marți, 29 ianuarie 2013

154 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE


154 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
DOI DEPUTAȚI ȚĂRANI BOTOȘĂNENI ÎN ADUNAREA AD-HOC A MOLDOVEI
SIMION STANCIU (A STANCII) ȘI DUMITRU SAVIN (1857)

Să reconstituim câte ceva din acele vremuri. Din vremurile Unirii. Desprindem dintr-o corespondenţă către „L’toile du Danube” – „ieri (22 sept./4 oct. 1857 – n.n.), chiar din zorii zilei, întreaga capitală (Iaşi- n.n.) era în picioare; veniseră oameni de la ţară, din împrejurimi, cale de-o poştă, pentru a asista la ceremonia deschiderii adunării şi această afluenţă extraordinară îngroşa în permanenţă valurile dese ale populaţiei urbane. Oraşul nostru era un adevărat stup ce zumzăia. La orele şapte dimineaţa, când salvele artileriei anunţară solemnitatea zilei, de abea puteai răzbi până în apropierea vechii catedrale, biserica Sf. Niculaie de lângă Curtea Veche (…).
 După „Te-Deum”, deputaţii ieşind din biserică, s-au îndreptat, pe jos, între două şiruri de soldaţi în spatele cărora se îmbulzea o mulţime imensă, de la uşa catedralei spre intrarea palatului domnesc. Clopotele băteau tare, răsunau salve de artilerie, dar aclamaţiile poporului acopereau totul; astfel au intrat aleşii naţiunii în sala de şedinţe. /Deputaţii ţăranilor, element nou în adunările noastre moderne (n.n. astăzi, la atâta amar de timp scurs de atunci, mai găsim, oare, deputaţi ţărani în Parlamentul Ţării?), dar sortit de viitor să constituie forţa vitală a ţării, au fost întâmpinaţi cu aclamaţiile cele mai entuziaste şi mai semnificative. Înşişi miliţienii, recunoscând în grupul celor paisprezece deputaţi din comunele rurale vreo rudă, sau vreun prieten, uitat pentru o clipă de riguroasa disciplină ostăşească şi strigau rădicând armele: „Trăiască deputaţii noştri!”.
Exponenţială, pentru prezenţa – în premieră, a deputaţilor ţărani în Adunarea Ad-Hoc rămâne propunerea prezentată la 9 noiembrie şi dezbătută la 18 decembrie 1857, semnatari fiind deputaţii pontaşi reprezentând cele paisprezece ţinuturi ale Moldovei, între ei Simion Stanciu, din Salcia-Plopeni, Ţinutul Botoşani şi Dumitru Savin, din Tătărăşeni-Havârna, Ţinutul Dorohoi, aliniindu-se legendarului Moş Ion Roată -„Că până în ziua de astăzi toate sarcinile cele mai grele numai asupra noastră au fost puse şi noi mai nici de unele bunuri ale ţării nu ne-am îndulcit, iar alţii, fără să fie supuşi la nicio povară, de toată mana ţării s-au bucurat; că noi biruri grele pe cap am plătit, oameni de oaste numai noi am dat; ispravnici, judecători, privighitori şi jandarmi numai noi am ţinut; drumuri, poduri şi şosele numai noi am lucrat; beilicuri, podvezi şi havalele numai noi am făcut; boierescuri, zile de meremet numai noi am îndeplinit; clacă de voie şi fără voie numai noi am dat…băutură scumpă şi otrăvită numai noi am băut; pâne neagră şi amară, udată cu lacrimi, numai noi am mâncat; bătălii şi răzmeriţe, când au fost, tot greul noi l-am dus; oşti, când au venit, noi le-am hrănit, noi le-am slujit, noi le-am purtat; că cel cu putere ţara îşi părăsia, peste hotare trecea; şi când da dumnezeu de se făcea pace şi linişte şi ţara se îmbelşuga, cu toţii se întorceau de se desfătau, de nevoie nu ştiau; nevoia şi greutatea o duceau cei ce rămâneau la vatra lor. Iarna era grea, oşti multe, cărături multe şi la loc depărtat, căram la Dunărea şi peste Dunărea, boii degerau şi cădeau alături cădea şi omul cu dânşii, acasă copiii flămânzeau, că ceea ce nu lua ostaşul la nevoia sa, luau zapciii cei de ţară de se îmbogăţeau”.
La acest tablou veridic al stării ţărănimii române, autorităţile au răspuns cu indiferenţă. Măcar Unirea Principatelor îi va îmbunătăţi soarta-„(…) Câtu-i Dunărea de mare şi de largă curge râul sudorilor noastre, se duce peste mări şi peste hotare, acolo se preface în râuri de aur şi de argint şi curg iarăşi înapoi de se revară în ţara noastră; iar noi nici rânduială, nici dreptate nu am avut. Când ne-am jăluit, când ne-am tânguit, păsurile când ne-am spus: ispravnicul ne-a bătut, prighetorul ne-a bătut, jandarmul ne-a bătut, zapciul ne-a bătut, vătăşelul ne-a bătut, vechilul ne-a bătut, posesorul ne-a bătut, boierul de moşie ne-a bătut; cine s-a sculat mai de dimineaţă, cine a fost mai tare, acela era mai mare. Boul şi vaca, munca ostenelelor noastre, nu ştiam de sunt ale noastre; puiul şi găina, laptele de la gura copiilor noştri, de multe ori cu nedreptul, ni s-au luat (…).
Cum speranţa moare ultima, Unirea trebuie privită ca o ultimă speranţă – „Noi rugăm ca marea Adunare a ţării să ieie aminte la durerile noastre şi la sfânta dreptate, să dezbată întru înţelepciunea sa ce este sau ce nu este cu cale şi socotinţa să o trimeată pe lângă cererile noastre la cei şeapte trimişi adunaţi în Bucureşti, carii înfăţoşează chipul celor şeapte puteri”.
 Articol -autorIonel Bejenaru

MIHAI EMINESCU-






luni, 28 ianuarie 2013

Expoziţia Filatelică cu tema ,, ISTORIA", 800 de ani de atestare documentară a Timişoarei- 15-20 decembrie-2012




Cu ocazia împlinirii a 800 de ani de la prima atestare documentară a Timişoarei, Asociaţia Filatelică Timişoara reprezentată prin domnul Marius Muntean, pentru a marca aniversarea, în perioada 15-20 decembrie, au organizat la Casa Armatei expoziţia cu tema ,,ISTORIA", unde au participat 52 de participanţi cu exponate având tema de mai sus. Expozanţii filatelişti au fost din toată ţara şi a mai participat din Lvov domnul Valery Khomyn, în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Filatelice din Lvov. 

La această expoziţie am participat cu lucrarea ,, FEMEI CELEBRE DE-A LUNGUL ISTORIEI" În Filatelie. Este vorba despre istoria feminină exprimată prin timbre însoţită de partea documentară. Pentru acest exponat juriul a acordat Premiul ,, VERMEIL"

Plicuri emise cu această ocazie.

vineri, 25 ianuarie 2013

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iași



,,Unire, Unire, totdeauna Unire. Aceasta va fi salvarea noastră, aceasta va fi fericirea patriei nostre comune”, spunea în 1859 Mihail Kogălniceanu. De atunci au trecut 154 de ani.

Iaşii au avut un rol decisiv în înfăptuirea Unirii – la votul divanului ad-hoc al Moldovei pentru Unire şi alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn.
În acel timp, Iaşii a fost catalizatorul forţelor. De aici s-a condus lupta pentru Unire. Aici erau Kogălniceanu, Vasile Alecsandri care ar fi putut ajunge domnitor, dar ei l-au votat pe Cuza, gândind profund şi patriotic diplomatic, gândind Unirea şi Progresul – dorinţa întregului popor român. Căci Al.I. Cuza s-a ales prin voinţa poporului.

Statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, este un monument de bronz realizat de sculptorul italian Raffaello Romanelli (1856-1928) și închinat primului domnitor al Principatelor Române Unite, Alexandru Ioan Cuza(1859-1866).
Statuia a fost amplasată în piața centrală a orașului Iași, denumită simbolic Piaţa Unirii, locul unde s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii în anul 1859, înainte chiar ca numele colonelului Cuza să fie câștigător în alegeri, în mod unanim, la Iași și la București.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza a fost dezvelită la data de 27 mai1912 în prezența regelui Carol I, a principilor FERDINAND și CAROL. Regele Carol I a rostit cu acest prilej următoarele cuvinte: „Primul rege al României își îndeplinește o sfântă datorie către primul Domnitor al țărilor surori unite, aducând în fața acestui monument prinosul de cinstire ce se cuvine memoriei lui Cuza Vodă, care vă rămâne de-a pururi nestinsă în amintirea poporului". 
Statuia a fost amplasată în Piața Unirii din Iași. În ziua dezvelirii au participat o mulțime de locuitori, mulți în costume naționale, s-au pavoazat clădirile din jur cu steaguri și covoare populare, s-au ținut discursuri înflăcărate de către mai mulți istorici ai neamului românesc precum Xenopol și Iorga. În numele sătenilor a vorbit Dumitru Solomon.
În Evenimentul din 14 iunie 1912, poeții George Topârceanu și Mihai Codreanu au publicat versuri ocazionale sub titlul Odă la statuie, versuri adresate regelui Carol I, venit în Iași pentru a participa la inaugurarea statuii „domnitorului țăranilor” realizată de către sculptorul Raffaello Romanelli.

Sire, Altețe Regale,

Va sta în cartea vremii, cu aurite slove,
Ca Voi, prezentul falnic și mândru viitor,
Venit-ați în cetatea cucernicei Moldove
Să salutați p-al țării întâiul Domnitor..."

Finalul poemului se adresa lui Cuza Vodă:
(...)Mulți voievozi purta-vor cununa asta încă,

Dar Tu, pe soclul vremii, întâiul strălucești,
Căci Tu ai dus întâiul, pe umăru-Ți de stâncă
Zidirea întregistă a Țării Românești!".


miercuri, 23 ianuarie 2013

Manifestările prilejuite de sărbătorirea Unirii Principatelor Române la Muzeul Judeţean Botoşani

Consiliul Judeţean Botoşani       Muzeul Judeţean Botoşani 
 Cercul Militar Botoşani 
 Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor”, Filiala Botoşani
 Uniunea Naţională „Vatra Românească” Filiala Botoşani
 Palatul Copiilor Botoşani 
   omagiază
                    Unirea Principatelor Române
Joi, 24 ianuarie 2013, la ora 13.00, in Sala Mare a Muzeului de Istorie Botosani, se vor desfasura manifestarile prilejuite de sarbatorirea Unirii Principatelor Romane. Evenimentul va fi evocat in cadrul unui simpozion, urmat de vernisajul expozitiei "Generatia Unirii, in constiinta posteritatii" si lansarea anuarului "Acta Moldaviae Septentrionalis", nr. XI/2012. Activitatile sunt organizate de Consiliul Judetean Botosani si Muzeul Judetean Botosani, in colaborare cu Cercul Militar Botosani, Asociatia Nationala "Cultul Eroilor" - Filiala Botosani, Uniunea Nationala "Vatra Romaneasca" - Filiala Botosani si Palatul Copiilor Botosani.

                                               Simpozion
              Susţin intervenţii:    prof. dr. Vasile Adăscăliţei,
                                                prof. dr. Dan Prodan,
                                                prof. Ionel Bejenaru,
                                                dr. Sergiu Balanovici

         Expoziţia „Generaţia Unirii, în conştiinţa posterităţii”
              Colaborează:     prof. Ludvic Schibinschi,
                                         col. (r.) Gheorghe Bocan


Lansarea anuarului „Acta Moldaviae Septentrionalis”, XI/2012
 Joi, 24 ianuarie  2013, ora 1300, Sala Mare a Muzeului de Istorie Botoşani

luni, 21 ianuarie 2013

Festival Drobeta 2013.«LUCEAFĂRULUI» DIN BOTOŞANI, CU PRIETENIE ŞI CONSIDERAŢIE…




«LUCEAFĂRULUI» DIN BOTOŞANI, CU PRIETENIE ŞI CONSIDERAŢIE…


SALUTI ET LAETITIAE!
Motto: “Un popor fără cultură e un popor uşor de manipulat.“(Immanuel Kant)


                                                                                                             In organizarea Fundaţiei Culturale "Lumina" şi a Centrului Cultural "NichitaStănescu"Mehedinţi a avut loc la Drobeta-Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane în zilele de 14 si 15 ianuarie 2013 cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie "Mihai Eminescu".
…………………………………………………………………………………………………………………..
14.01.2013, ora 11,00. Amfiteatrul “Robert Schumann” al Liceului Traian din Drobeta-Turnu Severin. Ultimul la cuvânt (*), D.M. Gaftoneanu, redactor al “Luceafărului” Botoşani:
«Distinse autorităţi, stimaţi organizatori, iubiţi invitaţi şi, nu în ultimul rând, dragi pasionaţi de cultură prezenţi.
Am călătorit într-un pelerinaj de 700 de km din nordul cultural până în sudul cultural al ţării pentru a vă aduce salutul colectivului redactorilor şi colaboratorilor revistei de cultură “Luceafărul” şi pentru a vă reaminti de exemplul de muncă, pasiune, talent şi patriotism al marelui Eminescu, simbol cultural naţional şi universal.


               Din poemul “Eminescu. Monolog în alb şi negru”, o singură strofă:

/ “…Pentru neo-scribi? Vetuste. Antice deşertăciuni./
/Pentru mine? Actuale. Capodopere. Minuni./
/Tot la fel. Mereu aceleaşi. Chiar şi peste un mileniu./
/...Eminescu? Da, trăieşte. Prin talentul său de geniu!”/

Vă mulţumesc respectuos pentru invitaţie, pentru atenţia şi căldura cu care m-aţi primit şi vă transmit un sincer “SĂ TRĂIŢI LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE!”la început de an nou.»
..............................................................................................................................................................................
Ficţiune şi umor: Întoarcere la 180 grade în timp... cu 60 de ani în urmă! Istoric act de “nedreptate”. Ca de atâtea alte ori, (in)justiţia îşi are asigurat ultimul cuvânt! (*)
SENTINŢĂ. Tribunalul poporului, în numele legii, hotărăşte: “Condamnă pe acuzaţii acad. Mihai Cimpoi, acad. Gheorghe Păun, scriitorii Florian Copcea, Ileana Roman, Titu Dinuţ, Jean Băileşteanu, Vasile Barbu, Cornel Boteanu şi Nelu Barbu, denumit generic “lotul de la Severin 2013”, autointitulat “juriu atotcunoscător cu puteri discreţionare” precum şi grupul de complici mai jos menţionaţi, cu toţii cu “grave încălcări” ale normelor de comportament social, după cum urmează:
-pentru constituirea unui grup infracţional organizat având ca obiectiv extinderea fenomenului cultural, urmărind frânarea evoluţiei în degringoladă spre dezastrul total al ţării, faptă prevăzută de art. 7, lit. (a) din Legea manifestărilor culturale (inexistentă!) şi sancţionată de art. 5, al. 6 din aceeaşi lege, să sufere pedeapsa de interzicere a dreptului legitim de a asista tăcuţi la reuniunile publice;
-pentru destabilizarea climatului insalubru de dialog social fără perspectivă de însănătoşire a naţiunii noastre din anul de graţie 2013, faptă prevăzută de art. 2, litera (b) din Legea comunicatelor de presă (nepromulgată!) şi sancţionată de art. 9, al. 4 din aceeaşi lege, să sufere pedeapsa de anulare a opţiunii personale de a nu mai scrie pentru o perioadă nedeterminată de timp;
-pentru uneltire împotriva promovării în presa naţională a produselor subculturale, faptă prevăzută de art. 5, lit. (c) din Legea întrunirilor publice (nepublicată!) şi sancţionată de art. 8, al. 3 din aceeaşi lege, să sufere pedeapsa cu dezvăluirea declaraţiilor făcute la audieri.
În conformitate cu dispoziţiile art. 666 din Codul Penal (imaginar!) urmează a executa numai una din pedepse, cea mai grea, şi anume confiscarea în vederea publicării a declaraţiilor date de bună voie şi nesiliţi de nimeni în faţa organelor de anchetă abilitate.
... La recurs, acad. Mihai Cimpoi, acad. Gheorghe Păun şi scriitorul Cornel Boteanu, după prezentarea unor dovezi suplimentare, au fost condamnaţi cu suspendare, în caz de recidivă urmând a se adăuga şi prezenta pedeapsă. Ca urmare, declaraţiile dânşilor lipsesc aici.”
.....................................................................................................................................................
…Spicuiri din dosarul de arhivă cu actele de interogatoriu ale “Lotului de la Severin 2013” însoţite pe alocuri de notiţele şi comentariile “anchetatorului-şef”, torţionar amator, D.M. Gaftoneanu.
ION MANEA, primar de Orşova : “Urări de bine locuitorilor şi executivului primăriei Botoşaniului!”  (n.a.: d-lor Ovidiu-Iulian Portariuc, Viorel Iliuţă şi Cosmin Andrei.)
Prof. univ. dr. FLORIAN COPCEA, (mare) scriitor, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: simbolul culturii autentice,  organizatorul festivalului pe post de amfitrion factotum): “Shakespeare de-ar mai trăi/ la Botoşani ar veni/ nu pe… Dorel (!) să-l întâlnească/ ci să cânte-n slovă românească/ din fluierul său dulce/ de os de domn Neculce/ Şi să-i ridice un soclu ‘nalt / din cremene şi bazalt/ Marelui Poet Gaftoneanu să-i aducă/ cărţi multe şi ghiers de sâmbure de nucă.”/ Cu dragoste, prietenului meu drag, prietenului nepereche Dorel Mihai Gaftoneanu...

MELENCO  ŞTEFANOVICI, (reputat) director publicaţie “Vorba noastră”, Gamzigrad, Serbia: “Multe salutări tuturor cetăţenilor din Botoşani!”
DUŞAN PÂRVULOVICI, Samarinovac, Agenţia de presă TIMOC PRESS: “Românii din Serbia au nevoie de românii din ţara-mamă. Şi invers!”
TIHON MATASAREVICI, Kladovo, Serbia: “Vă doresc sărbători fericite, La mulţi ani!”
VASILE BARBU, Uzdin, preşedinte Societatea literar-artistică TIBISCUS: “Consiliul Naţional Român din Serbia (organismul reprezentativ al minorităţii naţionale române) a        adoptat decizia ca zilele de 15 ianuarie, 1 decembrie şi 8 decembrie- ziua când a fost ales primul C.N.R. în 2002) să fie declarate sărbători naţionale ale românilor din Serbia. Ca atare, pentru toţi românii din Serbia sunt şi zile nelucrătoare! La mulţi şi buni ani, naţie română!”
MICHAELA ELISABETA GRAŢIELA UDRIŞTE, (remarcabil) inspector şcolar, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: Premiul ...“Venus din Milo” al festivalului!): ”Succes redacţiei revistei Luceafărul Botoşani!”
ELA BĂLESCU, (înzestrată) poetă, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: Premiul... “Diana din Efes” al festivalului!): “Cu gând cald şi luminos pentru revista de cultură “Luceafărul” din Botoşani... Cer senin,/Viaţă frumoasă,/O inimă caldă,/Sub bolta albastră!/”
TITU DINUŢ, (excelent) scriitor, Craiova: “În semn de consideraţie, din toată inima, vă apreciez!”
GEORGE BUREŢEA, directorul postului local Datina TV, fost ieşean, Drobeta-Turnu Severin: ”Revistei de cultură Luceafărul, cu emoţie şi dragoste pentru Moldova eternă!”
Prof. dr. TUDOR NEDELCEA, cercetător, Mehedinţi: “Cu prietenie pentru toţi iubitorii spiritualităţii eminesciene din Moldova! Salutări distinsei doamne Lucia Olaru Nenati!”
ILEANA ROMAN, (emblematică) scriitoare, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: atentă şi discretă, dar în acelaşi timp, literată cu idei limpezi şi convingeri puternice, de necombătut) : ”Mulţumesc Luceafărului din Botoşani pentru că vine din când în când şi pe la Severin!”
MARIUS POPESCU, profesor (de excepţie), Drobeta-Turnu Severin (n.a.: cunoştinţe vaste acumulate într-o viaţă de dascăl, vorbitor emoţionant, efervescent, greu de oprit): ”Din îndepărtatul municipiu de pe Dunăre care datează de pe când romanii au cucerit şi civilizat Dacia, îmi îndrept gândurile mele cu tot respectul pentru activitatea colegiului de redacţie şi colaboratorilor revistei de cultură botoşănene care are cu siguranţă rădăcini spirituale în gândirea marelui născut pe acele locuri Mihai Eminescu cel aniversat în Zilele Culturii româneşti. Îi mulţumesc din suflet scriitorului D.M. Gaftoneanu pentru prezenţă azi, 14 ianuarie 163 d. Eminescu sau 2013 la Tr. Severin şi la Orşova deoarece prin prezenţa Domniei Sale îl simţim mai aproape pe însuşi Mihai Eminescu-eternul.”
PAULA ROMANESCU, (inegalabilă) poetă, Bucureşti (n.a.: deosebită personalitate, o mare traducătoare din franceză, interpretă şi exegetă a poeziei lui Eminescu),: “Deşi nu sunt oricând vizibile stelele (văzutele şi nevăzutele) sunt mereu prezente în hăul din ceruri. Dar a mea, Doamne?!”
EMIL LUNGEANU, (ilustru) scriitor, dramaturg, critic, Bucureşti (puncte clare de vedere, minuţios argumentate, autentic om de cultură): “Eu n-am venit aici la Dunăre să pescuiesc, eu am venit să eminescuiesc! ORŞOVA, 14-15 ianuarie 163 d. E. (după Eminescu!).”
VASILE MORAR, (legendar) poet, Baia Mare: “...Drept pentru care semnez. (?!)”{n.a.: autodeclarat «cel mai mare poet român în viaţă», blasfemie evidentă atât timp cât mai există(m) şi alţii! Încă nu am primit din partea talentatului «rival» un răspuns ferm la propunerea  onorantă pentru amândoi de a reînvia cuplul Vasile (Alecsandri)-Mihai (Eminescu)! Aşa că... vorba Corinei Chiriac dintr-un cunoscut şlagăr, eu… «mai aştept şi mai sper!»}.

VIRGINIA PARASCHIV, critic literar, Baia Mare (n.a.: literat de mare calibru cu un discurs impecabil, academic, ai multe de câştigat stând la taifas cu Domnia Sa): “Doresc revistei Luceafărul să-şi păstreze consistenţa şi echilibrul prin care şi-a câştigat audienţă şi respect.”
MIHAI GANEA, scriitor, energicul şi destoinicul preşedinte al filialei Ligii Scriitorilor Baia Mare: ”La mulţi ani şi cât mai multă literatură adevărată în paginile revistei Dvs.!”
CONSTANTIN PĂDUREANU, scriitor, Craiova:  “Să ne vedem cu bine şi în anii ce vin!” 
NICOLAE JINGA, preot, Orşova: ”Eminescu, poetul, este pururea viu în inima noastră.”  
JEAN BĂILEŞTEANU, scriitor, Dolj (n.a.: vocaţie literară, inteligenţă şi deschidere la dialog) : ”Radu Gyr a rămas cu urmele cuielor lui Isus. Pentru poeţi, Eminescu este Isusul nostru. Toţi cei care scriem am rămas dominaţi de spiritul eminescian.”
IOAN LAŞCU, profesor, Craiova (n.a.: experienţă, competenţă şi erudiţie): ”Întru Eminescu ne-am întâlnit/ Întru Eminescu vom rămâne, / Noi şi urmaşii urmaşilor noştri!/ ”
NELU BARBU, scriitor, Vâlcea, (n.a.: sensibil, inspirat, elegant în exprimare): “Un gând bun pentru scriitorii din Botoşani cu ocazia celei de-a XXII-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie” Mihai Eminescu” 14-15 ianuarie 2013, Drobeta-Turnu Severin, Orşova şi Herculane,
domnul Dorel Mihai Gaftoneanu probând că nasc şi în Nordul Ţării oameni. Cu această ocazie vă urăm revistei de cultură Luceafărul Botoşani “La mulţi ani”! Ave!
VIOREL MIREA, scriitor, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: amabilitate, energie şi optimism): ”Salutări severinene, mehedinţene, olteneşti şi româneşti din partea Dunării lui Viorel Mirea!
GHEORGHE RANCU-BODROG, profesor, revista de cultură “Almăjul”, Caraş-Severin: «Pentru poezia “ne-nţeleasă” a lui D.M.G., felicitări şi la mai mare!»
Dr. PAUL PUREA, scriitor, Germania, (n.a.: medic de profesie- mi-am reamintit că îl mai urmărisem pe un post de TV naţional- ne-a prezentat la Herculane propunerea ca Eminescu să fie declarat chirurgul societăţii româneşti profund bolnave de astăzi!): “Revistei Luceafărul Botoşani, un gând de simţire românească izvorât din dragostea profund umană şi naţională pentru nemuritorul nostru Mihai Eminescu. Trăinicie veşnică revistei botoşănene!”
ALINA PUREA, scriitoare, Germania: “Succes şi literă de aur revistei Luceafărul Botoşani!”
DENISA MARIA BALAŞ, poetă, 17 ani, Băile Herculane (n.a.: poezia de mâine!): “Mă bucur mult că am cunoscut oameni cu totul deosebiţi la acest eveniment cultural.”
EMILIA MIHĂILESCU, manager Centrul Cultural Mehedinţi: “La cea de-a XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Mihai Eminescu” oamenii de cultură mehedinţeni alături de reprezentanţi de marcă ai culturii româneşti au omagiat pe cel mai valoros poet al ţării. Să sperăm că acesta e un bun început de an 2013- alături de spiritul eminescian.”
PAVEL PANDURU, profesor, Caraş-Severin: “Orşova- fosta Diernă- găzduieşte o întâlnire cu personalităţi din toată ţara, iubitori de Eminescu pentru a se sărbatori încă o dată naşterea personalităţii româneşti care întruchipează absolutul pentru români, adică Adevărul Celui de Sus. Cu tot dragul pentru revista Luceafărul din Botoşani şi pentru redactorul D.M.G.”
DAN ŞALAPA, scriitor, Drobeta-Turnu Severin (n.a.: profil aparte, l-am remarcat şi în urmă cu un an): “Botoşănenilor, sănătate şi prosperitate!”
EUGEN DULBABA, poet, Drobeta-Turnu Severin ( n.a.: de asemenea, l-am recunoscut uşor după trecerea unui an): “Un gând bun tuturor celor animaţi de spiritul eminescian!”
GEORGE VOICA, poet, Vâlcea: ”Lucruri de valoare şi de durată să faceţi! ”
GABRIEL GORJANU, Bucureşti, (n.a.: zootehnist cu studii superioare dar şi interpret original de muzică populară şlefuită, un talent natural, formidabil companion de compartiment de la Bucureşti până în Mehedinţi):  “Doar de bine tuturor iubitorilor artei!”
………………………….............................................................................................................


...Impresionant traseul de pe malul stâng al Dunării de la Herculane la Drobeta, cu padine, stânci ascuţite, guri de vărsare şi viaducte, cu puhoiul lent de apă printre munţii semeţi îmbrăcaţi în haine groase de iarnă, spectacolul unei naturi vii peste măsură de generoase...


...Drobeta-Turnu Severin... Festivitatea publică din amfiteatrul Liceului Traian şi depunerea unei coroane de flori… La statuia lui Eminescu din parc mi-a zâmbit şi mi-a strâns mâna o doamnă ceva mai în etate, de înălţime medie, extrem de binevoitoare, cu o voce caldă, purtând cu multă demnitate semnele de neocolit ale timpului şi ale unei existenţe ce traversează cu greu privaţiunile impuse de această perioadă nefastă din istoria ţării. Anul trecut, ţin minte că mi-a făcut cadou o carte minusculă în format de buzunar, “Mihai Eminescu, Versuri”. Am schimbat câteva cuvinte şi în acest an şi mi-a făcut o puternică impresie. Nu i-am reţinut numele şi, când mi-am reamintit chipul doamnei pe când eram pe tren, am avut o revelaţie şi m-am simţit vinovat că nu mi l-am notat. Mi se părea imaginea ideală pentru simbolul reprezentativ al pasionatului de cultură în total anonimat; mi-a rămas în minte ca un om de mare caracter care merită recunoaşterea noastră pentru ataşamentul şi devotamentul faţă de cauza culturii autentice. Cu totul şi cu totul din întâmplare am regăsit-o în fotografia de mai sus printre sute alte imagini stocate, este persoana din dreapta acesteia, apoi am reuşit să găsesc şi broşurica pomenită printre teancuri de cărţi vraişte. M-aş bucura ca mediul cultural şi consilierii Primăriei oraşului Drobeta-Turnu Severin să-i acorde stima şi aprecierea cuvenită, cu publicitatea binemeritată unei surprize pentru un OM adevărat. Poeta ARISTIŢA BUCIU-STOIAN, care, la aproape 75 ani, îi spune în stilul dumneaei bine personalizat, în cuvinte simple dar bine alese, “Luceafărului” Mihai Eminescu peste vremuri:
/“Opera ta nepieritoare/
/Este un cântec,/
/Lumină,/
/Îndemn,/
/Un răsărit de soare./
/Şi tot ce ai lăsat scris pe hârtie/
/Trăieşte şi va trăi în veşnicie…”/
…Eminescu, geniul poetic şi publicistic cu faţă umană redescoperit în sudul cultural al ţării...
...Orşova …Festivitatea din Sala de consiliu local, depunerea de jerbe la monumentul Poetului, procesiunea şi masa festivă de la Mănăstirea Sfânta Ana de pe malul Dunării...
…Statuia lui Hercule, Grota cu aburi, Ştrand 7 Izvoare, Grota haiducilor, Băile Herculane, Crucea Albă, Staţiunea Herculane, Muzeul Staţiunii Băile Herculane… Merita (re)văzute!
…SALUTI  ET  LAETITIAE! (Sănătate şi bucurii!). Am plecat din Băile Herculane urmărit de  frumuseţea mesajului inscripţionat pe fruntea faţadei fostului Cazinou din staţiunea aflată în parcul central, o clădire legată prin căi de acces acoperite de Hotelurile Traian şi Decebal; un ansamblu  arhitectonic de concepţie germană încă nerenovat, cu elemente aparţinând mai multor stiluri din epoci diferite, ce îşi continuă existenţa de un veac şi jumătate alături de un exemplar rătăcit din arborele mamut sequoia gigantea… Deşi nu are «decât» vreo 30 de m înălţime şi cam 1,5 m diametru, acest vlăstar solitar păşeşte cu multă convingere pe urmele uriaşilor săi strămoşi de prin sălbăticia preistoriei Americii de Nord, dând contur concretizării unei îndelung aşteptate renaşteri restauratoare pe minunatele locuri de pe Valea Cernei… SALUTI  ET  LAETITIAE! La revedere, românilor de pe ambele maluri ale Dunării!

........……………………………………………………………………………………………
Întors acasă. Joi, 17 ianuarie 2013, ora 17. Botoşani. Lansare de carte, Sala de marmoră a teatrului oraşului. “Mihai Eminescu. Dicţionar enciclopedic.” Autor acad. Mihai Cimpoi. În aceeaşi zi, acesta fusese declarat cetăţean de onoare al localităţii Ipoteşti, Botoşani ca şi, recent, bunul dumnealui prieten, acad. Nicolae Dabija, prezent la manifestare. De remarcat, ca întotdeauna, prelegerea scriitoarei Lucia Olaru Nenati, menţionată în carte la capitolul eminescologilor, cu o excelentă prezentare pe marginea dicţionarului enciclopedic şi poziţia tranşant exprimată a prof. Ion Cozmei de la Suceava, cu un expozeu bine documentat despre cauza românilor de peste Prut. Impresionant cuvântul musafirilor presărat cu multe informaţii inedite, punctări de probleme prioritare pentru basarabeni şi pentru cei de aici- “Dvs. aţi pierdut o provincie istorică, noi am pierdut o ţară!”, “Botoşaniul cu Ipoteştii, capitală culturală a Europei”- sau picături de umor ale academicienilor de la Chişinău- “Ziariştii prezintă trunchieri în loc de evenimente şi păreri personale în loc de argumente”, ”Mă întorc din România, iar unii scriu că am fost în străinătate”- oameni de cultură de excepţie şi mari patrioţi. Deşi nu am fost puţini, mulţi dintre cei a căror prezenţă ar fi fost necesară, în primul rând, elevi şi studenţi, apoi dintre cei care au oarecare tangenţă cu viaţa literară, au lipsit din motive numai de ei ştiute. Iar de noi, doar bănuite. Pentru că am găsit într-un articol vădit tendenţios al unuia dintre aceştia referiri şi precizări asupra diferenţelor majore dintre termenii de operă autentică şi compilaţie care i se pot aplica unei lucrări, cu umor, în replică, aş readuce şi eu pe tapet binecunoscuta reţetă de succes a fostei URSS care nu ar fi ajuns niciodată o mare putere dacă nu i s-ar fi declarat război de către o Germanie care se considera infailibilă. La o altă scară, într-un alambicat perpetuum cu dus-întors, povestea se repetă în cele mai mici amănunte sub ochii noştri în lumea literară.  Până la urmă, orice încercare de dictatură prin cenzură, constrângeri, măsuri abuzive, discreditări şi discriminări se prăbuşeşte în negurile istoriei. După câte vedem, unii nu par convinşi, totuşi. S-ar fi meritat ca sala de conferinţe să fie arhiplină pentru că erau multe de ascultat, de aprofundat şi de învăţat chiar şi de către cei care îi cunoşteau îndeaproape pe preadistinşii vorbitori. «In patria natus non est propheta vocatus» - nimeni nu este profet în ţara lui. Speranţele de ceva mai bine, propun să le lăsăm pentru viitor... Îmi închei scrierea curentă cu un «drept pentru care semnez» şi eu, aidoma unui mai sus pomenit confrate maramureşean într-ale scrisului ...


Turist… ad-hoc, D.M. Gaftoneanu, Botoşani

MAI MULT DECÂT ONORANT!
Botoşaniul, cu doi reprezentanţi pe primele cinci trepte dintr-un total de 439 de concurenţi ai Festivalului de poezie ROMEO ŞI JULIETA LA MIZIL, ediţia a VI-a, 2012-2013!

Juriul format din scriitorii George Stanca, Victoria Milescu, Cristina Ionescu, Emil Proşcan, Cristea Enache i-a notat pe cei doi poeţi botoşăneni după cum urmează:
-Cezar Ciobâcă- media 9,35 (PREMIUL III- AGATHA BACOVIA)
-Dorel Mihai Gaftoneanu- media 9,20 (MENŢIUNE)- care, reamintim, săptămâna trecută a primit  şi ,,Premiul Eminescu” la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,MIHAI EMINESCU”, ediţia a XXII-a desfăşurat la Drobeta-Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane şi ,,Premiul Ligii Scriitorilor Români” filiala Alba la Concursul internațional de poezie, eseu, artă plastică și ex-libris „Dor de Eminescu”.

duminică, 20 ianuarie 2013

Mihai Eminescu. Dicţionarul enciclopedic, autor Mihai Cimpoi Chişnău, Republica Moldova



Joi, pe data de 17-ianuarie, la ora 17, în sala de marmură a  Teatrului ,, Mihai Eminescu”, publicul botoşănean, iubitor de cultură a avut marea plăcere de a  se întâlni cu domnia sa academicianul Mihai Cimpoi de la Chişinău,  în calitate de autor al unei importante cărţi despre Eminescu şi anume ,,Mihai Eminescu. Dicţionarul enciclopedic”, care a fost prezentat de distinsa doamnă doctor în filologie, eminescolog, scriitoarea Lucia Olaru Nenati, iar moderatorul fiind domnul Traian Apetrei, directorul Teatrului ,, Mihai Eminescu”, din Botoşani. 
La acest eveniment a participat domnii:               academician prof. Nicolae Dabija, vicepresedinte al Consiliului Judetean Botosani Gheorghe Sorescu, viceprimarii Viorel Iliuţă, Cosmin Andrei, directorul  Centrului de Creaţie Botoşani Ion Ilie , istoricul teatrului prof. Stefan Cervatiuc, jurnalistul Radu Cajvaneanu, poetul Ion Cozmei de la Suceavascriitorul Mihai Gaftoneanu, mulţi oameni de cultură şi un public numeros care a dorit să-l cunoască pe autor.

Domnul academician Mihai Cimpoi, în diminiaţa acestei zile de 17-ianuarie, , la Memorialul ,, Mihai Eminescu”, din Ipoteşti, a primit titlu de Cetăţean de Onoare al comunei Mihai Eminescu, titlu care i-a fost acordat si dlui academicianului Nicolae Dabija. Inaintea acordării titlului, dr. profLucia Olaru Nenati a sustinut  câte o impresionantă laudatio despre amândoi academicienii.



Prima sinteză a eminescolologiei mondiale a fost lansat la Chişnău şi anume ,Mihai Eminescu.Dicţionarul enciclopedic ”, care a fost prezentat publicului în cadrul primului For al eminescologilor pe data de 3-4 septembrie -2012, care a întrunit exegeţi din diverse ţări. Forul a fost primul Congres mondial al Eminescologilor de la Chisinau, fiind consacrat aniversării a 70-a de la naşterea lui Mihai Cimpoi. Evenimentul a fost organizat de Academia de Ştiinţe a R. Moldova, Academia Română, cu susţinerea Ministerului Culturii din R. Moldova.



Autorul lucrării, Mihai Cimpoi, a declarat : 

,, M-am gândit la faptul că până la ora aceasta nu avem un dicţionar enciclopedic de proporţie care să prezinte personalitatea, opera, biografia lui Eminescu în dicţionarele lumii. Lucrarea conţine 1000 de pagini, în care prezint: publicistica, dramaturgia, proza, un portret sinteză, o analiză a poetului Eminescu, sub aspect tipologic dat fiind că, poetul aparține atît clasicismului cît și romantismului, barocului și simbolismului, despre receptarea națională și universală, o prezentare a tuturor eminescologilor din lume care au scris lucrări fundamentale, respectiv 108,  a personalităților care i-au marcat lui Eminescu formația intelectuală Dicționarul îl mai prezintă pe Eminescu în traduceri, filatelie, numismatică, artele plastice, în muzică, inclusiv despre cele 1400 de articole de publicistică și cele 16.000 de pagini care constituie  caietele facsimiliate și editate în număr de 38”.

,, Este o premieră în spaţiul românesc şi în lume, fiindcă dicţionare de felul acesta sunt foarte puţine în lume. amintesc că în lume există un singur dicţionar de autor: cel consacrat lui Shakespeare şi editat în SUA”
Marele cărturar Constantin Noica formula două obiective: ,,a-l cunoaşte  pe Eminescu noi înşine şi a-l face cunoscut mai bine lumii”.
Dragostea pentru Eminescu vine şi dintr-o obligație profesională pentru că, aşa cum spunea Călinescu, oricare dintre critici trebuie să ajungă să dea o lucrare fundamentală pentru Eminescu. Am mai multe studii realizate,  am vreo 10 volume despre Eminescu şi 74 de dialoguri cu eminescologi din 51 ţări şi sunt pregatit pentru acest dicţionar”

Autorul dicționarului a mai declarat cu această ocazie că Botoșaniul merită sa fie capitala europeană a culturii şi că ar trebui făcute demersuri pentru acest lucru.
,,Pentru moment, cartea va fi distribuită cel mai probabil prin intermediului Directiilor pentru Cultură, editura neavând incă posibilitatea difuzarii ei”,  a încheiat domnul academician Mihai Cimpoi.





 - Doamna  Lucia Olaru Nenati , care se află şi ea cuprinsă in acest dicţionar la capitolul Eminescologi, a declarat: 
       ,,Dictionarul, pe care il prefaţează acad. Eugen Simion, ni-l prezintă pe Eminescu de la bibliografie până la mit şi în acest interval încearcă să expună toate concepţiile, demonstraţiile, descoperirile, opiniile, lucrurile care s-au scris despre Eminescu până acum. Cartea este aşadar  o sinteză cuprinzătoare, o întreprindere ambiţioasă, o lucrare care va rămâne de referinţă in domeniu".   











La rîndul său, academicianul Nicolae Dabija, invitat la acest eveniment, a lansat ideea organizării la Botoşani a unui congres dedicat lui Eminescu, opinie îmbrăţişată de oamenii de cultură prezenţi şi l-a comparat pe autorul singurului dicționar enciclopedic dedicat unui autor român cu Meşterul Manole, încercând să arate munca titanică de ani de zile pe care asemănat-o cu construcţia unei catedrale.
Domnul director al  Centrului de Creaţie Botoşani, Ion Ilie a sugerat ca ,,autorul acestui important dicţionar să fie făcut cetăţean de onoare al municipiului Botoșani”.
.





fotografii realizate de MIRCEA PUŞCAŞU: