,,Viaţa culturală a oraşului nostru a fost mereu elevată în trecut,
contribuind în acest sens şi marile personalităţi care au plecat în
lume din aceste locuri: Eminescu, Iorga, Enescu, Luchian,
Onicescu. Exemplul şi prestigiul lor au stimulat energiile
creatoare. Instituţii culturale importante din oraşul
Botoşani au o vechime şi o activitate meritorie de
aproape două secole. Liceul
„A.T.Laurian”,
creat în 1859, în primul an de domnie a lui Al.I.Cuza în Principatele
Unite, s-a situat mereu în rândul celor mai importante licee din
Moldova de Nord. Liceul va sărbători anul acesta 150 de ani de
existenţă. Anul anterior Teatrul „Mihai Eminescu” a organizat
manifestări festive la împlinirea a 170 de ani de activitate
teatrală la Botoşani.Viaţa culturală s-a îmbogăţit în urmă cu
mai bine de 60 de ani prin crearea Filarmonicii Botoşani. S-a
datorat strădaniei şi pasiunii pentru frumosul artistic
pentru muzică, al unui grup select de muzicieni, în jurul
distinsului om de cultură Max Weber. Opera lor a fost şi a rămas o
binefacere spirituală pentru noi. Dacă n-ar fi avut loc atunci, nu ştiu
dacă s- ar mai fi produs cândva, pentru că multe oraşe însemnate din
Moldova, unele poate mai civilizate decât noi, nu se bucură de prezenţa
unei filarmonici. Din nou confirmarea dictonului „omul
sfinţeşte locul”!
Cântul frumos, sensibil, nobil, pe care ni-l
oferă de decenii filarmonica ne sensibilizează fiinţa, ne face mai buni,
mai prietenoşi, mai umani. Oameni în adevăratul sens al
cuvântului. Nu e posibil ca după ce ascultăm muzică de Mozart să nu fim
luminoşi spirituali, mai aproape de natură, de primăvară. Şostakovici
numea muzica lui Mozart „o primăvară eternă a muzicii”. Muzica lui Bach
ne apropie de o viaţă spirituală caracterizată prin
profunzime de gând şi sentiment, ne poartă parcă spre înălţimile
spiritului, spre stele. Ascultând muzica lui Beethoven energiile
noastre clocotesc parcă sub ecoul măreţiei şi al cântului său
năvalnic, care ne urmăreşte continuu. Câtă visare, câtă
poezie, cât dor ne învăluie ca ecou al unei nestemate de Enescu!
Impresia
produsă de muzică este şi mai mare pentru tineri, dat fiind
sensibilitatea lor sporită. Îmbucurător este faptul că în ultimii
ani majoritatea iubitorilor de frumos din sala filarmonicii sunt
tinerii.
Programele de concert ale filarmonicii
abordează toate genurile muzicale: muzică simfonică,
concerte instrumentale, muzica coral-instrumentală, muzica de cameră.
Uneori
filarmonica a invitat sau a primit vizita unor muzicieni de prestigiu
din ţară şi de peste hotare. Dirijorii: Antonin Ciolan,
Mihai Brediceanu, Iosif Conta, Ion Baciu. Muzicieni interpreţi
talentaţi: Ion Voicu, Ştefan Ruha, Valentin şi Ştefan Gheorghiu,
Radu Aldulescu, Vladimir Orlov, Boris Cazacu, Aurelian Ion Popa,
Ivan Roncea.
Programele de concert ale filarmonicii
ne-au oferit şi lucrări de o valoare excepţională: Concertul
pentru două viori de Bach, Simfonia a IX-a şi Cvartetele de
Beethoven, Simfonia a III-a cu orgă de Saint Saëns, Simfonia a IX-a
„Din
lumea nouă” de Dvorak, Carmina Burana de Carl Orff, celebrele
concerte pentru vioară şi orchestră de Beethoven, Brahms,
Ceaikovski, Mendelssohn, Sibelius, concertele excepţionale
pentru pian şi orchestră de Beethoven, Brahms, Ceaikovski,
Rahmaninov, Concertele pentru violoncel şi orchestră de Hayden,
Schumann, Dvorak.
Bucuriile muzicii oferite de filarmonică
se datoresc colectivului de muzicieni profesionişti, pe
care îi caracterizează talntul, seriozitatea, pasiunea.
Emil
Cioran, fin cunoscător al muzicii, spunea că Dumnezeu datorează
mult lui Bach. Se referea la faptul că muzica compozitorului,
prin profunzimea şi înălţimea sa de gând şi sentiment, creează
atmosfera proprie rugăciunii şi meditaţiei. Pentru mine, prieten
constant al Filarmonicii de la înfiinţarea ei, muzica bună
reprezintă cel mai minunat dar pe care Creatorul ni l-a lăsat nouă
oamenilor, împreună cu credinţa. Contribuţia cântului filarmonicii
contribuie în acest sens".
Forum cultural Anul IX, nr. 4, decembrie 2009 (35)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu