impresionat datorita fizicului sau vocii) sau politica, acolo unde au ajuns cu greu. 

O personalitate feminină marcantă in politica secolului XX a fost Margaret Thatcher, prim-ministru al Angliei, prima femeie premier din Europa. A fost supranumită "Doamna de fier", desi s-a retras din viata politică. 

Alte doua personalităti feminine marcante in politica secolului XX au fost Indira Gandhi -prim-ministru al Indiei din 1966 si pana in 1977- si Benazir Butto, prima femeie premier intr-o tară islamică (Pakistan), asasinată de curând intr-un atentat.

Virginia Woolf a fost revoltată multă vreme pentru că nu a putut să studieze. Asadar va scrie „O camera pentru fiecare”, un eseu energic, actual si astăzi, veritabil pamflet pentru dreptul femeilor la libertatea intelectuala, „care depinde de cea materiala”. Fiind afisată bisexuala, Woolf sparge incă o dată limitele societatii burgheze. „Femeile au fost intotdeauna sarace si asta, nu numai de doua sute de ani incoace. Femeile au avut mai putină libertate chiar si decât copiii sclavilor atenieni. Femeile nu au avut prin urmare ocazia de a scrie poeme. Iată de ce insist asupra banilor si asupra dreptului de a avea o «camera» a lor”.

In lumea sportului, gimnasta Nadia Comaneci este cea mai celebră româncă din lume, după ce a obtinut zecele perfect. In planul artistic si creativ al modei, nimeni n-o va putea uita pe Coco Chanel, cea care a reinventat femeia si a creat tiparele senzualitatii si frumusetii de astăzi. Iar pe plan religios, cele mai multe merite in societatea contemporana ii revin Maicii Tereza, care si-a dedicat intreaga sa viata ingrijirii bolnavilor si saracilor din tările defavorizate.

 Înalta distincţie, Premiul Nobel pentru pace pe anul 1976, a fost atribuită şi unor cunoscute militante pentru încetarea violenţei în Ulster: MAIREAD CORRIGAN şi BETTY WILLIAMS.

In România

ELENA CUZA SI MARIA ROSETTI

Istoricul Constantin C. Giurascu - autorul amplei Istorii a românilor – spunea despre ea că a fost "una dintre femeile cele mai de seama ale neamului nostru"? Doamna Elena - rămasă mai cunoscută sub numele de Elina - era sotia lui Matei Basarab.Si, pe lângă diplomatia si vitejia de care a dat dovada domnitorul, Ioan Cuza, aceasta inflorire se datorează, intr-o masură, si sotiei Elena Cuza pe care a avut-o alături timp de 40 de ani. Fără conflicte, fără scandaluri, fără ostentatie, ea si-a văzut de menirea ei, asa cum si-a inteles-o ea. Nicolae Iorga, in ,,Istoria romanilor in chipuri si icoane", ii lauda evlavia, dragostea pentru cultură, calitatile de gospodină si de bună organizatoare, precum si curajul. Evlavioasa, doamna Elina ctitoreste biserici; iubitoare de invatatură, - ca si fratele sau, Udriste Nasturel, marele carturar al secolului al XVII-lea -, spriijină dezvoltarea tiparului; la nevoie, adaugă preocuparilor feminine - de infrumusetare a casei si gradinii domnesti - pe acelea de cârmuitoare a tării: "Femeie indrazneata, ea purta de grija tarii in 1633, cand sotul ei, care-si luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-si capete intarirea […]" A avut nefericirea de a-si pierde fiul, dar a rămas vreme indelungată alături de sotul ei.

Calităţile sufleteşti şi educaţia primită au îndemnat-o să şi dedice întreaga sa viaţă şi  avere acţiunilor caritabile. Şi-a  început opera de binefacere la Bucureşti   patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni. Azilul era destinat fetelor orfane.

•     La Iaşi, Elena Cuza  a lucrat benevol ca  infirmieră la spitalul  „Caritatea”.
       A creat un azil, a fost  interesatã de educaţia tinerelor, de problemele vârstnicilor, de  îmbunătăţirea  conditiilor spitale si din închisori,  a întemeiat muzee şi a ctitorit monumente publice. A luat  sub patronajul său scolile din Moldova pentru a  contribui la formarea noilor  generaţii în asistenţă socială.

Adela Xenopol critica modul în care erau educate fetele – care erau “protejate” spre a nu cunoaşte lucruri ce doar bărbaţilor le era permis să cunoască.  
Adela Xenopol, sora istoricului A.D.Xenopol, a fondat revista,,Dochia", unde şi-a propus să apere, să susţină să cerceteze drepturile femeii, să lupte pentru Emanciparea intelectuală, juridică şi politică a acesteia.

Revista Dochia, a devenit o adevărată tribună de luptă pentru instruirea şi Promovarea femeii în cele mai diverse ramuri ale activităţii sociale, politice şi culturale. În 1914, Adela Xenopol, a înaintat Adunării Deputaţilor, o petiţie pentru revizuirea Constituţiei, prin care se cerea drept de vot pentru scriitoare, învăţătoare, şi profesoare. Adela Xenopol, scria:–“Revista Dochia este menită să apere,să sustie şi să cerceteze drepturile femeii.

În conferinta sa sustinută la Ateneul Român în 10 februarie 1894 cu tema “Rolul economic al femeii române”, At. Popovici vorbeste despre importantul rol jucat de femeia de la ţară. “Fără preget si fără pretentiuni, femeia de la ţară este stâlpul casei, stîlpii statului român”. În lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea este o masina universala care produce tot. În acel timp, societatea românească era predominant rurală iar economia gospodariei ţărănesti reprezenta sursa principală de venit national

•        Deşi rolul femeii în politică era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand.

•        A contribuit la Marea Unire din 1918. Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrazneală şi energie proape necunoscute la capete încoronate, Regina Maria, o  dată  cu  intrarea  României  în  război,  s-a  incorporat în colectivul surorilor  de  caritate. 

•        Gata  de  ajutor  oricând şi oriunde,  cu  riscul  sănătăţii sau al vieţii, vizitează răniţii şi bolnavii de pe front în războiul din 1913.

•        A urmat dificila misiune  de  a  convinge  pe  conducătorii politici englezi de justeţea  cauzei  româneşti.

•         Scrisorile  trimise  în  timpul  războiului,  arătau  guvernului  Britanic  necesitatea aşezării României în hotarele ei fireşti

•        Regina Maria, numită şi regina soldat, pentru  atitudinea ei de bravură în timpul Primului Război Mondial, cât şi lângă doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de companie sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. 

•        La Conferinţa de Pace de la Paris în 1919,  cea care a suportat suferinţele războiului, a fost apreciată  de străinii  care   a văzut în ea, simbolul resurecţiei naţionale.

•        A desfăşurat o activitate  de recunoaştere internaţională a României

Regina Maria prima femeie numita membra a Academiei Romane

•        La 11-12-1936, în şedinţa Academiei Române, academicianul Grigore Antipa a prezentat-o pe regina Maria ca o mare scriitoare pentru memoriile  pe care le-a publicat şi-a caracterizat-o drept o fiinţă fermecătoare ca stil înălţătoare ca gândire şi simţire, aducând o contribuţie preţioasă la istoriografia noastră punând în evidenţă suferinţele pe care le-a îndurat poporul Român, referindu-se la războiul pentru unitatea sa Naţională

FEMEI CELEBRE IN LITERATURA

•        La sfârşitul  secolului  al XIX-lea, Ana de Noailles, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Marta Bibescu, dovedeau, dincolo de graniţele tării, capacitatea creatoare a femeii în literatură. O dovadă în plus a acestei realităţi este faptul că, pentru romanele sale, Hortensia Papadat Bengescu, este considerată întemeietoarea romanului de analiză în literatura română, fiind o mare scriitoare din aceea perioadă.
      Hortensia Papadat Bengescu, (b. 1876-d.1955) a fost o mare prozatoare, romancieră  şi nuvelistă din epoca interbelică.  A fost supranumită "Marea Europeană", o recunoaştere a meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc şi sincronizarea lui cu cel european. Primele publicaţii se caracterizează printr-o proză de fină analiză a celor mai subtile reacţii ale sufletului feminin  

•        Elena Văcărescu Poetă, prozatoare,  autoare de piese de teatru.Laureata în două  rânduri cu premiul Academiei Franceze. Debutează în 1886, cu volumul,, Cântecele zorilor”.

•        În 1925, a fost primită  ca membră a Academiei Române. În 1916,  a reprezentat  femeile la 
,, Senatul Francez” militând  pentru  pentru drepturile acestora.

•        Marta Bibescu  A  fost  prinţesa  care a fermecat saloanele mondene franceze, germane, britanice, spaniole. A fost romancieră, poetă si om politic.

MARTHA BIBESCU(b. 1889-  d 1973)   a fost o romancieră, poetă, om politic. Prima sa carte: Les Huit Paradis (1908). Din 1916, Martha Bibescu a condus un spital pentru răniți la București. Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă și literatură franceză din Bruxelle

                            FEMEIA IN SERVICIUL POSTAL-
                             TELEGRAFIE SI TELEFONIE

•        Aşa cum au fost femei deschizătoare de drumuri în diferite domenii de activitate,în medicină, arte plastice, învăţământ aviaţie  sau  silvicultură  şi  în  domeniul  telegrafo-poştal,  au  fost  temerare  care  au  depăşit  prejudecăţile şi barierele  din  acea vreme. Intrarea femeilor în acest domeniul a a vut loc la începutul secolului X I X.

•        Admiterea  femeilor  s-a realizat  în timpul  directorului  general  C. F. Robescu  ( 1877-1883)   şi  a constituit o decizie  revoluţionară  pentru acele  vremuri personalul  feminin  ce urma să fie angajat aveau vârsta între 20 si 25 ani, şi erau absolvente al cursurilor,,Azilul Elena Doamna”

•        Pentru pregătirea fetelor care doreau să lucreze în acest domeniu au fost înfiinţate şcoli la Bucureşti şi Iaşi. În ,,Monitorul Oficial”din data de 18. 06. 1881, s-a publicat că în  corpul telegrafo-poştal, erau 25 de femei aspirante,  cu un salar de 80 lei.  În anul  1892,  a  fost  înfiinţată  reţeaua de  exploatare  telefonică  în  subordinea D.G,T.P.  Astfel  în  1899  numărul personalului feminin a ajuns la 299

PRIMELE TRANSMISII LA RADIO-PIONIERE

•        VOCILE fără chip, pe care ascultătorul învăţa să le cunoască şi să le recunoască?   Cine erau cei care se ascundeau în spatele acestor voci? Cine erau aceia care, încă de la începuturi, se gândeau la gusturile şi preferinţele celor care işi aplecau urechea  la aparatele de radio?

•        PUIA VASILESCU Rebreanu,

•        AURORA BĂLĂCEANU,

•        NADIA ŞTEFĂNESCU

•        Puia Vasilescu Rebreanu – Crainică 1-11-1928

                                                                                                                                              Prima emisiune radio, oficială, a debutat prin cuvântul unui mare fizician român, profesorul Dragomir Hurmuzescu

GAZETA FEMININĂ

•        Organele de presă aferente au facilitat schimbul de idei, dar şi popularizarea discursului. Dintre tipăriturile cele mai influente ale perioadei se cuvin a fi menţionate „Femeia Română” (întemeiată de Maria Flechtenmacher, 1878 – 1888), „Gazeta Femenină”, „Familia”, „Munca” (1889), „Rândunica” (1893), „Buletinul Ligii femeilor” (1895), „Dochia” (întemeiată de Adela Xenopol, 1896), „Românca”, „Uniunea femeilor române” (1908), „Viitorul româncelor”, „Drepturile femeii” (1912). În paginile acestor publicaţii, elitele au fost provocate să-şi formuleze pertinente puncte de vedere privitor la nevoia de emancipare a „femeii române din toate straturile sociale” şi să configureze proiecte de reformă socială adecvate realităţilor româneşti ale momentului

•        Politicieni şi oameni de cultură precum Ion Heliade-Rădulescu,George Bariţiu, C.V. Ficşinescu, Paul Scorţeanu sau Valeriu Hulubei au subliniat nevoia stringentă de reaşezare a sistemului de educatia femeii