F E M E I A IN VIATA SOCIALA -Preocuparile ei. VESTIMENTATIA

F E M E I A IN VIATA SOCIALA

Preocuparile ei.

In gospodarie ,,Modestia căsuţelor este înviorată de belşugul lucrurilor ţesute. Nu poţi călca un astfel de prag, fără respect . pentru energia femeii , care lucrează greu la câmp, e o mână plină de îngrijire pentru copii ei, ţese mai . mult singură îmbrăcămintea pentru a săi, şi mai află vreme şi gust ca să facă a înflorii o asemenea instituţie casnică" . (citat N.Iorga)

,,Femeile în general , sunt harnice , cu torsul adică ţesutul , cu livada cu stupii, cu văcuşoarele . Ţin casa şi-o ţin atât de bine, atât de îndestulată , atât de frumos îmbrăcată, căt simpte cineva . o plăcere să intre într-însa"

(citat al ministrului agriculturii sec 19-lea, I. IONESCU BRAD)

Vestimentaţia punea în valoare virtuţile gospodinei. Boneta din pânză apretată, sau susţinută de fire din metal. Şorţul indicând activitatea. Părul era tras spre spate , lăsând fruntea degajată şi adunat la spate în coc ridicat. Pe trup bluza cu manşete, guler din . dantelă. Fusta cădea liber pe jupon. La gât se mai . folosea şi năframa de pânză încrucişat pe piept. . (,,Vesminte din trecut” Al.Alexianu)

C ă l u g ă r i t e l e
,,Şi, dacă doriţi a-l cunoaşte pe Creator, nu vă preocupaţi de dezlegarea enigmelor. Priviţi mai degrabă împrejurul vostru , şi-l veţi vedea jucându-se cu copiii. Priviţi marile spaţii şi-l veţi vedea mişcându-se cu norii, în fulgere cu bratele întinzăndu-Şi peste pământ, căzând cu ploaia. Priviţi, şi-l veţi vedea în flori surâzând, apoi sculându-Se şi făcând semne cu mâinile" (,, Lumea din noi’’ , Kahlil Gibran)
 ,,Viaţa de fiecare zi este un templu şi Religia voastră. 
Când intraţi înâuntrul ei, luaţi cu voi întrega fire , toate lucrurile pe care le-aţi modelat pentru nevoile sau pentru plăcerile voastre, şi mai luaţi pe toţi oamenii, pentru că în adoraţie nu vă puteţi înălţa mai sus decât speranţele lor nici să coborâţi mai jos decât deznădejdiile acestora"( Kahlil Gibran)

Familiile din societăţile contemporane, au suferit în ultimele decenii transformări profunde. Schimbarea statutului social al femeii prin împlicarea ei în activităţi profesionale extrafamiliale determină noi configuraţii ale raporturilor dintre cei doi parteneri, în sensul unor redefiniri ale rolurilor acestora. Astfel, apariţia ei, proliferarea carierie profesionale şi a traiectoriei sociale feminine au complicat destul de mult relaţiile interpersonale, în general, cu partenerul de viaţă.

C â r c i u m ă r e a s a
Noroc cu sănătate !
Mai mulţi oameni s-au înecat în pahar , decât în mare: Bând în sănătatea altora o pierdem pe a noastră
(Proverbe sec XIX Poloneze)
CÂRCIUMĂ
Cine n-a fost la cârciumă habar n-are ce rai e acolo(…)
O, cârciumă sfântă ! O, cârciumă minunată!
Si-i zic sfântă fiindcă în ea nu există nici plictiseală, nici suferinţă, iar minunată, din pricina frigărilor care se învârtesc singure.
 (,,Comedia curţilor” vol II, Pietro Aretino) 

Costume feminine în perioada anilor1927-1928
Pe trup, lenjeria se reducea la minimul o cămasă tinută cu bretele. Era preferat rochia sac- sau fusta si bluza. Fusta scurtă, cu cordon, deasupra genunchiului, bluza cu mâneci lungi sau deloc. Se poartă Jerseul si pulovere tricotate, fuste plisate, drepte, acordeon. Seara, rochiile scurte, aveau colturi de diferite lungimi fără nasturi. In picioare, ciorapii erau vizibili, luciosi, pantofii cu toc plat aveau baretă, ca să nu sară în timpul dansului „Charleston“ Se purta mărgele lungi căt si bijuteriile din aur.( Citat din Arta stil Costum , Adina Nanu) 

In Parc
Femeia are dreptul şi chiar datoria să pară magică şi supranaturală, să uimească, să vrăjească, idol fiind, ea trebuie să se împodobească spre a fi preţuită. 
 (Charles Baudelaire,, Elogiul machiajului în curiozităţi estetice’’ )

F E M E I A     in   S O C I E T A T E 

Femeia în familie şi viaţa socială
La fel ca dirijabilul (aerostat) femeia echipată cu mijloace de propulsie cum ar fi: inteligenţa perseverenţa, răbdarea, pentru a-si dirija viaţa spre progres. M e r e u spre înălţime!
Femeia are dreptul să se dezvolte în orice directie vrea. Din păcate rolul de mamă, de stăpâna a casei şi-a pierdut prestigiul în faţa femeii din zilele noastre. Astăzi femeile îşi doresc să devină licenţiate:avocate, inginere, medici, profesoare.
Pe lângă atributul de mamă şi soţie, apar alte sarcini cerute de carieră. Femeile urcă încet, pe trepte, dar sigur pentru emanciparea lor.
Emanciparea femeii a făcut-o pe aceasta să-şi stabilească un ideal cu totul diferit de cel al , mamei şi bunicii, aducând modificări imaginei clasice a familiei.
Materialismul societăţii le-a determinat să joace mai multe roluri , mai complexe.

Costume feminine în perioada anului 1910 
În perioada anilor 1910-1911, se legau picioarele sub genunchi pentru a limita paşii, iar în 1912 a apărut fusta scurtă şi largă peste o fustă lungă şi strâmptă lansată de creatorul Poiret, apoi fusta crăpată (tango). In anul 1911, prima fustă pantalon care a provocat un mare scandal la Paris. ( citat din,, Arta stil costum ‘’ , Adina Nanu, )
Moda anului 1910 s-a conturat prin evoluţia pardesiilor şi a jachetelor către o linie mai suplă şi mai comodă cu apropieri de costumul bărbătesc. Paralel a evoluat şi fusta care s-a strâns treptat pe corp, desenând uşor picioarele la genunchi (lalea evazată jos apoi a fost drapată pe solduri si strânsă pe gambe. (citat din,, Arta stil costum” ,Adina Nanu )
 Moda anului 1914 Lupta împotriva corsetului s-a dezlănţuit, deoarece strângea abdomenul, comprimând organele interne fapt care dădea mereu rău şi leşinuri. Rochia era pur tată fără corset, lungă până la pământ, închisă în faţă. Au apărut costume de sport pentru automobile, contra prafului, văl şi ochelari, pentru tenis sau bicicletă. Pentru înot, se purta costum marinar cu guler şi manşetă tighelită, cu pantaloni până la genunchi. Părul era lung sau scurt ondulat cu bigudiuri, fiind singura podoabă ieftină. Se purta pălăria, fesul, tricotat sau basmaua turban. Rochia scurtă ,strâmtă din motive de economie, deseori combinate din două materiale diferite iar ţinuta mai era înveselită de tricotaje cu modele. Se mai tricotau pulovere care se mulau pe corp. Rochia de seară a fost înlocuită la nevoie de fusta lungă si bluza. În picioare, ciorapi erau uneori imitati prin machiaje şi dungă desenată cudermatograful, iar pantofii aveau talpă din lemn , plută sau sfoară. (,,Artă stil costum “ , Adina Nanu)

Capul mic, proportional cu restul siluetei, avea coafură simetrică, cu cărare, la mijloc părul strâns,netezit în bandouri, prins în coc si cu câteva bucle lungi. Se folosea pentru fuste,stofă sau pânză apretată(…) Fusta era sustinută în interior de un cerc de metal fixat în jurul soldurilor, o carcasă de fier care înfoia rochia dându-i forma de clopot.Această rochie lungă făcea ca să nu se observe încăltămintea si ciorapii. Acestia erau din mătase, cu dantele,lungi până la genunchi, prinsi de jartiere din stofă.Accesorii erau: evantaiul mănusile, umbrela care era originară din Orient-China. Evantaiul avea mânerul din lemn, fildes, aur sau argint. Evantaiul comun- din pene de păsări rare se purta cu un lăntisor de cordon.( citat din,,Art stil costum” ,Adina Nanu) 

F r u m u s e ţ i feminine
Nu există femei urâte sau bătrâne. Orice femeie , la orice vârstă dacă iubeşte , dacă este bună, dăruieşte clipa infinitului.

( ,,TEZE si ANTITEZA ” , CAMIL PETRESCU)
Femeia nu e nici Spiritul nici Idealul e un;nu ştiu cum ‘’şi un nu ştiu ce’’adică chemarea iniţială. Inima oricărui om ,,cere” şi-i atrasă de ,,un nu ştiu ce’’al femeii şi toţii sunt odată sub stăpânirea ,,dorului”, fiind un amestec între aspiraţii şi durere (,,Opera lui M.Eminescu” , G.Călinescu)

Portretul femeii ,,bune de iubit’’ precum se vede în poezia populară; Părul ei cel negru moale,/Desfăcut cădea la vale. /Ochii tainicii şi căprui . /Strălucesc aşa de vii..../.Iar cănd merge legănat,tremură frumuseţea-i toată/ Nu-i subţire ci împletită ./Cum e bună de iubit./Vorba dulce bine o prinde. /Şi de tace iarăşi place. . (,, Poezia populara „Mihai Eminescu)