DIN ISTORIA TERMELOR- BĂILE PUBLICE LA ROMANI

Termele (în latină thermae) erau băile publice la romani. Frecventarea lor era una dintre activitățile favorite ale romanilor, indiferent de sex sau clasă. Era o activitate socială ce constituia un eveniment central în viața de zi cu zi a cetățenilor romani. Băile la romani în afara rolului de menţinerea igienii corporale, facilitau  participarea la alte diferite activități adiacente de recreare. Erau concepute într-un mod similar centrelor actuale de recuperare, asigurând totodată posibilitatea de socializare și un mediu propice desfășurării afacerilor de tot felul. Majoritatea orașelor romane aveau cel puțin un spațiu amenajat în acest scop.
Au fost romani care nu împărtăşea entuziasmul pentru baie: Seneca, om de Stat şi filozof roman, prefera să transpire în urma unui efort fizic 
Când spui Roma te poţi gândi la băile imense numite terme, care erau băi publice. În afară de acestea în lumea romană mai erau balneum, care se găseau peste tot, înainte ca Agrippa să construiască primele terme în anul 25 i.Hr.
 Mai întâi au fost amenajate câteva clădiri care dispuneau de mici spaţii de îmbăiere. Interesul romanilor pentru băi, l-a determinat pe Agrippa, să construiască un complex de tip balneum-  acesta în centrul oraşului.
După Agrippa, termele au devenit un subiect de interes pentru conducătorii imperului  roman. Fiecare din ei a încercat să-l depăşească pe înaintaşul său  prin construirea unor băi mai speciale. Principalele băi au fost numite după împăratul care le-a construit: Nero în anul 65 d. Hr, Diocleţian în 81 d.Hr, Constantin în 315 d.Hr, Caracalla în 217 d.Hr.
 Principalele încăperi erau:
Tepidarium -era sala luxoasă, mare, iar apa avea  o temperatură plăcută. Omul se relaxa o oră şi se ungea  cu ulei.
Caldarium  -sala cea mai caldă care avea două cabine cu apă caldă şi rece.
Laconium  -era sala foarte caldă. După această trecere scurtă prin laconium corpul era pregătit pentru masaj.
Frigidarim- sala cu apă rece. Aceasta fiind ultima baie. Omul răcorit şi parfumat părăsea termele.
De regulă diminiaţă veneau prizonierii. La amiază veneau ceilalţi.
O dată cu pătrunderea creştinismului, a fost interzisă îmbăierea în zilele de duminică şi zilele de sărbătoare.
Termele erau prevăzute cu teren de sport care avea scop stimularea circulaţiei, bibliotecă care se găsea în exterior şi era locul de relaxare.

Termele lui Diocletian  

Termele erau complexe ansambluri arhitectonice, ample ca suprafata, acoperind mai mult de 11ha, cu băi publice, băi termale, piscine in aer liber, vestiare, săli si spatii rezervate sportului - palestre, biblioteci, curti interioare, locuri de plimbare, sali de conferinte. Celebre ca frumusete bogătie si elegantă, termele erau centrul existentei citadine in care societatea romană isi consuma activitatea.

Statuile si decoratiile rafinate din marmură si mozaic impodobeau sălile si coridoarele. Capacitatea celor mai spatioase ansambluri de terme  era intre 1600 si 3000 de persoane. Dacă cele mai vechi si luxoase sunt Termele lui Agripa ( 27-25 i.Hr ) Cele mai cunoscute terme la Roma sunt Termele lui Caracalla construite in anul (212 d.Hr).

TERMELE LUI CARACALLA 
Complexul a fost uimitor de mare, atât în dimensiune cât  şi opulenţa: În acest complex puteau face baie 1600 amatori. În interiorul termelor se puteau desfăşura multe activitaţi precum ar fi  sportul. Erau spaţii unde aveau loc  spectacole. În altul spaţiu  se găsea şi biblioteca. În Subterană era locul pentru (baie fierbinte) şi tepidarium (baie călduţă). În semiruinele de astăzi, baia lui Caracalla rămâne impresionantă ca dimensiune, Vara, acum se organizează în aer liber concerte de operă. 

CARACALLA 
"Infama Caracalla (188-217 d.Hr.) a fost împăratul care a acordat  cetăţenie romană la toţi oameni liberi din imperiu. A colectat taxe pentru proiecte, cum a fost şi pentru baia Caracalla. 

TERMELE LUI CARACALLA 

Baia publică avea  trei încăperi principale: caldarium (baie caldă), tepidarium (camera de baie călduță) și frigidarium(piscină pentru băi reci). Unele terme beneficiau și de sudatorium (băi de aburi) sau laconicum (saună).