Centrul Judeţean pentru Conservarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, în colaborare cu Muzeul
Judeţean de Istorie Botoşani şi Revista „Galeria Naivă”, a organizat Salonul Naţional de Artă Naivă – ediţia a II-a, în perioada 17 – 31 octombrie 2014, la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani.
Nota definitorie a Salonului este oferită în primul rând de
tematica abordată care a fost sugerată indirect de perioada de
desfăşurare a manifestării, respectiv luna octombrie, ce este una dintre
lunile importante ale anotimpului toamna, dar şi de complexitatea
aspectelor oferite de acesta în mediul rural. Ţinând cont de acest fapt,
vizitatorilor li se va oferi posibilitatea de a afla şi de a înţelege
cum erau şi mai sunt percepute încă noţiunile definitorii legate de
diviziunea şi subdiviziunile dimensiunii temporale: zile, nopţi,
anotimpuri, toate însă legate de ocupaţiile agricole si păstoreşti sau
de momentele contemplative ale omului si de acele frânturi existenţiale
oferite riturilor.
Tematica amplă şi diversă se regăseşte cu uşurinţă în opţiunile diverse
ale artiştilor naivi care sunt materializate în lucrarile acestora –
începând de la natura statică autumnală, continuând cu muncile agricole
sau pomicole, care la randul lor sunt într-un raport de strictă
interdependenţă cu ritmurile cosmice binecunoscute omului din
comunitatea tradiţională, şi ajungând până la exemplificarea discretă,
aproape absconsă a filonului de credinţe intrinsece vieţuirii în matca
ancestrală a civilizaţiei noastre.
,,Arta naivă este o binefacere pentru formele de cultură materială si spirituală traditionale care apartin popoarelor lumii. În acest sens, un exemplu grăitor rămâne în timp cel al pionierilor nord-americani care au stiut să promoveze acest stil artistic prin intermediul filonului traditional, sesizând că individualitatea unei culturi presupune. în primul rând, tezaurizarea elementelor de specificitate etnică care, cu sigurantă, asigura perenitatea oricarui tip de cultură.
Acest fapt este aplicabil si în spatiul românesc, de altminteri, consemnat si de Victor Ernest Masek În studiul „Arta Naivă": „Arta populară atât de pregnant si organic national! constituie fundalul pe care se distinge, individualizându-se arta naivă, dar în raport cu care putem identifica si anumite influenţe şi filiaţii, permutări si transfigurări ale unor tehnici sau matrice stilistice traditionale." Oricum nu ar fi indicat pentru criticii de artă ca pictura naivă să fie privită doar dintr-o singură perspectivă, cu precadere cea traditionalistă, deoarece culturile lumii au empatizat diferit cu acest nou fenomen cultural si chiar ar merita enumerate tări ca Italia, Elvetia, Spania s.a.m.d.
Dincolo de trimiterile noastre catre pionierii sud-americani si către predilectia unor culturi pentru preluarea si impunerea elementelor apartinătoare culturii populare, este necesar să amintim ca matca artei naive românesti s-a structurat si în stricta legatură cu o veche forma de guvernământ care se leagă de regimurile totalitariste.
Asadar, artistul, care va impune notiunea de pictură naivă în comunitatea botosăneană, ba mai mult va reusi să o consacre si pe plan european alături de altii, care parcă au fost desemnati să cristalizeze stilul acesta de artă fiecare pentru unghiurile de vedere, reusind totusi să închege o imagine unitară ca stil si sentiment". Dincolo de acele directive de ordin politic, tematicile îmbrăţisate de artist de-a lungul timpului nu sugerează asa-zisa industrializare, ci, mai degrabă, ascund în spate vibratii interioare -rezultat al unor trăiri autentice conjugate în tonuri calde ce devoalează realul demers artistic si, nicidecum, vreo sarcină trasată sau impusă poate uneori cu forta de fostul regim totalitarist, fad si neglijent cu misiunea reală si onorabilă a naturii umane de a dezvolta latura spirituală si pur afectivă de înalta tinută.
În acest context, pe bună dreptate trebuie recunoscut că Gheorghe Sturza dă dovadă de o mestesugită abilitate care sigur a fost constientizată si care în situatia existentă s-a transformat într-un subterfugiu binevenit si nesperat de asteptat pentru temperamentul unui artist care prin însusi statutul său nu avea cum să suporte constrângerile indiferent de natura acestora.
Valoarea acestui artist s-a impus treptat, nu este de mirare că a atras atenţia juriului la întâlnirile Internationale ale Artei si Culturii" din anul 1973 la Lugano - fiind propus pentru un premiu, iar criticul parizian Anatol Jakowsky îl va mentiona în ..Lexiconul artei naive universale".
Prima editie a Salonului National de Artă Naivă, 29 noiembrie - 15 decembrie 2013, a inclus două componente: Expozitia retrospective! „Gheorghe Sturza" cu lucrările artistului în numar de 45 din Colectia de artă a Muzeului Judetean de Istorie Botosani, fiind completată de Expozitia propriu-zisă a pictorilor naivi invitati din judetele lasi, Mures, Constanta, Timis, Maramures, Vaslui, Tulcea, Bacău, Cluj, Alba, Caras-Severin, Braila si Galati.
De asemenea, Salonul din acest an, care s-a desfasurat în perioada 17-30 octombrie 2014, a reusit să dubleze numărul de artisti si să reunească atât pe cei cu o îndelungă practică în arta naivă, nume consacrate pe plan national si international, cât si pe aceia aflati într-una dintre cele mai prolifice perioade ale creativitătii artistice datorită maturitătii vârstei, alături bineînţeles de tineri, care promoveaza maniere frapante, inedite - o întâlnire care astfel epuizează în contextul dat repere ale acestui stil si care propune sau sugerează cu delicatete o repliere a propriei atitudini creative tuturor participanţilor
Au raspuns invitatiei Centrului Judetean pentru Conservarea si Promo-varea Culturii Traditionale Botosani un numar de 41 de artisti din judetele Cons¬tanta, lasi, Botosani, Vaslui, Bacau, Galati, Alba, Maramures, Arad, Caras-Severin, Mures, Timis, Tulcea, Bihor si din Bucuresti."
Coordonator, Etnograf Margareta Mihalache
Autor
Redactor sef, Costel Iftinchi
Revista „Galeria Naiva"
Salonul National de Artă Naivă ..Gheorghe Sturza", Editia a ll-a, 17-31 octombrie 2014, devine un act doveditor ca orice initiativă într-un spatiu cultural chiar dacă a fost întreruptă. În timp revine la propria matcă si poposeste din nou într-un vechi oras al Moldovei.
Prin Botosani a intrat arta naivă în zona de est a tării, organizându-se prima manifestare în anul 1975, manifestare care s-a încheiat în anul 1990, odată cu înlăturarea vechiului regim.
Astăzi, oamenii de bine ai orasului au înţeles datorită tenacitătii doamnei Margareta Mihalache importanta acestui Salon, primul din întreaga Moldovă ceea ce întăreste ideea de continuitate a unei initiative de natură spirituală pentru care au optat odinioara botosănenii.
Prin acest act de cultură se doreste o întoarcere la o traditie ce s-a bucurat de recunostere la nivel mondial, mentionată si în „World Encyclopedia of Naive Art", aparută la Londra în 1984, în care autorii Oto Bihalji - Merin si Nebojsa-Bato Tomasevic consemnează că orasul Botosani este gazda unui important Salon dedicat artei naive cu o arie de răspândire deloc de ignorat în zona Moldovei.
Editia din anul acesta, abordând o tematică impusă indirect si de o anume perioadă pentru desfăsurare, respectiv melancolicul si contemplativul anotimp toamna, este un succes deplin deoarece s-a finalizat prin editarea celui dintâi album ce a văzut lumina tiparului tocmai din dorinta de a pecetlui aceasta mani¬festare ca una de sine stătătoare si care în viitor va fi mereu deschisă iubitorilor de artă.
Lucrările expuse la această a doua editie, din care o parte au fost reproduse într-un album, reprezintă o invitatie, o întoarcere în lumea satului, păsind pe ulitele copilăriei sau ale trăirilor noastre interioare, amintindu-ne de anotimpul ruginiu în care roadele bogate ale pământului iau loc în hambarele gospodarilor.
Aceste fragmente de suflet transpun pe albul pânzei în diferite tonalităti de culoare ceea ce creatorii doresc să readucă în atentia publicului: obiceiurile străvechi care reprezintă valoroasa faţă a vetrei satului românesc si care se pierd treptat în negura timpului din pura si inconstienţa noastră nepăsare.
Albumul editat devine astfel o marturie a omului simplu care mereu si-a muncit cu drag pământul, câstigându-si propria existentă, si, nu în ultimul rând, rămâne o carte de vizită de exceptie a coordonatorului ce o lasă drept document in destructibil celor ce ne vor urma".
Redactor sef, Costel Iftinchi
Revista „Galeria Naiva"
