marți, 10 iulie 2018

UN VECHI OBICEI DIN MITOLOGIA POPULARĂ DE PURIFICARE A SPAȚIULUI SĂTESC LA TOCILENI, PE PRAGUL DE TRECERE DINTRE ANI


UN VECHI OBICEI DIN MITOLOGIA POPULARĂ
DE PURIFICARE A SPAȚIULUI SĂTESC LA TOCILENI,
PE PRAGUL DE TRECERE DINTRE ANI

STELIANA BĂLTUȚĂ
           

            O invitație primită pe 2 ianuarie 2018 în satul Tocileni, comuna Stăuceni, județul Botoșani, de la familia de cunoscuți meșteri și desăvârșite gazde GEORGETA și DUMITRU SILION, ne-a oferit prilejul de a fi prezenți la desfășurarea unui moment ritualic popular, care păstrează adânci rădăcini în ancestralitate.
            Fără a fi „regizat”, alaiul de urători care se formează în fiecare an, a fost „tocmit” în acest an de ALEXANDRU IFTIMIE în calitate de „calfă” și alcătuit din flăcăi („băitani”) ai satului (care altădată trebuiau „să aibă armata făcută”), îmbrăcați în costume de căiuți, capre, mascați. Ei au mers cu uratul prin gospodăriile sătenilor, din seara de „Sfântul Vasile” (31 decembrie), până pe 2 ianuarie.
            Obiceiurile magice ale satelor au trecut prin timp, păstrându-se până azi ca tradiție populară, precizând însă, că în unele locuri chiar dacă nu se mai practică, se mai păstrează doar reminiscențe ale acestor manifestări. Nu trebuie uitat că ritualurile la care ne referim fac parte din spiritualitatea civilizației românești, spiritualitate care ne vine ca un fir, din adâncurile dăinuirii noastre. Așa cum confirmă cercetările etnografice și folclorice, vechile obiceiuri rurale, alături de dans, port, limbă, artă populară și credință, sunt repere identitare ale poporului.
            Plecând de la această constatare, urmărind continuarea tradiției cu pierderile în timp ale unor elemente specifice, dar și completările nou apărute. Chiar dacă evoluția umană duce către modernism, faptul că rădăcinile culturii populare nu s-au pierdut în totalitate, e un semn că vechile obiceiuri încă se păstrează, și mlădițele tinere prind viață în mai multe locuri ale României.
            Așa cum am precizat anterior, prezența la Tocileni în 2 ianuarie 2018, ne-a oferit posibilitatea să urmărim în această zi, un vechi moment mitologic, ce nu s-a pierdut. Momentul care s-a desfășurat numit „paradă” este de fapt o manifestare de trecere a pragului de la ANUL VECHI la ANUL NOU și purificarea spațiului sătesc, prin aruncarea simbolică a duhurilor și spiritelor rele, în focul sacru. Ritualul acesta se petrece după ce alaiul cuprinzând jocurile de mascați, de capre, de căiuți încheie uratul pe 2 ianuarie, când până la amiază sunt urate ultimele case, în apropierea cărora este amenajată o arie largă pentru aprinderea focului. Deschizând o paranteză și făcând o paralelă, în zona etnografică Bistrița, „se aprind focurile pe dealuri, să alunge spiritele rele”, pe 23 aprilie, chiar de „Sfântul Gheorghe”, când în calendarul popular se deschide anul agrar.
            La Tocileni, în mijlocul zilei de 2 ianuarie (care se păstrează în fiecare an), întregul alai s-a oprit în apropierea centrului satului, unde într-un spațiu liber, era pregătită o claie de paie și stuf.
            La întrebarea pe care am adresat-o persoanelor în vârstă ale satului, referitoare la semnificația acestui ritual, răspunsul a fost că așa se păstrează din bătrâni, și că așa este obiceiul. Pentru mine a fost clar că semnificația acestui moment s-a pierdut cu vreo două generații în urmă, și asta pentru că știm că nici un ritual magic al satului, nu era făcut la întâmplare, sau fără vreo explicație.
            Jocurile de căiuți, capre, mascați, uratul cu plugul, plugușorul, semănatul, se referă la cele 2 ocupații principale ale românilor, agricultura și păstoritul. Pentru a avea un an îmbelșugat (mănos), Anul Nou trebuia să înceapă ferit de duhurile rele, de energiile negative, deci purificat.
            Trecând prin toate gospodăriile sătenilor cu alaiul, mascații numiți „huhani” la Tocileni, preiau asupra lor tot ce este malefic, ei fiind protejați de măștile și costumele pe care le poartă. Însoțind alaiul, mascații sunt cei care atrag răul asupra lor, protejând caii, care vor lucra câmpul și caprele ca simbol al fertilității.
            Împlinindu-și misiunea în noaptea și în ziua de „Sfântul Vasile” (care în credința ortodoxă este apărător împotriva bolilor), alaiul se îndreaptă pe 2 ianuarie, în locul unde toată comunitatea sătească așteaptă aprinderea focului.
            Căiuții sunt primii care încep să joace în cerc, în jurul clăii neaprinse, pentru a delimita și a închide spațiul, ca duhurile rele să nu scape. Apoi, unul dintre mascați, cu o mătură la brâu aprinde focul la baza clăii, apoi urcă spre vârf, în timp ce căiuții cu zgardă de clopoței și cu „șuierători” făcând zgomote, continuă jocul în cerc, după care intră mascații și caprele. Când flăcările încep să crească, să urce, mascații se dezbracă și aruncă în focul purificator, măștile și costumele (din pânză și cordele colorate), pe care le-au avut ca pavăză și scut. Același lucru l-a făcut și jucătorul de capră mare, dar, păstrând capra pentru anul viitor.
            Când focul care arde ajungând până la înălțimea de 4 metri, începe treptat să scadă, cei care au fost purtătorii de costume, măști și de capră, sar în foc, presându-l cu picioarele, pentru a se purifica și ei. În timpul ultimelor pâlpâiri ale focului, tinerii încing o horă.
            Precizăm că alaiul trebuie să cuprindă 25 de flăcăi, dar în acest an, „calfa” a integrat și copii, deși în vechime acest lucru nu se obișnuia, însă în noul context, trebuie văzută partea bună a acestei schimbări, întrucât acest moment mitologic al satului, este păstrat și dus mai departe de generația mai mică.
            Subliniez apreciativ faptul că, la acest moment de sărbătoare a satului, la desfășurarea acestui ritual, a fost prezent și viceprimarul COSMIN IULIAN EPURAȘ, care în mandatul domniei sale de primar, a avut ca preocupare și grija pentru construirea, amenajarea expozițională și sfințirea Casei Memoriale a regretatului PATRIARH TEOCTIST (născut în Tocileni), casă care a fost introdusă în circuitul turistic.
            Putem concluziona că Tocileni este o așezare de adevărați gospodari, păstrători și iubitori ai vechilor tradiții moștenite, și creatori de frumos, la fel ca și comuna Stăuceni, din care satul Tocileni face parte.




IMAGINI DIN TIMPUL JOCULUI
 ȘI APRINDERII FOCULUI LA TOCILENI


   


   


   
   

   

    
                                                                                  Meșterii Georgeta și Dumitru Silion
                                                                                     cu oaspetele Viorica Hrustovici

sâmbătă, 23 iunie 2018

Lansare carte „Pagini din istoria României în context european”, autor Laurenţiu Maftei, la Biblioteca judeţeană Botoşani 20-06-2018

                                              
Miercuri, 20 iunie 2018, ora 11.00, la sala de lectură a Bibliotecii Județene "Mihai Eminescu", Botoșani, a avut loc lansarea unei noi și importante lucrări despre istoria României. Volumul „Pagini din istoria României în context european” apare sub semnătura cunoscutului scriitor botoșănean Laurențiu C. Maftei care și completează lista contribuțiilor botoșănene la istoriografia generală a României. Au participat , Daniela Lozneanu, subprefect Botoşani, Dorin Birta, vicepreşedinte C.J. Botoşani, Cornelia Viziteu, director Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu „ Botoşani, Traian Apetrei, director Teatrul ,, Mihai Eminescu”, Botoşani, familia, invitaţi profesori, scriitori, prieteni şi colegi. 

LAURENȚIU C. MAFTEI, deși de profesie tehnică, a iubit istoria, din tinerețe, și încă din liceu adună documente și studiază cărți în legătură cu această pasiune, pentru ca la vârsta de cincizeci de ani să ia hotărârea de a sintetiza aceste documente, adăugându-le celor găsite în Arhivele Naționale, iar rezultatele încep să apară după lungi cercetări. Din anul 2007 lucrează la primul său volum de istorie, și la 5 mai 2011 lansează cartea ,,Împreună au făurit istoria” la Editurile ,,Axa” și ,,Ria” din Botoșani, după ani serioși de muncă.Îndrumători i-au fost istoricii prof.Ionel Bejenaru (1948-2013), care o numește ,,Manualul Bunului Român” și prof. Gheorghe Median, care au prezentat recenzia acestei lucrări la Sala Polivalentă de la Muzeul Județean de Istorie Botoșani. O carte care răspunde ,,nevoii de cunoaștere a istoriei, a Istoriei Neamului Românesc de către masa de tineri”. În paralel autorul a lucrat și la un studiu important de genealogie, drept pentru care la 4 octombrie 2012, apare sub semnătura sa cartea,,Rădăcini adânci” – arborele genealogic al unor familii de români (1740-2012) la Editura,,Quadrat” Tipografia Ria, din Botoșani. Acest studiu, din care a rezultat cartea privind rădăcinile unor români, este în legătură cu arborele genealogic de familie a autorului, ce cuprinde o perioadă de circa 300 de ani, în ideea că genealogia este confirmată astăzi ca o ,,știință specială” a istoriei. Prefața celor două cărți este scrisă de isoricii prof..Bejenaru Ionel și prof.dr.Adrian C. Timofte.


Noua apariţie editorială ce poartă semnătura d-lui Laureanţiu C. Maftei, întitulată ,,Pagini din Istoria României în context european - consideraţiuni şi comentarii", îşi propune să aducă în prim plan imaginea României în raport cu evenimentele şi transformările ce au avut loc pe continentul nostru, de-a lungul timpului. Cartea a fost editată de Editura Quadrat, 2018, Tipar: Tipografia Ria, Botoşani cu sprijinul Consiliului Judeţean Botoşani, în cinstea marelui eveniment al națiuni române, sărbătoarea ,,Centenarului Marii Unirii” 1918 – 2018. O istorie ce prezintă sacrificiul suprem al înaintașilor noștri pe câmpul de luptă, sub conducerea marilor noștri voievozi și domni, și desigur al armatei române. Cartea iese de sub tipar și datorită îngrijirii excepționalului tehnoredactor Dragoș Lespezeanu. 
 În prefaţa volumului ,, Pagini din Istoria României în context european” , Centenarul Marii Uniri 1918-2018, de Prof. Dr. Dan Prodan, istoric, scrie:
 ,,Proiectul Naţional Centenarul Marii Uniri din 1918 prezintă mai multe componente de manifestare. Una dintre ele este cea livrească, a contribuţiilor cu tematică istorică. În acest orizont centenar aniversar şi în această categorie a proiectului se încadrează prezenta carte a domnului Laurenţiu C. Maftei:,, Pagini din istoria României în context european”. Consideraţii şi comentarii, Editura Quadrat, Botoşani, 2018. De altfel, autorul a mai scris şi publicat şi alte lucrări de popularizare a istoriei naţionale şi locale: ,, Împreună au făurit istoria”, Editura Axa, Botoşani, 2011; ,, Rădăcini adânci-arborele genealogic al unor familii de români ( 1740-2012)”, Editura Quadrat, Botoşani, 2012; ,, Monografia localităţii Ştefăneşti, judeţul Botoşani”, Editura Quadrat, Botoşani, 2016.


,,În noua sa contribuţie, autorul îşi propune să prezinte cititorilor, de la elevi de şcoală gimnazială la pensionari, dar toţi interesaţi de trecutul poporului român, cele mai importante coordonate de evoluţie a locuitorilor din spaţiul geografico- istoric delimitat de Nistru-Tisa-Dunărea inferioară- Marea Neagră- Munţii Carpaţi, din antichitate până astăzi. Astfel, au fost comentate cronologic-tematic fapte şi realităţi istorice, precum: strămoşii poporului nostru, dacii şi romanii; formarea poporului român şi a limbii române şi continuitatea locuirii la nordul Dunării inferioare; formarea şi dezvoltarea statelor feudale româneşti; marii voievozii români; răscoale ţărăneşti; războaiele între imperiile vecine pe teritoriul românesc; revoluţiile secolului XIX; unirea din 1859 şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza; primul Război Mondial şi România; Marea Unire din 1918 şi formarea României Mari; Perioada interbelică; Al Doilea Război Mondial şi România; Perioada 1944-1989; instaurarea şi politica sistemului comunist; Anul 1989; Concluzii. „Indiscutabil, lucrarea de popularizare a trecutului istoric românesc în context european, având comentarii tematice adecvate, unele detaliate, altele sumare, contribuţia lui Laurenţiu C. Maftei este o lucrare utilă persoanelor interesate de istoria românilor în orizont continental, în ultimele două milenii, într-o Europă în continuă schimbare, în care comunităţile naţionale nu şi-au spus încă ultimul cuvânt.” 
( Prof. Dr. Dan Prodan, istoric)

Din  primele pagini ale cărţii, suntem puşi în temă de autor,  de cercetarea contextului european
„Consider cartea faţă ca fiind o lucrare interesantă, realizată după după multe analize şi ezitări, având în vedere că, multă vreme am făcut calcule şi planuri cu privire la concentrarea celor mai importante evenimente istorice ce pot fi cuprinse aici. Ne putem întreba: care sunt, de fapt elementele care au determinat cele mai importante acţiuni istorice europene, ce au avut deseori cauze comune, dar care s-au manifestat diferit în ansamblul istoric al fiecărei ţări, funcţie de atitudinea politică şi socială, factori puternici, cu influenţă directă în lupta pentru o evoluţie socio-economică, dar mai ales administrativ-teritorială, obiective ce au determinat mişcări de mase, revolte sau războaie în tot spaţiul european? Iată o problemă ce merită răspunsuri şi comentarii, fapt ce m-a îndemnat să leg idei şi fapte, punându-le în contextul politic, pentru a găsi adevăruri, de unde pot pleca realităţile istorice ce caracterizează un popor care luptă pentru o existenţă naturală şi, de ce nu?, uneori pentru o Europă creştină cu moşteniri diverse de netăgăduit: neam şi limbă, tradiţii, cultură, spaţiu comun, drepturi şi libertăţi.” ( autor Laurenţiu Maftei)
Dumitru Ivan, directorul Editurii „Quadrat” ne spune despre volumul autorului Laurenţiu Maftei:
 ,,Călăuzit de aceste repere majore, autorul îşi desfăşoară demersul său pe întinderea a peste 450 de pagini, textul fiind compleat şi cu imagini, hărţi şi reproduceri, ce vin să susţină ideile expuse în întregul cuprins al cărţii. În cele trei secţiuni ce totalizează 21 de capitole, cititorului îi sunt prezentate date în legătură cu teritoriul României, popoarele europene, perioada de migraţie a popoarelor, precum şi cea a vechilor imperii, este evidenţiată existenţa dacilor, războaiele acestora cu romanii, apariţia poporului român, formarea statelor medievale româneşti (expunerea unor date detaliate despre Ţara Românească, Moldova şi Transilvania, figura lui Mihai Viteazul ca voievod care, pentru o perioadă scurtă, realizează prima unire a celor trei state româneşti). Permanenta ameninţare turcească din sudul Dunării, receptată de Europa Evului Mediu, punea Principatele Române în postura de a fi primele care intrau în conflict cu acest imperiu, uneori spaţiul românesc devenind chiar teatru de război. Pe de altă parte, evenimentele sociale şi militare - Războiul Crimeii, Revoluţia Franceză, luptele dintre turci şi austrieci, ruşi şi turci, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul următorului secol, anul revoluţionar 1848 pregătesc condiţiile evoluţiei moderne a continentului şi deci şi a Principatelor Române.
 Cititorului îi sunt prezentate momentele importante din istoria poporului român: Unirea de la 1859 şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza, participarea României la Primul Război Mondial, Marea Unire din 1918 - formarea României Mari, Regatul României în perioada interbelică, angajarea României în desfăşurarea celui de-Al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului comunist, Revoluţia din Decembrie 1989. O bogată bibliografie susţine structura lucrării alcătuite de Laurenţiu C. Maftei, cea de-a patra carte a autorului fructificând din plin aceste izvoare. Mai menţionăm că prezentul volum mai conţine un Index de nume şi un Index de localităţi”
 (Prof. Dumitru Ivan, directorul Editurii „Quadrat”

duminică, 17 iunie 2018

DECERNAREA PREMIILOR EMINESCU pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi Colecţionari TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT Ale Editurii GEEA, Botoşani, EDIŢIA a XVII-a, 16 iunie 2018 Festivitatea de premiere: Sâmbătă 16 iunie ora 12 la Sala Mihai Eminescu ( Hotel Rapsodia) , Botoşani.



DECERNAREA PREMIILOR EMINESCU
 pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi Colecţionari
TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT
Ale Editurii GEEA, Botoşani, EDIŢIA a XVII-a, 16 iunie 2018
Festivitatea de premiere:
Sâmbătă 16 iunie ora 12 la Sala Mihai Eminescu ( Hotel Rapsodia) , Botoşani.

JURIUL CONCURSULUI:
DRAGOŞ PĂTRAŞCU-preşedinte de onoare
Prof. Univ. Dr. Univ. de Arte Vizuale Iaşi,
AUGUST EDEN-preşedinte al juriului, poet, artist plastic, redactor şef al revistei de cultură şi sinteză Absolut Cultural,
MIHAI CORNACI, consilier al Societăţii Numismatice Române,
ELENA CONDREI, editor, scriitor, director al Editurii GEEA, Botoşani fondator al premiilor Eminescu-pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi Colecţionari TEIUL DE AUR şi TEIUL DE ARGINT.
Deschiderea manifestării culturale a fost realizată de

Traian Apetrei, director Teatrul ,, Mihai Eminescu" Botoşani



Traian Apetrei, director Teatrul ,, Mihai Eminescu" Botoşani


Juriul concursului a acordat următoarele premii:
Nicolae Dabija, scriitor, istoric literar și om politic din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române și membru corespondent al Academiei de Științe a Moldove.
LITERATURĂ:
Premiul EMINESCU, DIPLOMĂ ÎN RANG DE EXCELENŢĂ şi MEDALIA 
,, TEIUL DE AUR"
NICOLAE DABIJA, CHIŞNĂU, R. MOLDOVA
Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE ARGINT" ,
DOREL MIHAI GAFTONEANU, Botoşani.
Scriitorul DOREL MIHAI GAFTONEANU
 


COLECŢII şi COLECTIONARI:
Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE ARGINT" , 
HAHA DUMITRU-VOICĂUŢI,Darabani

Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE ARGINT" , 
ŞTEFAN DINA, Bucureşti. 
 

ARTE VIZUALE 
 Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE AUR, BOGDAN MAXIMOVICI, Iaşi. Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE ARGINT" , CĂLIN GABRIEL BABAN, Suceava
PUBLICISTICĂ:
 Premiul EMINESCU, DIPLOMĂ ÎN RANG DE EXCELENŢĂ şi MEDALIA ,, TEIUL DE AUR"
VASILE ŞOIMARU, Chişnău, R.Moldova,
Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE ARGINT"  
GABRIEL BĂLAŞĂ, Botoşani

Lucia Olaru Nenati,Doctor în ştiinţe umaniste (filologie)

MUZICĂ: Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE AUR, 
GHEORGHINA GUŞULEI, Dorohoi, DUMITRU CAULEA, Cernăuţi, Ucraina.

RESTITUIREA ISTORIEI :
Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE AUR,
SERGIU BALANOVICI
PROMOTORI CULTURALI:
Premiul EMINESCU şi MEDALIA ,, TEIUL DE AUR,  PRIMĂRIA COMUNEI DUMBRĂVENI, Botoşani, primar IOAN PAVĂL, secretar MIHAI CHIRIAC.

miercuri, 16 mai 2018

Castelul Fürstlich Drehna-Germania




Localitatea Fürstlich Drehna se află în Niederlausitz la aproximativ 12 kilometri sud-est de Luckau, la 10 kilometri vest de Calau și la 15 km nord de Finsterwalde . Localitățile înconjurătoare sunt Egsdorf în nord, Schlabendorf am See și aparținând orașului Calau, în cartierul Oberspreewald -Lausitz , Zinnitz, în nord-est, care de asemenea aparține districtelor Calau Groß Jehser și Mallenchen în est, Klein Mehßow în sud-est și Groß Mehßow în sud. deja în districtul Elbe-Elster situată în sud-vestul Crinitz , care la rândul său aparține districtului Luckau din Bergen în vest și municipiul Heideblick care aparține districtului Beesdau și districtul Luckauer Görlsdorf în nord-vest.


Din istoria Castelului Fürstlich Drehna

 In Dieceza Meissen din 1495,  spune ca Fürstlich Drehna  este inregistrat  in  anul 1346 Într-o listă a vasalilor și a orașelor din Lusatia inferioară din Saxonia, aminteste pe 4 ianuarie 1447, cand  in locaitatea Fürstlich Drehna apare  pentru prima data inregistrat un proprietar al conacului Bernhard Drauschwitz. În 1521, orașul Drehna a fost preluat de familia von Minckwitz si a inceput  sa construiasca  șanțul din jurul castelului și turnurile de apărare.  Mai tarziu in anul 1697, zona a fost dobândită de familia Promnitz  care a extins  complexul  castelului.
Prin Fürstlich Drehna trece drumul național 56. O mare parte din cartierul satului este acum în fosta mina deschisă Schlabendorf-Sud , părți ale lacului Schlabendorfer și aproximativ jumătate din Lacul Drehnaer sunt situate în apropierea  Castelul  Prințului Drehna.
Earl Moritz von Lynar , care a fost ridicat la rangul de principe în 1807, În 1877, firma de transport maritim Vätjen din Bremen a devenit  proprietarul castelului. Familia avea un mormânt de familie creat în parcul castelului.
După cel de-al doilea război mondial, castelul a fost expropriat și folosit în timpurile GDR ca atelier pentru tineret . Astăzi, castelul și parcul amenajat de aproximativ 50 de hectare aparțin Brandenburgische Schlösser GmbH . Cladirea,  birouri, fabricile de bere, starea veche si castelul in sine formeaza un ansamblu arhitectural aproape complet. Centrul satului, cu biserica, casa de gradinari și hanul baroc, oferă și o privire idilică și plină de viață în trecut.                                                                                                         Fürstlich Drehna poate fi împărțită în trei zone istorice importante: Piața cu biserica și hanul istoric renovat "Zum Hirsch" (aproximativ 1730), curtea (Lindenplatz) cu fostul ansamblu imobiliar și fabrica din partea de sud și Amtshaus (mijlocul secolului al XVIII-lea) pe partea de nord, precum și castelul dominant captivant. cu sala de scenă istorică, sub forma unei  corpuri de nave și a fabricii de bere din castelul Fürstlich Drehna, care există încă din 1720


Biserica este datat, aproximtiv ,în perioada cuprinsă între 1200 și 1300. Rămășițele acestei biserici au căzut în mină de lignit și au fost aruncate în aer în octombrie 1979. În perioada premergătoare demolării și imediat după aceasta, s-au desfășurat investigații arheologice pe terenul din jurul bisericii și în interior, cu scopul de a clarifica vârsta și funcția bisericii. În plus față de o varietate de descoperiri și descoperă cinci morminte cu șapte schelete umane au fost descoperite. De obicei, zonele din jurul unei biserici au fost folosite ca un cimitir în Evul Mediu, dar aici nu a putut fi dovedită nimeni; Prin urmare, scheletele găsite nu au fost atribuite unui cimitir Scheletele gasite se presupune bărbați și femei cu o vârstă de moarte medie de aproximativ 60 de ani, cu o înălțime medie a corpului. Este probabil ca au fost inmormantati in regim de urgenta in perioada de criza. Biserica stil medieval, care a fost reconstruita în 1895. Turnul și încăperea sacristală boltită sunt încă în starea inițială. Șase pietre funerare din secolul al XVI-lea sunt așezate în peretele din spatele altarului. Panoul de pe peretele bisericii a fost preluat de predecesorul său și precizează că acesta a fost construit în 1563 de Casper von Minkwitz.


Din 2006 până în 2007 a fost renovată și transformată pentru a fi utilizată ca hotel . In jurul castelului este un parc mare amenajat de Peter Joseph Lenné , în care se află un pavilion din fontă , construit anterior de către stațiunea Wertheim din Calauer Saßleben din Saßleben , pe malul iazului.
    Castelul de apă  În zona castelului menționat, se presupune existența unei fortificații medievale, despre care se spune că se întoarce într-un castel slav.
Castelul medieval, dateaza aproximaiv din 1447.   Cele mai vechi părți ale castelului includ aripa de est și părți din aripa de vest care datează din secolul al XV-lea. Aspectul actual al castelului este un complex reprezentativ cu patru aripi grupat în jurul unei curți, bazat pe un plan dreptunghiular.
 În aripa de vest, două vârfuri rotunde puternice se ridică la cele două colțuri ale grădinii. Structura actuală a castelului, care a suferit numeroase modificări  în funcție de gustul contemporan al proprietarilor schimbare, determinată de diferite stiluri elemente gotice și târzii renascentiste și baroc. Castelul are un parc amenajat spațios, cu lac forestier, care poartă semnătura lui Peter Joseph Lenné. Zona este de aproximativ 52 ha cu un numar mare de copaci.
Castelul  cu  turnuri puternice, multe balcoane și ferestre, un turn cu ceas din jumătate de lemn datand din secolul al XVIII-lea, diferite verande. Practic, fiecare etaj are diferite dimensiuni ale camerelor și înălțimi, scări și scări cuplează părțile individuale ale clădirii. Plafoanele, pereții, ferestrele și ușile sunt foarte diferite, pe panouri de perete și tavan, decoruri stucate, forme de boltă și seminee pot fi citite din mai multe perioade de proiectare. ( sursa : wikipedia)

pavilion din fontă
Copaci seculari inalti peste 15 m

Copaci seculari cu inaltimea peste 15 m.