marți, 11 mai 2021

„Monarhia constituțională în România – 155 Expoziție la Muzeul de Istorie Botoșani

 

     Muzeul Judeţean Botoșani, în colaborare cu Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” Botoșani și Serviciul Județean Botoșani al Arhivelor Naționale, au organizat expoziția „Monarhia constituțională în România – 155. Vernisajul expoziției a avut loc   luni, 10 mai 2021, ora 12.30, în Sala Polivalentă a Muzeului de Istorie Botoşani.

    Expoziția cuprinde piese din domeniul faleristic (ordine, decorații, medalii și brevete asociate), monedă, bancnotă, ilustrate maxime, carte tematică din patrimoniul Cabinetului de Numismatică și Filatelie al Bibliotecii Județene „Mihai Eminescu” Botoșani și al cunoscuților colecționari botoșăneni ing. Coriolan Chiricheș, col. (r.) Ioan Siminicianu, prof. Ludwig Schibinschi, evidențiind aspecte ale procesului de modernizare a țării sub regimul monarhiei constiutional.

Vizitatorii pot  admira în cadrul expoziţiei  insigne şi medalii „Decoraţii şi brevete româneşti”. Colectionar col (r) Ioan Siminicianu.

Monarhia constituțională a fost, oficial, forma de guvernământ a României între 1881 (anul încoronării ca Rege a Principelui Carol I, aflat pe Tron din 1866) și 1947De facto, existența monarhiei în România este mult mai veche, fiindcă titlul istoric de Domn (voievod) al Țărilor Românești poate fi asimilat cu acela de prinț (principe) sau rege, iar prima constituție românească este considerată a fi Regulamentul Organic.


 

Între anii 1881 și 1947, țara a fost condusă de patru suverani coborâtori din familia de Hohenzollern-Sigmaringen, o ramură cu veche tradiție a Familiei Imperiale germane. Principele Carol s-a născut la 7 aprilie 1839 fiind al doilea fiu al prințului Carol Anton de Hohenzollern-Sigmaringen si al prințesei Josefina de Baden și a avut o copilărie liniștită petrecută pe domeniul familiei de la Sigmaringen. Apoi petrece cu frații săi mai tineri un timp mai îndelungat în Dresda, într-un institut de educație militară. Din 1857 până în 1866 a fost ofițer în Berlin, făcând parte la început din garda de artilerie, iar mai târziu în regimentul al doilea de dragoni. Și-a întrerupt serviciul de două ori călătorind în sudul Franței, Spania și în Africa de nord. A doua oară a stat in Bonn un semestru întreg ca să studieze. A mai făcut călătorii mai scurte în Anglia, Portugalia, Paris, în zona Rinului și în Elveția. În 1862 preia comanda diviziei XIV din Düsseldorf, unde s-a întors ca guvernator al provinciilor renane și al Wesfaliei, după ce a primit a fi primul–ministru al Prusiei de la 1859 la 1862 la rugămintea prietenului său, prințul regent Wilhelm

 Începând cu Regele Ferdinand I „Întregitorul”, suveranii ce au urcat pe Tronul României au devenit o familie regală distinctă de cea germană, luând naștere Familia Regală a României. Monarhia a fost înlăturată neconstituțional, cu forța, prin lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, în contextul politic al ocupării militare a țării de către Uniunea Sovietică.( wikipedia)

























Au participat Traian Apetrei, directorul Teatrului ,, Mihai Eminescu", Botosani. prof Dan Prodan, istoric Gheorghe Median, colectionari si publicul interesat de istoria României. Coordonatorul expoziției muzeograf Gheorghe Stirbăț.




sâmbătă, 1 mai 2021

Despre pictorul Ștefan Luchian

 

,, Într-un amurg violet, ireal, o siluetă înveşmântată în pelerină se strecoară în camera atelier...Fără să rostească niciun cuvânt, străinul îşi scoase pelerina aruncând-o în întuneric. Sub pelerină aduse o cutie. Era o vioară, căci vioara începu să cânte.... Luchian care plângea povestind basmul unei seri de jumătate agonie nu a putut să spuie. Străinul i-a cântat un ceas întreg numai pentru urechea lui aproape astupată de lut."
(Tudor Arghezii-Vioara şi paleta, Tablete de cronicar, ESPLA 1960.)
,,Ştefan Luchian rămâne primul pictor care, „pentru a marca personalitatea distinctă a artei româneşti în ansamblul european s-a inspirat din frescele tradiţionale ale bisericilor medievale şi din arta populară, conturând şi simplificând planurile şi aplatizând volumele


 a declarat doamna Adina Nanu, istoric de artă, prof. univ. la catedra de istoria artelor – Academia de Artă Bucureşti, iar pentru tineri este un model de sacrificiu şi pasiune în meseria aleasă.


Doamna profesor Aglaia Corneanu, din Botoşani, a analizat opera în profunzime a pictorului Ştefan Luchian. A adunat obiecte din perioada sa, unele aparţinând acestuia cu scopul de-a reconstitui viaţa pictorului Ştefan Luchian, oferind publicului informaţii inedite din perioada de studii, de suferinţă a unui talent inegalabil.
Doamna prof Aglaia Corneanu a contribuit în mare măsură la salvarea monumentului de la 1800, unul dintre cele mai importante obiective, construit în stil moldovenesc, având un frumos pridvor brâncovenesc. În avizul de funcţionalitate muzeistică dat de Ministerul Culturii şi Direcţia Monumentelor Istorice, din 10 august 1998, se arată:
,,apreciem în mod deosebit modalitatea prin care implicarea dvs. doamna Aglaia Corneanu, a salvat această casă de târgoveţ, construită în secolul XVIII, importantă pentru istoria municipiului Botoşani". La data de 23 aprilie 2000, doamnei prof. Aglaia Corneanu i s-a acordat, din partea Primăriei municipiului Botoşani ,, Diploma de onoare ,, Sfântul Gheorghe", pentru merite deosebite în promovarea valorilor spirituale şi a imaginii municipiului Botoşani, pe plan naţional şi internaţional.

https://1-cultural.blogspot.com/2012/05/muzeul-stefan-luchian-botosani.html

               MUZEUL ,, STEFAN LUCHIAN" BOTOSANI

postat 24-12-2012