Expoziția ,,CULORILE NORDULUIˮ – autor Lila Lungulescu, deschisă la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani

expoziția ,,CULORILE NORDULUIˮ – 

autor Lila Lungulescu, deschisă la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani

    Muzeul Judeţean Botoşani găzduiește, în perioada 1 – 16 septembrie 2019, expoziția ,,CULORILE NORDULUIˮ – autor Lila Lungulescu, deschisă la Galeriile de Artă ,,Ștefan Luchianˮ Botoșani.

    Expoziția de pictură ,,Culorile nordului” este cea de-a doua ,,personalăˮ a artistei Lila Lungulescu, deschisă la Galeriile botoșănene, reuneşte peste 50 de lucrări, cu diverse tematici și dimensiuni, realizate în : ulei pe pânză, acrylic pe pânză, acrylic și colaj pe pânză. 

     Lucrările sunt parte a unui proiect desfășurat pe parcursul anului 2019, având ca intenție redarea pe pânză a magnificului spectacol cromatic oferit de fenomenul misterios numit ,,Aurora borealăˮ, desfășurat pe cerul nocturn din regiunile nordice ale planetei.

    Alături de lucrările cu această tematică sunt expuse portrete, nature statice, precum și lucrări cu o abordare abstractă.

    Interesată de fenomenul artistic în general și de artele vizuale – în special, Lila Lungulescu a transformat o pasiune de o viață într-un mod de a se exprima plastic în mod profesionist, fiind absolventă a cursurilor de master ale Facultății de Arte Plastice și Design din Iași, clasa prof. Zamfira Bârzu – secția pictură.

    Ca urmare a muncii tenace, a prezenței în diverse galeii în expoziții colective și de grup – peste 60 de participări, în țară și în străinătate, Lila Lungulescu a devenit în 2019 membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

   De asemenea, artista a participat la tabere de arta și la concursuri de pictură, obținând și două premii internaționale: Premiul de Excelență-la proiectul-concurs de arta grafica si fotografie „Imagine RO” (Tokyo, Japonia) – 2016 și Premiul I la secțiunea pictură-grafică în cadrul Expoziției Internaționale de Arte Plastice și Decorativea Școlilor Populare de arte, Ediția a XXI-a. 

    Despre actuala expoziție, artista menționa: ,,Armonia și echilibrul acordurilor cromatice transmit senzația de bucurie și celebrare a vieții într-o viziune prin excelență lirică.ˮ 

Vernisajul a avut loc duminică, 1 septembrie 2019, ora 11,30.

A prezentat Ana Coșereanu – muzeograf

orasul Gdansk- Polonia

Oraşul Gdansk după Război

 De la Cracovia am plecat împreună cu fiica mea la Gdansk cu trenul, care oferă confort şi curăţenie, mâncare inclus în preţul biletului, însoţit de o băutură răcoritoare şi o cafea. Ajunse în oraşul Gdansk ne-am cazat la Hotel apoi am ne-am plimbat pe strada principală a oraşului Gdansk (Danzig) un oraș burghez (a atins nivelul maxim de prosperitate între secolele 15-18, ca membru al Ligii Hanseatice, apoi ca port liber), nu unul construit de regi sau principi. 

De o parte şi alta a străzii multe clădiri monumentale sunt destule. Biserica Sfânta Maria imensă – se spune că este între primele șase din Europa ca mărime, poate adăposti 25000 de credincioși. Dar spațiul din jurul ei e extrem de mic, aproape că n-ai de unde să-i faci o poză. A fost construită cu banii unor negustori sau nobili nu neapărat de înalt rang, și nu prin voința unui autocrat, care putea să dărâme tot ce obtura vederea asupra ctitoriei lui. Trei lucruri m-au interesat în mod deosebit în Gdansk: orașul istoric, zona șantierului naval, cu amintirile Solidarității și accesul către Marea Baltică. Centrul istoric oferă foarte multe privirii. Dluga (Strada Lungă, în traducere) mi s-a părut zona cea mai frumoasă. Poarta de Aur, Primăria, vechea bursă, statuia lui Neptun, Poarta Verde, dar si toate clădirile divers colorate și ornamentate din perimetru arată într-un mare fel. Apoi, e foarte interesantă Mariacka, strada pe care burghezii înstăriți și-au construit faimoasele case cu mici terase în față. Ne-a plăcut și Stare Miasto (în special Moara Mare), și zona portului/falezei – unde iar aș recomanda o vizită în interior, la Muzeul Macaralei. E vorba de o macara construită în secolul 15 și care putea ridica două tone – în fapt, un sistem de scripeți, susținut de două roți gigantice. Și instalația e interesantă, și muzeul e foarte simpatic.

Biserica Sfântul Gheorghe

Ca și Varșovia, Gdansk e un oraș reconstruit în proporție covârșitoare - cu diferența că în război Varșovia a fost distrusă de nemți, ca fiind oraș polonez, iar Gdansk-ul l-au ras rușii, în calitate de oraș german. Gunter Grass, născut/crescut în Danzig, spunea că locuitorii nu se consideră nici polonezi, nici nemți, ci cașubi. El nu numea Danzigul capitală a Pomeraniei, ci a Cașubiei. În fine. capitală a Pomeraniei, ci a Cașubiei. După război, polonezii au reușit să refacă orașul. 

 Șantierul, merită de vizitat aici estei Monumentul Muncitorilor din Șantierele Navale, de la Poarta 2. A fost ridicat în memoria primilor protestatari împușcați în oraș, în 1970, și e situat foarte aproape de centru.

   Aici, am mers de-a lungul canalelor, şi ne-am făcut o impresie asupra dimensiunilor Dar cel mai bine se poate vedea șantierele de-a lungul coastei. Noi am luat o excursie de două ore (pe sens) cu catamaranul până la Sopot. Am trecut pe lângă faimoasele macarale. După plimbarea de 2 ore am ajuns la Sopot, o staţiune frumoasă , dar pentru că vremea nu era pentru plajă am fost la un restaurant. Noi două fiind amatoare de peşte ne-am propus să facem comandă de peşte la restaurant. 

Din informaţiile care le-aveam este pescuitul în zona aceea a Mării Balticii e foarte limitat, pentru că pe fundul mării înca mai zac o mulțime debombe ruseșri rămase din 44 – 45, iar specialiștii au detectat tot felul de chimicale suspecte. Așa încât în sezonul de vară se mănâncă mai mult pește de râu, șalău și păstrăv, iar iarna – hering și somon, dar aduse de mai departe. Seara am revenit la Gdansk şi până la Hotel am parcurs pe jos strada principală mărginită de multe tarabe care vând chihlimbar, o “marcă înregistrată” a zonei Orașul are câteva clădiri care au supraviețuit din timpul Ligii Hanseatice . Cele mai multe atracții turistice sunt situate de-a lungul sau lângă Ulica Długa ( Long Street ) și Długi Targ ( Piața lungă ), o arteră pietonală înconjurată de clădiri reconstruite în stilul istoric (în primul rând în secolul al XVII-lea) și flancate la ambele capete de porți elaborate ale orașului . Această parte a orașului este uneori menționată ca Route Regală, deoarece a fost odată fosta cale de procesiuni pentru a vizita Kings din Polonia.

 Vapoare la vopsit

Gdańsk (în germană Danzig, cașubiană Gduńsk) este un oraş în Polonia, situat în partea de nord a Poloniei, reședința voievodatului Pomerania și unul dintre cele mai mari porturi ale țării. Din 1361 și până la desființarea Ligii Hanseatice în 1669 a făcut parte din această alianță comercială. În prezent face parte din aglomerația urbană Trójmiasto. Din punct de vedere etnografic este considerat drept capitala Cașubiei.

Orașul este situat pe coasta sud-vestică a Golfului Gdańsk, o parte a Mării Baltice, la gurile de vărsare ale râurilor Motława și Leniwka (ce fac parte din delta fluviului Vistula), și formează o conurbație cu municipiile Sopot și Gdynia și cu comunele suburbane, având în 2008 o populație estimată de 866.613 de locuitori. Municipiul propriu are o populație de 456.658, aflându-se pe poziția șase din țară[2], și suprafață de 261,62 km², aflându-se pe poziția șapte[2]. Zona urbană a Triorașului este unul dintre cele mai importante centre industriale, comerciale și maritime. Municipiul este cunoscut datorită nașterii mișcării politice „Solidaritatea”, care, sub conducerea unuia dintre locuitorii orașului, Lech Wałęsa, a fost una dintre cauzele căderii comunismului în Europa Centrală și de Est în 1989. Este și locul nașterii lui Günter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, care în „Danziger Trilogie” a tematizat orașul său natal. Gdańsk este capitala Gdańsk Pomerania și cel mai mare oraș din nordul Poloniei. Cu originea sa ca cetăți poloneze ridicată în anii '80 de Mieszko I al Poloniei , istoria orașului este complexă, cu perioade de dominație poloneză, perioade de dominație prusacă sau germană și perioade de autonomie sau auto-guvernare ca un " oraș liber " . În epoca timpurie moderna Gdańsk a fost un oras regal al Poloniei . A fost considerat cel mai bogat și cel mai mare oraș al Poloniei, înainte de creșterea rapidă din secolul al XVIII-lea dinVarșovia . Între războaiele mondiale, Orașul Liber al Danzig , având o majoritate germană, se afla într-o uniune vamală cu Polonia și se afla între Prusia de Est și așa-numitul coridor polonez . În perioada interbelică , datorită gândurilor și istoriei multietnice, Gdańsk se afla într-o regiune dispută între Polonia și Republica Weimar , care mai târziu a devenit Germania nazistă . Statutul politic ambiguu al orașului a fost exploatat, sporind tensiunile dintre cele două țări, ceea ce va culmina în cele din urmă cu invazia Poloniei și cu prima ciocnire a celui de-al doilea război mondial, în afara limitelor orașului, urmată de zborul și expulzarea majorității populația anterioară în 1945. În anii 1980, va deveni locul de naștere al mișcării Solidaritate , care a jucat un rol major în a pune capăt conducerii comuniste în Polonia și a ajutat la precipitarea prăbușirii Blocului Estic , căderea Zidului Berlinului șidizolvarea Uniunii Sovietice . Gdańsk este adăpostul Universității din Gdańsk , Universitatea Tehnică din Gdańsk ,Muzeul Național , Teatrul Shakespeare din Gdańsk , Muzeul celui de-al doilea război mondial , Filarmonica baltică poloneză și Centrul de solidaritate europeană . Orașul găzduiește, de asemenea , Târgul Sf. Dominic , care datează din 1260 și este considerat unul dintre cele mai mari evenimente comerciale și culturale din Europa. Părți ale orașului vechi istoric Gdańsk, care au suferit distrugeri pe scară largă în timpul războiului, au fost reconstruite în anii 1950 și 1960

Gdansk , Wikipedia).

O CARTE DEMNĂ DE SOMPTUOASA PANOPLIE A IUBIRII DE POEZIE ȘI DE HAR -

      

Marea poetă Ana Blandiana are acum încă o carte, o carte-bijuterie, adică o creație bibliofilă realizată de doamna notar Lili Bobu, lidera Asociației Culturale ,,Regal d’Art” din Botoșani, cea care a mai realizat creații bibliofile dedicate și altor creatori, precum Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Lucia Olaru Nenati, Victor Teișanu.

     Cartea de acum, intitulată
   ,,Ce-ar fi să decidem să ne visăm?” (poeme-incantații de dragoste) și tipărită tot la prestigioasa editură PIM din Iași, se înscrie formatului specific Colecției ,,Regal de poezie”, păstrând conturul unui pătrat cu coperta îmbrăcată în catifea, aceasta de acum de culoare mov pastel și având reperele embosate cu auriu.   
  Ornamentul copertei ales de această dată reprezintă un delicat fluture de porțelan, înnobilat cu cristale Swarovski, pictat cu aur coloidal, lucrare handmade realizată de apreciata artistă Brândușa Atena Ungurașu Ioan.
    Motto-ul scris pe pergamentul rafinat exprimă dintru început în chip lapidar un gând poetic reprezentativ pentru această mare poetă: ,,Sunt asemenea nisipului clepsidrei care poate fi timp numai în cădere…”. Asta în vreme ce, prin transparența sidefie a suportului, se străvede frumoasa imagine fotografică a chipului poetei, rămasă (și în fapt!) mereu tânără.

       Secvența înscrisului intitulat  ,,În loc de prefață” definește în chip original poezia, ca ,,un fel de-a muri fără încetare”, ceea ce, într-un ecou intertextualist, prelungește în chip inspirat acel ,,mourir sans cesse” al lui Kierkegaard, experimentat odinioară și de Bacovia, închipuindu-se astfel o coloană infinită a unor mari spirite înrudite prin Har.

     În arhitectura acestei prețioase colecții urmează apoi plicul de pergament conținând un poem original scris de mâna mereu inspiratei poete, după care începe seria miraculoasă a lucrărilor plastice semnate de Doru Cristian Deliu, uimitor de consonante poemelor tipărite, însoțind pentru început chiar poemul titular. Și iată ce a descoperit artizana acestei colecții- unicat  în panoplia plastică a acestui pictor: imaginea unui fluture diafan ce poposește  – cacandelabru cu solzi de cristal. Cum în aceste poezii se întrezăresc, nu o dată, evanescente zboruri de fluturi, postarea prețiosului fluture pe coperta cărții își scânteiază dintr-odată suavul  înțeles.

           Ca de obicei, în această sofisticată și originală colecție, tabloul ce desparte poemele este reluat și postat în chip de timbru mic pe colțul fiecărei pagini purtătoare de poem. Ceea ce se impune ca observație pregnantă în această carte este o rară corespondență, aproape simbolistă, dintre frumusețea evanescentă, rafinată și mereu surprinzătoare a poemelor, cu imaginile selectate de realizatoare din arealul plastic al pictorului ales a le ilustra. Iar acest demers anume constituie, dincolo de întreaga strategie bibliofilă, o creație în sine, îndeobște  greu de aflat altundeva.  E ca și cum un splendid solo de vioară capătă deodată ample aripi simfonice din întrunirea celor trei componente ale acestei cărți unicat: poezia mereu proaspătă și tulburătoare a Blandianei, chipul imaginat superb al unei realității surprinse și încremenite deodată în inspirația tabloului plastic și îmbinarea perfectă a sensurilor creative izvorâte dinspre două arte oglindindu-se reciproc, față-n față, într-un duet cu desăvârșire armonic, reverberând parcă străvechiul adagio ,,Ut pictura poesis”.

     Urmează apoi concertul propriu-zis al acestei întreprinderi artistice, curgerea poemelor blandiene ce îndeplinesc pe deplin și mereu acea condiție specială postulată de filozofi și formulată concret de marea doamnă hermeneut Svetlana Paleologu Matta de la Lugano și anume că poezia adevărată trebuie să fie ,,plină-ochi de adevăruri-surpriză”. Căci într-adevăr, la fiecare dintre paginile din hârtie de mătase sidefie, caligrafiate aldin cu cerneală purpurie ca în străvechile și somptuoasele incunabule mânăstirești, te surprinde și ți se dăruiește sufletului, aflat parcă dintotdeauna în căutarea acelui adevăr anume, răcoarea pură a unor asemenea versuri-revelație. Mă gândisem să citez câteva dintre acestea, dar, căutându-le, am abandonat sub raza concluziei că ar trebui citată întreaga carte, aceea a unui profund, tulburător și original flux afectiv, un mai-mult-ca-perfect al iubirii.

      În chip avenit urmează apoi un compendiu de biografie creativă, cuprinzând repere identitare, opera structurată categorial, titluri de cărți, traduceri, premii, onoruri,  participări, conferințe și activități, distincții ș.a., toate meritate și demne de mândrie, completând portretul unei mari personalități-fanion a culturii noastre de azi, dar desigur și a istoriei ce va urma.

      Iar această carte a iubirii de poezie și de har va să stea la loc de cinste în această panoplie.

     COLOFON

     Aleasă prețuire truditorilor întru frumos care au contribuit la zămislirea acestui volum, trăind cu desăvârșire din bucuria creației, din gândirea metaforei:

Redactor: Lili Bobu

Tehnoredactor și corector: Mirela Brehuescu

Bijuterie handmade copertă: fluture din porțelan decorat cu aur coloidal realizat de artista Brândușa Atena Ungurașu Ioan, înnobilat cu cristale originale Swarovski, importator acreditat S.C. ,,Emidale Internațional Impex” S.R.L. (manager: Pușa Hack)

Lucrări de artă plastică: Doru Cristian Deliu

Design grafic și layout original: Mihaela Irimescu

Tipar: Tipografia ,,PIM”, Iași (manager Maria Petrariu)

Lucia Olaru Nenati 

Ce este Femeia ?

Ce este Femeia ?
Motto:
,, La începutul tuturor lucrurilor măreţe se află femeia”.
( Alphonse de Lamartine)

,,De-or trece anii cum trecură,
,,Ea tot mai mult îmi va place,
Pentru ca-n toat –a ei făptură(...)
M-a fermecat cu vreo scânteie
Din clipa –n care ne văzum ?
Deşi nu e decât femeie,
E totuşi altfel , e ,, nu ştiu cum ’’
(,, De-or trece anii ’’ , M. Eminescu)

 
,,Femeia nu e nici Spiritul nici Idealul e un
,,nu ştiu cum ‘’şi un nu ştiu ce’’
adică chemarea iniţială.
Inima oricărui om ,,cere”şi-i atrasă de
,,un nu ştiu ce’ al femeii şi toţi sunt odată sub stăpânirea ,,dorului” fiind
un amestec între aspiraţii şi durere”
(,,Opera lui Mihai Eminescu” , George .Călinescu)

Honoré de Balzac , se întreabă :,,Ce este viaţa unei femei ?
,, O nestăvilită nevoie de dragoste, mereu trebuie să aibă grijă de fericirea unei fiinţe adorate; există în ea un tezaur de sentimente pe care trebuie să le reverse în fiecare clipă asupra altei fiinţe “.

,,Când Natura se hotărăşte să zămislească o făptură cu adevărat frumoasă,
pare să-şi dea silinţa să o facă desăvârşită. Cine nu iubeşte cu toate cele cinci simţuri ale sale o femeie frumoasă, n-a învăţat să preţuiască cea mai îngrijită şi mai aleasă lucrare a naturii”.( ,, Despre frumuseţe”, Din înţelepciunea spaniolă)

Încă din Paradis, EVA a stat alături de ADAM şi a demonstrat că are propria ei individualitate. În mod semnificativ o femeie a fost aleasă de Dumnezeu, să aducă pe fiul Lui pe pământ.
Când Dumnezeu a creat femeia a vrut ca să fie o fiinţă deosebită. I-a pus umeri puternici să poarte pe ei toată greutăţile acestei lumi. I-a dat forţă pentru a avea grijă de familie, i-a mai dat sensibilitate pentru a-şi iubi copiii cu dragoste necondiţionată.
Este delicată, e adevărat, dar Dumnezeu a făcut-o şi puternică. Nici nu ne putem închipui cât poate îndura sau realiza. A înzestrat-o şi cu forţa necesară de a-şi ajuta bărbatul în căderile sale şi a-i rămâne alături cu aceeaşi tărie.
Şi a mai făcut încă ceva. Pe faţa femeii a pus şi o lacrimă ca să poată exprima bucuria, tristeţea, durerea, dezamăgirea, dragostea, supărarea şi mândria ei. Femeile , zâmbesc când ar vrea să ţipe, se sacrifică pe ele pentru familiile lor. Desigur femeia are un singur defect, şi anume acela că uită cât valorează!
Despre Condiţia feminină”, Din înţelepciunea spaniolă)
,,O, femeie, tu nu eşti numai plămada măiestrită a lui Dumnezeu, ci şi a oamenilor. Poeţii îţi ţes un văl din firele de aur, maieştrii penelului îţi dăruiesc nemurirea, iar grădina verii îţi oferă florile, să te învăluie, să te acopere, să te facă mai de preţ. Tu eşti femeie, eşti pe jumătate vis”
.( ,,Cugetări Engleze ‘’ , Rabindranath Tagore)
Femeia a fost cântată, pictată, a fost elogiată în versuri şi proză, a fost muză şi zeiţă pentru bărbaţi, a fost izvor de inspiraţie şi creativitate. Mihai Eminescu a scris multe poezii frumoase despre femeie: ,,Si-a creat pe pânza goală, pe Madona dumnezeie,/Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,/Faţa pală-n raze blonde, chip de înger , dar femeie/Căci femeia-i prototipul îngerului din senin”. (,, Venere si Madona” Poezii , Mihai. Eminescu)

 
,,Dragostea femeii , nu este rafinată, nu-i artificială ci este plină de gingăşie.”.
(George Călinescu ,, opera lui Mihai. Eminescu”)

 
,,Portretul femeii ,,bune de iubit’’precum se vede în poezia populară;
Părul ei cel negru moale,/Desfăcut cădea la vale. /Ochii tainici şi căprui . /Strălucesc aşa de vii.(...)/.Iar când merge legănat, tremură frumuseţea-i toată/ Nu-i subţire ci împletită ./Cum e bună de iubit./Vorba dulce bine o prinde. /Şi de tace iarăşi place”.(,, Din Literatura populară „Mihai Eminescu”).

Mamă, iubită, prietenă devotată, femeia după Grigore Vieru este ,, al cincilea anotimp…. Poetic, romantic şiatotcuprinzător…. Paradoxal, definiţia aceasta surprinde exact complexitatea femeii. E ceva de care nu avem habar, nu ştim dacă dorim, dar cu siguranţă ne place să ştim că face parte din viaţa noastră, în fiecare timp,.

Adina Nanu, cercetător, care a studiat vestimentaţia femeii în perioada interbelică şi postbelică spune despre femeie în volumul ,,Artă stil costum”, Caracterizarea femeii interbelice”, următoarele :
,,După căsătorie, soţia devenea, mijlocul de afişare a rangului social al soţului. Toaleta unei femei prudente, glăsuieşte, mai departe codul, trebuie să fie în armorie cu averea şi poziţia ce ocupă în lume, prea multă simplitate ar trece în ochii lumii, drept avariţie şi prea mult lux s-ar lua drept vanitate al dezordinei în echilibrul afacerilor familiei”.
FEMEIA MAMĂ:
,,Mamele au o vârstă unică; nu există mame tinere, mame bătrâne, mame frumoase,
sau urâte, nu există mame de culoare, negre sau albe, ci există doar ,,mame”.

,,Când vine copilaşul, e râs şi veselie. El pune-n ochi şi-n inimi o caldă bucurie.
Cele mai triste frunţi se descreţesc de privirea lui inocentă”.(,,Cugetări “, Victor Hugo)

, ,,Mama, cândva o fetiţă zglobie cu două codiţe, mai târziu preschimbată în femeie. De mă uit prin ani, îndărăt în casa, în care am copilărit, acolo te zăresc pe tine stăpână si supusă de-a pururea. Pe tine mamă, neobosită, mişcându-te mai greu, te văd îmbătrânită, acolo, în curtea ta cu găinile!” ( Poet Virgil Carianopol)
Tare necăjită ai fost, mamă/Iarna, vara, orice timp trecând/Cât era de frig sau de caldură,
Tot desculță te-am văzut umblând./N-ai purtat o haina mai ca lumea, /O scurteică veche doar aveai./Dar și pe aceea totdeauna,Doar de sărbători o îmbrăcai! (.Virgil Carianopol)
 
Regina Maria în volumul ,,Povestea vieţii mele” scrie:
,, Mama ne iubea cu patimă. Întreaga-i viaţă era dăruită copiilor ei; noi eram grija de căpetenie şi însuşi miezul existenţei sale. Avea, însă ideile ei proprii asupra severităţii şi niciodată n-a admis vreun amestec între generaţii. N-a fost niciodată tovarăşa noastră, ci în mod foarte hotărât a rămas exclusivă mamă, aceea care întruchipează autoritatea şi totodată dragostea-suverană, stăpână în căminul ei, aceea care ţine sceptrul şi te face să simţi că puterea asupra binelui şi a răului este a ei".(..) Mama era aceea care hotâra despre toate, mama era aceea la care alergam, mama care venea să ne sărute la culcare, care ne
lua la plimbare pe jos sau cu trăsura, care ne mustra sau ne lăuda, şi care ne spunea ce trebuie să facem şi ce nu".

Expoziţia Naţională de Filatelie, Cartofilie şi Maximafilie Sibiu -28 noiembrie- 03-decembrie- 2018

                            

                  ,,CENTENARUL MARII UNIRI"

   Primăria  Municipiului Sibiu, Asociaţia Filateliştilor din Judeţul Sibiu, Biblioteca Judeţeană ,, Astra", Asociaţiunea ,, Astra", au organizat în perioada 28  noiembrie- 03-decembrie- 2018, expoziţia dedicată ,, CENTENARULUI MARII UNIRI" 1918-2018.

      Filatelişti au prezentat imagini legate de acest important eveniment istoric al românilor  prin exponate de filatelie, cartofilie şi maximafilie.

   La această expoziţie au participat un mumăr mare de expozanţi din ţară, care demonstrează colaborarea foarte bună a filateliştilor cu Asociaţia Filateliştilor Sibiu, prin complexitatea temelor abordate filatelice dedicate evenimentelor premergătoare, contemporane 9 Aprilie ( Basarabia) 28 Noiembrie ( Bucovina) şi 1 Decembrie 1918

 (Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul)., care îmreună au realizat ROMÂNIA Mare. 

Marea Unire din 1918 oglindită în filatelie şi maximafilie. 

     Din punct de vedere filatelic, pentru acest eveniment, Poşta Română a emis o emisiune filatelică de 2 valori şi o coliţă care conţine Actul Unirii şi portretul lui Pantelimon Halipa
     Pe manşeta coliţei emisiunii ,, Făuritorii Marii Uniri (I)" apare şi Ion Nistor.
    Cele 2 timbre ale emisiunii îl prezintă pe Alexandru Marghiloman şi Ion Ionculeţ. 
    Au fost realizate 2 ilustrate maxime dedicate Centenarului Marii Uniri, unde apar Iancu Flonfor  şi Alexandru Vaida Voevod .

Mulţumesc pe această cale organizatorilor care a făcut posibilă această expoziţie

unde am participat şi eu.

PALMARESUL EXPOZIŢIEI

Juriul Expoziţiei filatelice naţionale de filatelie, cartofilie şi maximafilie ,, Centenarul Marii Uniri" 

Calu Mircea, preşedinte; Pisău Dan, membru; Miuţu Adrian, membru; Dejugan Ioan, secretar  după o examinare atentă a exponatelor  au hotărât atribuirea unui număr de 48 de Diplome.

Diplome în rang de medalie de aur

Constantin Butiuc-Primul Război Mondial şi urmările în Europa.

Muntean Marius- Regatul României.

Paţilea Constantin- Istoria românească şi medalii.

Popa Adrian- Scrisori circulate în Transilvania cu expediţie sau destinaţie Sibiu- Hermannstadt.

Salade Nicolae- Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire.

Stan Nicolae- Amintirea lemnului la ţăranul român.

Vasiliu Gheorghe- Corespondenţa cu cenzură poştală militară din România în perioada 

Primului Război Mondial.

Diplome în rang de medalie Vermeil Mare: 

Butnariu Bogdan- Tehnica militară în Primul Război Mondial

Ceucă Mihai- Regele Ferdinand Întregitorul

Nicolau Viorel-Spirit şi tradiţie

Pintican Liviu-Stephan Ludwig Roth.

Potcoavă Andrei-Arhitectura pe teritoriul României.

Diplome în rang de medalie de Vermeil 

Hrustovici Viorica - FEMEIA ÎN SOCIETATE.

Barabulă Dumitru-Oameni de seamă români oglindiţi în maximafilie.

Butiuc Constantin- Europa în al doilea Război Mondial

Catană Ioan- Salutări din Bacău, 2018

Căpitanu Gheorghe- Arhitectura feroviară (1856-2018)

Chiricheş Coriolan- Aspecte ale civilizaţiei tradiţionale

Daniliuc Constantin- Panteonul culturii Româneşti

Dumitru Dumitru- O istorie comentată şi ilustrată

Nicolau Viorel- Pagini din Istoria Românilor 

Nicolau Viorel - Salutări din Piatra Neamţ

Paţilea Constantin- Părinţii neamului românesc

Răducanu Nicolae- Pictura spaniolă

Stancu Cristian- Mari români de-a lungul istoriei

Diplome în rang de argint mare

 Doroş Călin Gabriel- Români renumiţi în Franţa

Florea Ionuţ- Biserici şi mănăstiri din România

Jălnean Ionuţ - Aspecte ale Marelui Război 1914-1918

Pascariu Samuel- Dicţionar al personalităţilor de pe bancnote româneşti

Potcoavă Andrei- File din istoria cartofiliei româneşti la debut de secol XX.

Stoia Romeo Lucian- România heraldică

Salade Gheorghe-  Pictura românească oglindită în maximafilie.

Vlaic Alina Mihaela- Fecioara Maria în pictura veche.

Diplome în rang de medalie de argint

Antonache Alexandru- Marea Unire

Bichicean Ghe.- Marea Unirii sub semnul Acaciei

Chereji Iulia- Domnitori şi voievozi, regi şi regine

Cristea Virgil- 50 ani de la ultima împărţire administrativă- teritorială (1968-2018)- Judeţul Sibiu

Daniliuc Constantin- Realizarea marelui vis- Unirea

Gâlcă Ghe. - File de istorie

Hlinka Gustav- Semeringul bănăţean- Calea ferată Anina- Oraviţa

Neag Tudor- Folclor, meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale în România.

Nicolau Viorel şi Nicolau Elena- Ghid al monumentelor istorice comemorative din judeţul Neamţ

Oancă Gabriel- Constantin Brâncuşi

Popovici Remus- Cultura populară românească

Ţigla Erwin- Capitale europene ale culturii

Zoldoş Martin- Repere importante al românilor.