miercuri, 23 septembrie 2015

Să o cunoştem pe doamna etnograf -Steliana Băltuţă-

Sâmbătă, 19 septembrie 2015, a avut loc prima ediție a manifestărilor publice "Steaua Nordului", un eveniment cultural care s-a desfăşurat la Muzeul Judeţean Botoşani, cu decernarea de medalii și diplome celor 7 persoane merituoase, nominalizate pentru ediţia a I-a. În cadrul desfăşurării manifestării culturale au fost prezentate portrete -caricatură ale unor personalităţi botoşănene expuse pe simeza din Sala de festivităţi a Muzeului, semnate de pictor Florin Grosu. 
    Un recital cu muzica clasică, corală și interpretarea vocală solo şi muzica de chitară. La eveniment au luat parte, în calitate de invitaţi speciali, baritonul Bogdan Cojocaru şi pianista Brânduşa Tudor, lectori la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi, poeta Paula Romanescu şi interpreta Mariana Ichim, alături de Corul „Enesciana” al Asociaţiei Culturale „Fioravante”, dirijat de Mirel Azamfirei .
      Mă bucur că în cadrul proiectului de promovare a personalităţilor culturale botoşănene, Societatea culturală ,,STEAUA NORDULUI 2015, inițiativă și materializare a scriitorului D.M. Gaftoneanu, susținut financiar de către Consiliul Local și Consiliul Județean au fost nominalizate trei femei care s-au evidenţiat de-a lungul carierii lor în diferite domenii de activitate. Doamnele STELIANA BĂLTUŢĂ, SILVIA LAZAROVICI ŞI MARIETA BACIU.
      Mă bucură acest fapt în contextul că eu în anul 2009, am iniţiat ,, GALA VALORILOR FEMININE” ediţia a I-a, care s-a desfăşurat la Teatrul ,, Mihai Eminescu”, şi care a avut acelaşi scop de promovare a valorilor feminine, personalităţii feminine care s-au evidenţiat de-a lungul carierii lor în diferite domenii de activitate: medicină, sport, învăţământ, politică, cultură din Botoşani. 
     Mă bucură faptul că domnul Dorel Mihai Gaftoneanu a preluat această activitate de promovare a personalităţilor culturale botoşănene, a celor mai merituoşi prin Societatea culturală ,, Steaua Nordului”. 
      Îl felicit pentru implicare, organizare şi reuşita acestei prime ediţii şi sunt convinsă că va continua prin sprijinul Consiliului Local şi Consiliului Judeţean Botoşani care v-a finanţa acest proiect.   
     Moderatoarea evenimentului a fost muzeografa Ana-Elisabeta Florescu de la Galeriile de Artă Ștefan Luchian. 
      Cei nominalizaţi au primit medaliile înmânate de doamna dr. Tamara Ciofu deputat , şi au primit diplome personalizate, cărţi, portrete caricaturale,  însoţite de un catren umoristic.

STELIANA BĂLTUȚĂ 
   ,,Să vorbesc despre mine nu-i uşor. 
    Să răspund la întrebarea dacă am calităţi sau defecte mai multe, e foarte uşor: da, în egală măsură, pentru că în fiecare persoană există dualitatea: binele şi răul; depinde ce primează.   
   Mereu (mă străduiesc) să fiu pozitivă, să răspândesc energiile pozitive, îmi impun astfel ca partea negativă să fie anihilată, înăbuşită.   
  Destinul mi-a hărăzit profesional, două domenii: arta plastică şi arta populară, care mi-au modelat caracterul şi iubirea pentru frumos. Astfel mi s-a deschis o lume a formelor, o lume a culorilor, o lume a spiritualităţii. 
      Printre multele defecte pe care mi le recunosc, unul primează: încep multe lucruri în acelaşi timp, diverse ca tematică, reuşind într-un fel şi într-un timp să le duc la bun sfârşit, afirmaţie pe care am auzit-o fiind, fără voia mea şi fără ,,să trag cu urechea”, în locul nepotrivit, la momentul nepotrivit: ,,Căchiţează ea, dar până la urmă clădeşte căchiţa de fân, fără să răstoarne claia”.  
      Nu-mi place să fiu orgolioasă pentru că am un raţionament: viaţa e scurtă aici, în dimensiunea pământeană şi la ce-mi va folosi orgoliul dincolo, în eternitate ? Nu mă supără părerile negative ale semenilor din jurul meu. Accept diversitatea părerilor despre mine şi chiar glumele hazlii.  
       (Mi)-am conturat un autoportret şi aştept ,,CRITICA RAŢIUNII PURE”… să-l demoleze"(STELIANA BĂLTUŢĂ)
      În anul 1978, după plecarea dnei Angela Paveliuc Olariu, la Iaşi, la Muzeul etnografic din oraşul Botoşani şi-a început activitatea dna Marieta Bunea. în calitate de muzeograf până în anul 1983 cînd s-a transferat la Focşani. Din acest an 1983, dna Steliana Băltuţă a început activitatea  de muzeograf fiind numită apoi ca Sef Secţie Etnografie din cadrul Muzeului Judeţean Botoşani.
     Ca etnograf, doamna Steliana Băltuţă s-a preocupat pe de o parte de colecţionarea de piese necesare completării colecţiei de etnografie a Muzeului Judeţean, pe de altă parte de amenajarea Secţiei de Etnografie în casa ,,Manolachi Iorga. A contribuit la dezvoltarea patrimoniului etnografic, alergând de colo-colo ca o albină pentru promovarea artei populare din zona Botoşani. Mărturie sunt articolele pe care le-a publicat în diverse reviste pentru a fi cunoscute peste graniţele judeţului, meşteşugurile tradiţionale botoşănene.Am prezentat-o pe dna etnograf Steliana Băltuţă ca o persoană consecventă pentru meseria ei, cu multă dăruire şi conştiinciozitate.
Steliana Băltuţă s-a născut în 30-august 1952, Nicolae Bălcescu, Botoşani. În perioada 1960-1964, a fost elevă a Şcolii Generale la Nicolae Bălcescu, În 1964-1971, elevă la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,, Octav Băncilă” Iaşi, apoi pedagog între anii 1971-1972, la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,, Octav Băncilă” Iaşi. Este absolventă a Facultăţii de Învăţământ Pedagogic ( Arte Plastice) din cadrul Universităţii ,, Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, între anii 1972-1975. A lucrat ca profesor educaţie plastică şi completări cu ore de istorie antică şi medie, limba franceză, muzică, educaţie, fizică la şcoala cu clasele I-X din Coşula, Botoşani. În 1979-1983, a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice ,, Nicolae Grigorescu”, Bucureşti , cu specializarea muzeologie. Din anul 1983, a lucrat ca muzeograf, gestionar-colecţie şi Şef Secţie Etnografie, (din 18 iulie 1995), la Muzeul Judeţean Botoşani,între anii 1987-1988 a urmat cursurile ,, Bazele Muzeologiei la Centrul Special de Perfecţionare al Personalului din Cultură, Bucureşti, finalizate cu Atestat. În anul 2012 s-a pensionat. Din anul 2013 , este Expert etnograf, cu atestat eliberat de Ministerul Culturii, Bucureşti. 
 Am cunoscut-o pe Steliana Băltuţă la o expoziţie realizată de mine, în anul 2008, care s-a desfăşurat în sala de manifestări culturale a  Muzeului Judeţean Botoşani, dedicată ,, Zilei de 8 Martie “ când am prezentat
 ,, Femeia în viaţa de familie, îmbrăcăminte şi coafuri. Atunci,, doamna muzeograf Steliana Băltuţă, a privit cu interes vestimentaţia prezentată de mine din perioada interbelică şi postbelică, în carte poştală şi m-a invitat la Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, să-mi prezinte costume populare româneşti din zona Botoşaniului.

Hrustovici Viorica: Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre  perioada când a-ţi lucrat între anii 1989-2007, în calitate de muzeograf, Şef Secţie Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani în ,, Casa Manolachi Iorga ”.




Steliana Băltuţă: ,,Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani a avut expoziţie permanentă, între anii 1989 -2007,  organizată în cea mai veche locuinţă (aflată pe listele de patrimoniu), ridicată în secolul al XVIII-lea (între 1760-1770) de către Manolachi Iorga (străbunic al istoricului Nicolae Iorga), bogat negustor şi epitrop al bisericii ,, Cuvioasa Parascheva”(biserică aflată în apropierea casei la circa 200 m).
După moartea lui Manolachi Iorga în 1829, casa a fost văndută în repetate rănduri, ajungând pe la 1889-1900 în proprietatea familiei Saint-Georges (tatăl Alexandru arhitect şef al oraşului, plecat între stele în 1904 la 50 de ani, a lăsat în urmă o soţie cu 7 copii. Restaurată între anii 1980-1989, casa a fost deschisă ca Muzeu în 7 octombrie 1989, adăpostind expoziţia de bază referitoare la cultura populară a zonei Botoşani.

După o tematică bine structurată, în expoziţie am prezentat arhitectura laică, ocupaţiile principale (agricultura şi păstoritul), secundare (viticultura, albinăritul, vânătoarea, pescuitul), meşteşugurile (olăritul, ţesutul, prelucrarea lemnului, cojocăritul), ţesăturile de interior din( cânepă, bumbac, lână), un interior de locuinţă de secol XIX ( cu vatră pentru gătit şi încălzit iarna, mobilierul traforat, sculptat, pictat). Cea mai mare sală a Muzeului a fost rezervată portului popular botoşănean, sală care în timpul locuirii familiei Saint-Georges era salonul de muzică al inginerului Alexandru Saint-Georges (care a condus corul Societăţii Muzicale ,, Armonia” la Ateneu) şi al fiicei sale, Maria-Alexandrina (Didia) viitoare pianistă şi compozitoare.
Obiceiurile populare erau locul de atracţie al vizitatorilor atât pentru Crăciun, Anul Nou cât şi pentru Paşti cu frumoasele ouă decorate specifice zonei. În această formă expoziţia a fost vizitată şi de turişti străini, dovadă rămânând impresiile din Cartea Secţiei de Etnografie.Vizitatori din Franţa, Anglia, Olanda, Germania, Spania, Elveţia, Italia, Israel, Turcia, Bulgaria, Ucraina, Scoţia, Belgia, Canada, SUA, Japonia, Egipt, Austria, Suedia, şi Danemarca au înscris cuvinte de apreciere pentru exponate şi expoziţie.
În urma retrocedării casei în anul 2007, expoziţia a fost desfiinţată, pierzându-se şi un proiect câştigat, de extindere în aer liber. Din lipsă de resurse financiare, administraţia judeţului nu a putut cumpăra clădirea ca punct de cultură şi atracţie turistică. În situaţia dată, Secţia de Etnografie ilustrând zona Botoşani a continuat şi continuă să existe prin cercetările făcute, materialele publicate, colaborările muzeale şi expoziţiile temporare".
Autor Steliana Băltuţă.

H.V- În anul 1986, Steliana Băltuţă a lucrat la tematica şi amenajarea expoziţiei permanente cu piese din donaţia de artă populară,, Maria şi Nicolae Zahacinschi”. Vă rog să ne spuneţi despre această donaţie
Steliana Băltuţă:-
,,Maria şi Nicolae Zahacinschi au donat numeroase piese Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti, Muzeului Etnografic al Brăilei, iar între anii 1983-1986 şi în anul 1992, Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, un număr de peste 1146 obiecte.
Referitor la expoziţia care să cuprindă piesele donate s-au purtat discuţii anterioare anului 1986, ca ea să fie deschisă într-o clădire veche de secol XIX de pe strada Mioriţa din Botoşani, clădire care se găseşte şi astăzi în picioare. Casa în discuţie fiind locuită, în anul 1985, Nicolae Zahacinschi, a stabilit de comun acord cu autorităţile locale, să deschidă expoziţia cu o parte din donaţie la Mihăileni, locul său de naştere. Expoziţia s-a deschis în luna iunie 1986 într-un cadru festiv la care au participat oficialităţi, întreaga comunitate dar şi meşteri olari. După anul 1990, clădirea care adăpostea piesele din donaţia familiei Zahacinschi, situată aproape de Primăria Mihăileni, şi care era neîngrijită, a început treptat să se deterioreze, riscând să fie distruse obiectele. Din această cauză am luat în 24 februarie 1999, hotărârea de a aduce piesele înapoi la Botoşani şi de a le prezenta în expoziţii temporare. Pe lângă valoroasa colecţie alcătuită şi care a fost apreciată de cercetători etnografi, de jurnalişti în periodicele vremii, în emisiuni radio-televizate, Maria şi Nicolae Zahacinschi au publicat şi două studii ,, Mihăilenii de altădată”, Bucureşti , 1982 şi ,, Elemente de artă decorativă populară românească”, Bucureşti, 1985. Donaţia Maria Zahacinschi şi Nicolae Zahacinschi este, şi va rămâne peste timp o nepreţuită comoară pentru patrimoniul Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani şi va fi parte de necontestat din patrimoniul culturii populare româneşti.Trebuie să precizez şi faptul că demersurile pentru obţinerea şi aducerea donaţiei la Botoşani i s-a datorat în totalitate doamnei Maria Bucătaru, directorul Muzeului în acea vreme.


Expoziţii organizate:
    -1986-A lucrat tematica şi amenajarea Expoziţiei Permanente cu piese din donaţia ,, Maria şi Nicolae Zahacinschi” la Mihăileni, judeţul Botoşani. 
-1989- Expoziţia de bază a Muzeului Etnografic Botoşani, în casa ,, Manolachi Iorga”. 
-1989-2007-Expoziţii temporare-174 în programul de activităţi al Secţiei de Etnografie şi încă 126 expoziţii şi activităţi în parteneriate cu Grădiniţe, Şcoli, Biblioteca judeţeană, Penitenciarul Botoşani, (în cadrul orelor educative); 
 - Expoziţii itinerante la Complexul Muzeal ,, Iulian Antonescu”, Bacău, Liceul Industrial Bucecea, Botoşani, Muzeul de Ştiinţele ale Naturii- Dorohoi, Memorialul Ipoteşti- Centrul Naţional de Studii ,, Mihai Eminescu”, la Muzeul de Etnografie Cernăuţi-Ucraina, la Festivalul Tamisei- Londra, 2010. 
2012- A lucrat la tematica şi la reorganizarea expoziţiei de bază a Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, în casa ,, Ventura”- Botoşani. 
2013-2015- A colaborat la unele activităţi şi expoziţii de la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu” şi Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani.

Hrustovici Viorica:
Despre expoziţiile temporare    rog doamna etnograf Steliana Băltuţă să spuneţi câteva cuvinte:

Steliana Băltuţă:,, Patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, poate fi văzut, că a fost  pus în valoare şi apreciat în continuare în diferite spaţii potrivite: Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian” , Sala Polivalentă a Muzeului Botoşani, Memorialul Ipoteşti- Centrul Naţional de Studii ,, Mihai Eminescu”, Sala Oglinzilor a Muzeului de Ştiinţe ale Naturii Dorohoi.

Astfel publicul vizitator a fost invitat la expoziţia ,, Satul românesc în artă”, iniţiată de Lucica Pârvan directorul Muzeului Judeţean Botoşani,  unde patrimoniul de cultură populară cuprinzând mobilier, ţesături, port, ceramică, s-a împletit fericit cu reprezentarea plastică din tablouri, creând un dialog atât al formelor cât şi al cromaticii, în general al valorilor de artă.

O altă expoziţie tot în cadrul Galeriilor de Artă a fost programată calendaristic, având ca subiect ,, Paştele în spiritualitatea românească”-Bucătăria tradiţională în post. Pe lângă prezentarea de icoane pictate pe lemn, a fost susţinut un program al Corului Seminarului Teologic Botoşani, după care a fost sfinţită masa cu preparate după reţete ale sătencelor de altădată: sarmale cu crupe, vărzări, alivenci, aluaturi cu morcovi, mere, cozonac de post, ,,apă de izvor”, turnată din ulcior (la care şi-a adus contribuţia meştera ceramistă Sonia Iacinschi). Toţi invitaţii au servit cu plăcere din bucatele pregătite după reţete din bătrâni.

Expoziţia itinerată la Ipoteşti cu ,, Motive vegetale în arta tradiţională românească ” a stârnit interesul încadrându-se foarte bine în spaţiul eminescian şi lângă valorile patrimoniului Muzeului memorial. Motivele decorative simbolice de pe ţesături şi ceramică au impresionat vizitatorii. În acelaşi spaţiu generos a urmat în ianuarie 2009, expoziţia ,, Vremea Colindelor ...” cu accesoriile pentru Crăciun şi Anul Nou, prezentare ce s-a potrivit perfect cu preţuirea pe care poetul Mihai Eminescu a avut-o pentru folclor şi obiceiurile satului.

Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean a găzduit o prezentare a rochiilor de mirese şi accesoriilor moderne pentru nunta actuală. În acest cadru expunerea costumelor tradiţionale de mire-mireasă, a celor pentru naşi cu ştergare ca semn distinctiv, a celor pentru socri, a conturat alaiul, dând un plus de farmec şi culoare rurală, amintind de vechile ritualuri maritale. Astfel că, expunerea sub titlul ,, Nunţi de ieri şi de azi ” a adus în sală mulţi vizitatori

   ,,În cadrul manifestărilor de sărbătoare, zona Botoşani păstrează ritualurile principalelor date calendaristice, Crăciunul, Anul Nou şi Paştele. Accesoriile pentru colindele de Craciun ( steaua, luceafărul, globul) , îmbrăcămintea completă pentru Anul Nou ( costumele de căiuţi, capre, urşi, mascaţi) crează un farmec aparte zilelor de 25 decembrie Naşterea Pruncului Iisus  şi 1 Ianuarie Sfântul Vasile. Ritualurile practicate de Anul Nou la care se adaugă  Uratul cu Plugul , Pluguşorul, Jocurile de căiuţi sunt rituri agrare şi de păstorit cu simbol acvatic şi solar, plecând de la cele străvechi, referitoare la belşugul pământului şi turmelor.
http://emancipareafemeii.blogspot.ro/2010/09/muzeografe-care-promoveaza-lumea.html 

Steliana Băltuţă promovează lumea satului , articol din 27-09-2010


,,Pentru al treilea an consecutiv România a fost prezentă la Festivalul Tamisei care s-a desfâşurat în perioada 11-12 septembrie, organizat de Primăria Londrei.

Festivalul este cel mai spectaculos eveniment în aer liber, care celebrează râul capitalei şi diversitatea sa culturală.
Au participat etnografele Steliana Băltuţă şi Elena Văculişteanu de la Muzeul Judeţean Botoşani si au prezentat la standul României scoarţe, botoşănene ştergare şi costume populare româneşti, însoţite de demonstraţiile meşterului popular Niculina Andronache la războiul de ţesut, adus special din Botoşani pentru acest eveniment. Au fost prezente peste 500.000 de persoane şi au asistat la spectacolul românesc de la secţiunea New European Village, dedicată ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Totodată, Fanfara din Vorona a cântat in grădinile şi parcurile de pe malul Tamisei. Cei 11 membri ai Fanfarei au purtat costume populare româneşti specifice zonei şi au invitat spectatorii să încingă o “horă moldovenească” pe podul Southwark. Fanfara a cântat şi a defilat în seara de gală a festivalului alături de alte 30 de grupuri internaţionale, într-un carnaval ce s-a încheiat cu un foc de artificii. Prezenţa românească la Festivalul Tamisei a fost organizată de Institutul Cultural Român din Londra, în colaborare cu Muzeul Judeţean şi Consiliul Judeţean Botoşani
”.
H.V De-a lungul vremii în ce volume sau reviste de specialitate a-ţi publicat studii şi materiale etnografice?

Steliana Băltuţă:

        Revista Muzeelor Nr. 6-7, ianuarie 1990 ,, Expoziţia de Etnografie a Muzeului Judeţului Botoşani”

         Freamăt de codru p.8. Revistă- ,,Dependenţa de Cultură Enciclopedică, Anul I, nr. 2,- O expoziţie-1990-

          In Revista ,, Forum Cultural, Editura ,, Axa”, a Direcţiei Judeţene Pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional

       - ,,Ceramică de secol XIX din Transilvania în Patrimoniul Secţiei de Etnografie Botoşani; septembrie 2002; Revizuită şi adăugită în revista ,,Luceafărul”- februarie 2011.

-        ,, Lăzile pentru zestre din colecţia Secţiei de Etnografie Botoşani”, septembrie 2003.

-        ,, Colecţii- Colecţionari ( Donaţia Maria şi Nicolae  Zahacinschi)” martie 2004; Revizuită şi adăugită în revista ,, Luceafărul”, aprilie 2011.

-        ,, Ştergarul  Popular- Utilitate şi Decor”-iunie 2004

-        ,, Secţia de Etnografie în viaţa muzeală botoşăneană”, 3 numere ( martie, mai şi septembrie), 2006.
        Revista ,, Luceafărul”, Editura ,, Agata”

-        Recenzie la volumul semnat de etnolog Angela Paveliuc Olariu, ,,O viaţă” , Decembrie 2009

-        ,, Liviu Suhar- în pictura românească- De la realitate, la transfigurare” , martie 2010

-        Recenzie (articol) la volumul de poeme ,, Pasageră-n trenul vieţii” autor Maria Moisoiu, ,, De Sânziene,  nouă  lansare de carte” , iulie 2011.

-        ,, Ferestrele creatorului” pentru Expoziţia de Pictură de la Ipoteşti- Pictor Florin Prodan; septembrie 2011.

-        ,, Botoşani- Invitaţie la Festivalul Tamisei Londra”, noiembrie 2010.
-        ,, Tradiţia – Simbol al Spiritualităţii Spaţiului Românesc”, decembrie 2010.

-        ,, Ioan Măric la Botoşani”, -pictură naivă, decembrie 2010.

-        ,,Piesă Unicat din Colecţia Secţiei de Ernografie a Muzeului Judeţean Botoşani”, ( O cravaşă datată 1885), iunie 2011.

       Revista  ,, Ţara de Sus”, a Centrului Judeţean de Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. Editura ,, Axa”

-        ,, Mihăileni- Botoşani- Olăritul un vechi meşteşug, un meşter recunoscut şi un film documentar”, realizator referent etnograf Margareta Mihalache, 2007.

-        ,, Ceramica Tip ,,Kuty”- Arie de răspândire- Nr.1-2, 2007.

-        ,, Recenzie la volumul ,, Mobilier Tradiţional din Moldova”, autor dr. Etnolog Angela Paveliuc Olariu, 2008

-        ,, Arte Plastice- Pictură Naivă la Botoşani”, 2008.

-        ,,Arte Vizuale- Pictură Naivă”, Botoşani, 2009.
-        ,, Cronică de film ,, S.O.S. Coşula”, realizator referent  etnograf Margareta Mihalache; Instantanee de   Ancestralitate”, 2009.
-        ,, Reprezentări Antropomorfe pe Textilele de Interior din Moldova”, ( cu ţesături din Botoşani, Bacău, Vaslui), 2010.
-        ,, Expoziţie, Pictură Grafică, Tapiserie”, artişti plastici suceveni, (Georgeta Gheorghiu, Mihai Ferbei, Eugenia Goraş), 2010.
        ANUARE
-        Anuarul Complexului Muzeal ,, Iulian Antonescu”, Bacău, CARPICA XXXVIII, Editura MagicPrint, 2009. ,, Piese din Colecţia Etnografică a Muzeului Botoşani, cu Valoare Simbol în Ritualul Tradiţional de Nuntă”.
-        Anuarul Muzeului Botoşani, ACTA MOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS , ,, Momente ale Ritualului Tradiţional de Nuntă din Zona Botoşani”, 1999.
-        ,, Cojocăritul- Meşteşug şi Artă” , în Anuarul Botoşani, 2002.
-        ,, Crăiniceni- Judeţul Botoşani, ,, Un reper Geografic şi de Suflet în Ortodoxia Română”, pag. 269-273 şi - 
 ,,Lada pentru zestre-piesă din mobilier în locuinţa arhaică”, pag. 285-289, în Anuarul Botoşani, 2004.
-        ,, Colecţii Muzeale Săteşti din Zona Botoşani”, în Anuarul Botoşani, 2008.
-        ,,Destinul unei Case de Secol XVIII, de Patrimoniu, din Botoşani cumpărată de Familia Saint-Georges şi devenită Muzeu etnografic între anii 1989-2007, a fost publicat în ,, CARPICA” XLI-2012, publicaţie a Complexului ,, Iulian Antonescu”, Bacău, Editura Rovimed Publishers Bacău, pagina 288-299, Anuar Botoşani, 2012.
-        ,, Expoziţia Permanentă a Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani, 2015.
-        Text în Albumul Foto Ozolin Duşa ,, Botoşani- Datini şi Obiceiuri de iarnă”, Tipar ,, Honterus”, Sibiu, 2002.
-        ,, Civilizaţia Populară Botoşăneană” şi Patrimoniul Etnografic- Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani” , în Force-Tourism, Destinaţii Botoşănene.
-        ,, Datini şi Obiceiuri de Iarnă”  în Revista Culturală de Turism, realizată de Ministerul Culturii şi Cultelor din România.
-        Consultanţă ştiinţifică argument şi fotografii pentru disciplina opţională avizată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în 2002; ,,Datini şi Obiceiuri Populare, Judeţul Botoşani”, autori: inv. Elena Bucur, Florentina Dănilă, Mihaela Berciuc, Mărioara Şchiopu.
-        Expoziţiile organizate pe teme etnografice au fost prezentate în perioada 1990-2012 şi în presa scrisă: ,,Monitorul de Botoşani”, ,, Jurnalul de Botoşani” , ,,Adevărul de Seară”, ,, Ziarul de Botoşani şi Dorohoi”, ,, Evenimentul de Botoşani”, ,, Jurnalul Naţional”, sau prin interviuri la Radio Iaşi, TVR Iaşi,  Somax Tv. Botoşani, TELEM Botoşani, PRIMA Tv. Pe internet pe blogurile de cultură http://emancipareafemeii.blogspot.com şi http://1-cultural.blogspot.com
H.V. Ce înseamnă activitatea de cercetare pentru un muzeograf etnograf?
  Steliana Băltuţă:
,,Am desfăşurat o activitate intensă de cercetare cu scopul îmbogăţirii patrimoniului etnografic în perioada 1984-2011. Prin munca de cercetare pe teren, prin satele din zona Botoşani, am completat informaţii despre viaţa rurală tradiţională  şi am insistat pe creşterea ca număr şi valoare a patrimoniului etnografic preluat în 1983 cu 773 piese şi ajungând în 2011, la 3428 piese.
În perioada 2009-2015 am întocmit 140 de dosare pentru clasarea de către Comisia Ministerului Culturii a Pieselor Etnografice în categoriile juridice Tezaur şi Fond (reprezentând valori ale civilizaţiei populare româneşti,  (cu recunoaşterea că 117  dosare cu piese de artă populară  au purtat ştampila de Expert, a regretatei etnograf Emilia Pavel”).
Participarea etnografei Steliana Băltuţă la ,, Sânziene"

,,La Botoşani, ,, Steaua Nordului" a început să urce de puţin timp, purtând forma unei distincţii. Cunoscutul scriitor, epigramist Dorel Mihai Gaftoneanu, inginer de profesie, aparţinând ca naştere plaiului sucevean a îniţiat şi pus bazele aici la Botoşani, cu mari eforturi personale, atunci când puţini credeau în demersurile domniei sale, cu o perseverenţă de neclintit şi o forţă încredibilă, a reuşit să convingă administraţia locală şi judeţeană pentru susţinere. În toată perioada, cu fineţe şi discreţie fiindu-i de un real ajutor, alături i-a stat fiica Mirela Gaftoneanu, preluând o serie de responsabilităţi. Astfel ,, Steaua Nordului" a devenit o certitudine, fiind reală în fiecare zi.
Mulţumiri iniţiatorului Dorel Mihai Gaftoneanu, căruia pe frunte îi străluceşte steaua, dar şi distinşilor membri ai juriului, care au stabilit înmânarea valoroasei medalii însoţită de o diplomă, un teanc de cărţi şi un portret-caricatural pictat".(Steliana Băltuţă)

Un comentariu: