DIN ISTORIA ROMEI Italia celor mai vechi timpuri se prezenta ca un adevărat mazaic de populaţii, unele autohtone, altele venite aici din regiuni şi în epoci diferite. Populaţia băştinaşă din Sardinia- a creat în secolul al II-lea î.e.n. civilizaţia ,, Nuragilor". In Sicilia, triburile de elimi şi sicani de origine mediteraniană. Pe coastele Sardiniei şi ale Siciliei s-au instalat încă din al doilea milenium î.e.n., negustori fenicieni. Grecii s-au stabilit în secolul VIII î.e.n. în sudul Italiei şi al Siciliei. (istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
Începuturile Romei ca oraş ţine de istoria etruscilor. Însuşi numele oraşului la fel ca al Tibrului pare a fi de origine etruscă, acela a unei ginţi etrusce ,, Rumina". Servius Tullius a găsit aici, pe colinele de pe ţărmurile fluviului, la 15 Km de la vărsarea sa în mare, un loc favorabil din punct de vedere economic şi strategic. Regii etrusci au înconjurat viitorul oraş pe un perimetru de 7 km cu un zid de apărare, au construit canalizare, forum, străzi, sanctuare, dând oraşului o adevărată structură urbanistică, socială, politică, religioasă. (istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
ROMULUS ŞI REMUS (771 î.Hr.¹- 5 iulie 717 î.Hr. Romulus) (771 î.Hr.- 21 aprilie 753 î.Hr. Remus), fondatorii tradiţionali ai Romei, au apărut în mitologia romană drept cei doi fii ai preotesei Rhea Silvia, avându-l ca tată pe zeul războiului, Marte. Conform legendei înregistrate de către Plutarh şi Livius, Romulus a servit ca primul Rege al Romei. Romulus l-ar fi ucis pe Remus într-o dispută asupra locaţiei viitorului lor oraş, pe care Romulus avea să-l numească după numele său, Roma. După fondarea oraşului, Romulus nu doar că a creat Legiuni romane şi Senatul roman, dar a şi adus cetăţeni în noul său oraş prin răpirea femeilor triburilor Sabine vecine, acţiune din care a rezultat mixtura sabinelor şi romanilor într-un singur popor. Romulus avea să devină cel mai mare cuceritor al Romei antice, adăugând mari teritorii şi popoare sub dominaţia Romei. După moartea sa, a fost deificat ca zeul Quirinus, persoana divină al poporului roman. În zilele noastre, referirile asupra sa îl reprezintă ca fiind o figură legendară.
Începuturile Romei ca oraş ţine de istoria etruscilor. Însuşi numele oraşului la fel ca al Tibrului pare a fi de origine etruscă, acela a unei ginţi etrusce ,, Rumina". Servius Tullius a găsit aici, pe colinele de pe ţărmurile fluviului, la 15 Km de la vărsarea sa în mare, un loc favorabil din punct de vedere economic şi strategic. Regii etrusci au înconjurat viitorul oraş pe un perimetru de 7 km cu un zid de apărare, au construit canalizare, forum, străzi, sanctuare, dând oraşului o adevărată structură urbanistică, socială, politică, religioasă. (istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
LEGENDA- Romulus şi Remus |
LEGENDA spune:
Înainte de naşterea lor, bunicul lui Romulus şi Remus, Numitor şi fratele său Amulius au primit tronul lui Alba Longa la moartea tatălui lor. Numitor a primit puterile suverane ca drept al naşterii sale, în timp ce Amulius a primit trezoreria roială, inclusiv aurul adus de Eneas din Troia. Însă din pricina faptului că Amulius deţinea averea, având astfel mai multă putere decât fratele său, îl detronează pe Numitor. Speriat că fiica lui Numitor, Rhea Silvia, ar naşte copii care într-o zi l-ar putea detrona ca rege, o forţează pe Rhea sa devina o virgină a lui Vesta, preoteasă jurată la celibat.Însă, într-o seară, Marte, zeul războiului, vine la Rhea în templul lui Vesta şi aceasta îi naşte doi băieţi gemeni de mărime şi frumuseţe remarcabile, numiţi mai apoi Romulus şi Remus
Însă servitorul căruia i-a fost încredinţat ordinul de a ucide gemenii nu a putut face asta. I-a plasat pe cei doi într-un leagăn şi l-a eliberat pe malurile fluviului Tibru. Râul, care era în inundaţie, s-a ridicat şi a purtat uşor leagănul în care erau gemenii în aval.Romulus şi Remus sunt salvaţi de către zeul râurilor, Tiberinus, care îi plasează pe Dealul Palatin. Acolo, sunt îngrijiţi de către o lupoaică şi hrăniţi de o ciocănitoare sub un smochin, două animale sacre pentru Marte. Romulus şi Remus sunt apoi descoperiţi de către Faustulus, un păstor al lui Amulius, care duce copiii la casa sa. Faustulus şi soţia sa, Acca Larentia, cresc băieţii ca şi cum ar fi ai lor.Într-o zi, pe când gemenii aveau optsprezece ani, o ceartă a izbucnit între păstorii lui Numitor şi cei ai lui Amulius. Unii dintre cei ai primului au speriat multe dintre vitele lui Amulius, cauzând enervarea păstorilor acestora. Romulus şi Remus au adunat păstorii la un loc, i-au găsit şi ucis pe cei ai lui Numitor şi au recuperat vitele rătăcite. Spre nemulţumirea lui Numitor, Romulus şi Remus au adunat mulţi oameni nevoiaşi şi sclavi ai lui Numitor, etalându-şi cutezanţa şi temperamentul.În timp ce Romulus era angrenat în unele sacrificii, pentru că era iubitor faţă de sacrificii şi zei, unii dintre păstorii lui Numitor îl atacă pe Remus şi alţi prieteni ai acestuia. Astfel izbucneşte o luptă. După ce ambele părţi au înregistrat răni grave, păstorii lui Numitor triumfă şi îl iau pe Remus ca prizonier, ducându-l pa Numitor pentru pedepsire. Numitor nu îl pedepseşte pe Remus, pentru că se temea de Amulius, însă a mers la acesta şi a cerut dreptate, din moment ce era fratele său şi fusese insultat de către servitorii regali. Şi oamenii din Alba Longa înţelegeau motivele lui Numitor şi considerau că a fost victima unui jaf nemeritat. Astfel, Amulius a decis să-l lase pe Remus pe mâna lui Numitor, iar acesta să-l pedepsească cum doreşte.Odată cu moartea lui Amulius, oraşul se linisteşte şi oferă coroana lui Romulus şi lui Remus. Gemenii refuză, însă, tronul atâta vreme cât bunicul lor se afla încă în viaţă şi refuză şi traiul în oraş ca supuşi. Astfel, dupa restaurarea domniei lui Numitor şi onorarea cuvenită a mamei lor Rhea Sylvia, cei doi părăsesc Alba Longa pentru a fonda propriul oraş la pantele Colinei Palatine. Înainte de a părăsi Alba Longa, însă, îau alături de ei fugitivi, sclavi fugari şi toate celelalte persoane care doreau o a doua şansă de a trăi.Însă odată cu sosirea celor doi la Colina Palatină, ei se ceartă asupra poziţiei exacte a viitorului oraş. Romulus dorea construirea oraşului pe Colină, dar Remus era în favoarea construirii sale pe Colina Aventină, mai uşoară de fortificat. Cei doi cad de acord să cadă de acord prin testarea abilităţilor fiecăruia drept auguri şi prin voia zeilor. Fiecare dintre ei se aşează pe pământ, departe unul de celalalt şi, privind spre cer, Remus vede şase vulturi, în timp ce Romulus doisprezece.
Pentru a rezolva problemele sale, Romulus ţine un festival, Consualia, invitând tribul vecinilor sabini pentru a asista la eveniment. Sabinii au venit în mase, aducându-şi şi fiicele la festival. Romulus îşi planificase să răpească femeile sabine şi să le ducă la Roma pentru cetăţenii săi. Când Sabinii au ajuns, Romulus s-a aşezat în rândurile senatorilor săi, îmbrăcat în veşminte de culoare roşu închis. Semnalul că acum era momentul de a acţiona era ridicarea şi îndoirea mantiei, iar apoi aruncarea acesteia în jurul său. Armaţi cu săbii, mulţi dintre adepţii săi stăteau aţintiţi către Romulus, iar când acesta a dat semnalul, nobilii au scos săbiile din teacă şi au început să zbiere, capturând fiicele sabinilor, dar permiţind şi încurajând bărbaţii să scape nevătămaţi. În total, undeva la 700 femei sabine au fost capturate şi duse la Roma. Acest eveniment este amintit în variate opere de arte intitulate "Răpirea femeilor sabine."
De atunci, romanii consideră vulturii drept fruntaşii măsurătorilor de auguri în zborul păsărilor.Remus se înfurie de victoria lui Romulus, iar atunci când ultimul dintre ei începe săparea tranşeei unde avea să treacă pereţii oraşului său (21 aprilie 753 î.Hr.) Remus ridiculizează unele părţi din munca sa şi obstrucţionează dezvoltarea. La final, Remus sare peste tranşee, un semn rău, din moment ce aceasta implica faptul că oraşul era uşor de pătruns. În acel moment, Romulus îl ucide pe fratele său. Şi Faustulus este ucis în bătălia ce a urmat la scurt timp. Odată cu încetarea acesteia, Romulus îl îngroapă atât pe Remus, cât şi pe Faustulus; apoi continuă să constriască oraşul. Îl numeşte Roma,după numele său şi serveşte drept primul rege.Romulus creează reputaţia Romei drept un azil pentru toţi cei care doreau o viaţă nouă. Din această cauza, Roma atrage o populaţie de exilaţi, refugiaţi, criminali, ucigaşi şi sclavi fugari. Populaţia Romei creşte atât de tare încât oraşul ocupa cinci dintre cele şapte coline ale Romei: Colina Capitoliului, Colina Aventină, Colina Celiană, Colina Quirinală şi Colina Palatină. Romulus însă, vedea o problemă formându-se. Vâzând oraşul său umplându-se cu străini, puţini dintre care aveau neveste, Romulus a decis că era nevoie să umple oraşul său şi cu femei.
(dupa http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C5%9Fi_Remus)
Centrul vieţii politice avea loc în zona colinelor Palatinului şi Capitoliului. Palatinul era colina cu cele mai vechi sanctuare, cu locuinţele celor mai mari familii din era republicană. Şi marile palat a lui Octavianus Augustus.
Capitoliul cel mai vechi lăcaş de cult din Roma, fiind fortăreaţa redutabilă a oraşului, căpătase caracterul locului sacru prin templele lui Jupiter, Capitolinul. Între Capitoliu şi Palatin se întindea Forul, centru vieţii publice şi o piaţă-târg. Forul mai târziu s-a mărit prin adăugarea a mai multe forumuri : a lui Caesar, forumuri imperiale, ale lui August, Nerva, Trăian şi Vespasian
În incinta sau în preajma lor se aflau locul de reuniuni a Senatului, arhivele statului, tribunalele unde vorbeau oratorii, bazilicile construcţii de mari proporţii precum şi numeroase temple.. Dintre acestea cel mai bogat care avea 150 de coloane de granit era templul Romei. Nu departe de zona forurilor în apropierea palatului lui Nero era amplasată o statuie înaltă de bronz aurit de 36 m. care îl reprezenta pe împărat. Mai târziu pe locul acesteia s-a construit amfiteatrul Flavius care îşi va lua numele de COLOSSEUM, de la gigantica statuie. La poalele Palatinului se afla Marele Circ(Circus Maximus). Mai departe pe malul Tibrului, erau templele Fortuna si alături templul circular al Vestei.(istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în 113, basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. De aceea columna lui Traian joacă un rol deosebit de important pentru înțelegerea modului cum a luat naștere poporul român.
In imagine foto dreapta un detaliu de pe columna lui TraianColumna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone. Inițial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însă ea a fost înlocuită în secolul XVI cu o statuie a Sfântului Petru.
BasoreliefBasorelieful prezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) și 105-106 (în partea de jos). Soldații romani și daci sunt prezentați în timpul bătăliei.
Femeia în viaţa spirituală- Preotesele în perioada romanăPreotesele zeiţei Vesta, erau dedicate cultului simbolicei vetre sacre a Romei. Vestalele în număr de şase au fost între şase şi zece de ani, la selecţie, fecioare fără defecte corporale, de la familiile patriciene cu părinţii în viaţă, şi selectate de către Pontifex Maximus (cel mai mare pontif). Vestalele au făcut un jurământ de castitate necesar pentru un termen de 30 ani, dar de multe ori a continuat să servi pentru tot restul vietii lor. În perioada de 30 de ani cât dura sacerdoţiul lor, vestalele trebuia să rămână caste. Dacă nu, erau înlăturată ca preoteasă, fiind îngropatea de vie. Zeiţa Vesta era cea mai frumoasă zeiţă romană, luminoasă şi curată ca flacăra focului. Era simbolul maternităţii, deşi rămânea veşnic fecioară. Purta văl.
Vesta, era protectoarea simbolică prin focul sacru ţinut mereu aprins. Colegiul preoteselor ei, vestalele, aveau în grija lor acest foc. Vestalele erau subordonate din punct de vedere cultural şi disciplinar Colegium-ului condus de Pontifex Maximus. Se bucurau de un statut juridic în Imperiul Roman. Ofensele aduse unei vestale era pedepsit cu moartea. Un condamnat la moarte era graţiat dacă în drumul lor spre locul execuţiei întâlneau o vestală. Vestalele trăiau în mănăstire. Vesta Templul a fost construit de Augustus Cezar.
,,Dacă fiecare din noi şi-ar fi păstrat drepturile de soţ, în propria-i casă, n-am fi ajuns azi aici. Aduceti-vă aminte cât ne-am străduit să tinem în mână pe femeile noastre si să înfrânăm bunul lor plac, atunci când legile ne permiteau s-o facem.
Ei bine, închipuiti-vă ce-o să fie de acum înainte, dacă aceste legi, vor fii revocate, iar femeile aşezate pe acelaşi picior de egalitate cu noi! Voi le cunoaşteţi pe femei: faceţi-le egale cu voi,de îndată o să vă treziţi cu ele în cârcă drept stăpâne. Până la urmă, asa o să fie bărbatii din întreaga lume, care în întreaga lume le conduc pefemei, sunt conduşi de bărbaţii ce se lasă condusi de femei. ”( ,, Romanii” discurs Marcus Porcus Cato Cenzorul)
Amfiteatrul - Colosseum-ul, inaugurat in anul 80 (in vremea lui Titus Flavius), este numit si amfiteatrul Flavian, dupa numele primului imparat al Flavienilor (Vespasian), care a intreprins construirea edificiului.Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o arena imensa, avea subsolul ocupat de magazine, custi cu animale salbatice, cabine ale gladiatorilor. In arena aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri intre gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, cladirea putea fi totusi evacuata in zece minute.Colosseum-ul imbina trei ordine arhitectonice clasice: doric, ionic si corintic. Colosseum-ul simbolizeaza continuitatea istorica a vietii Romei in decursul secolelor. Se spunea, inca din sec. VII, ca "atata vreme cat Colosseum-ul va trai, Roma va trai de asemenea.(istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
Înainte de naşterea lor, bunicul lui Romulus şi Remus, Numitor şi fratele său Amulius au primit tronul lui Alba Longa la moartea tatălui lor. Numitor a primit puterile suverane ca drept al naşterii sale, în timp ce Amulius a primit trezoreria roială, inclusiv aurul adus de Eneas din Troia. Însă din pricina faptului că Amulius deţinea averea, având astfel mai multă putere decât fratele său, îl detronează pe Numitor. Speriat că fiica lui Numitor, Rhea Silvia, ar naşte copii care într-o zi l-ar putea detrona ca rege, o forţează pe Rhea sa devina o virgină a lui Vesta, preoteasă jurată la celibat.Însă, într-o seară, Marte, zeul războiului, vine la Rhea în templul lui Vesta şi aceasta îi naşte doi băieţi gemeni de mărime şi frumuseţe remarcabile, numiţi mai apoi Romulus şi Remus
Însă servitorul căruia i-a fost încredinţat ordinul de a ucide gemenii nu a putut face asta. I-a plasat pe cei doi într-un leagăn şi l-a eliberat pe malurile fluviului Tibru. Râul, care era în inundaţie, s-a ridicat şi a purtat uşor leagănul în care erau gemenii în aval.Romulus şi Remus sunt salvaţi de către zeul râurilor, Tiberinus, care îi plasează pe Dealul Palatin. Acolo, sunt îngrijiţi de către o lupoaică şi hrăniţi de o ciocănitoare sub un smochin, două animale sacre pentru Marte. Romulus şi Remus sunt apoi descoperiţi de către Faustulus, un păstor al lui Amulius, care duce copiii la casa sa. Faustulus şi soţia sa, Acca Larentia, cresc băieţii ca şi cum ar fi ai lor.Într-o zi, pe când gemenii aveau optsprezece ani, o ceartă a izbucnit între păstorii lui Numitor şi cei ai lui Amulius. Unii dintre cei ai primului au speriat multe dintre vitele lui Amulius, cauzând enervarea păstorilor acestora. Romulus şi Remus au adunat păstorii la un loc, i-au găsit şi ucis pe cei ai lui Numitor şi au recuperat vitele rătăcite. Spre nemulţumirea lui Numitor, Romulus şi Remus au adunat mulţi oameni nevoiaşi şi sclavi ai lui Numitor, etalându-şi cutezanţa şi temperamentul.În timp ce Romulus era angrenat în unele sacrificii, pentru că era iubitor faţă de sacrificii şi zei, unii dintre păstorii lui Numitor îl atacă pe Remus şi alţi prieteni ai acestuia. Astfel izbucneşte o luptă. După ce ambele părţi au înregistrat răni grave, păstorii lui Numitor triumfă şi îl iau pe Remus ca prizonier, ducându-l pa Numitor pentru pedepsire. Numitor nu îl pedepseşte pe Remus, pentru că se temea de Amulius, însă a mers la acesta şi a cerut dreptate, din moment ce era fratele său şi fusese insultat de către servitorii regali. Şi oamenii din Alba Longa înţelegeau motivele lui Numitor şi considerau că a fost victima unui jaf nemeritat. Astfel, Amulius a decis să-l lase pe Remus pe mâna lui Numitor, iar acesta să-l pedepsească cum doreşte.Odată cu moartea lui Amulius, oraşul se linisteşte şi oferă coroana lui Romulus şi lui Remus. Gemenii refuză, însă, tronul atâta vreme cât bunicul lor se afla încă în viaţă şi refuză şi traiul în oraş ca supuşi. Astfel, dupa restaurarea domniei lui Numitor şi onorarea cuvenită a mamei lor Rhea Sylvia, cei doi părăsesc Alba Longa pentru a fonda propriul oraş la pantele Colinei Palatine. Înainte de a părăsi Alba Longa, însă, îau alături de ei fugitivi, sclavi fugari şi toate celelalte persoane care doreau o a doua şansă de a trăi.Însă odată cu sosirea celor doi la Colina Palatină, ei se ceartă asupra poziţiei exacte a viitorului oraş. Romulus dorea construirea oraşului pe Colină, dar Remus era în favoarea construirii sale pe Colina Aventină, mai uşoară de fortificat. Cei doi cad de acord să cadă de acord prin testarea abilităţilor fiecăruia drept auguri şi prin voia zeilor. Fiecare dintre ei se aşează pe pământ, departe unul de celalalt şi, privind spre cer, Remus vede şase vulturi, în timp ce Romulus doisprezece.
Pictor Jean Auguste Dominique Ingres ,,ROMULUS" |
RĂPIREA SABINELOR Pictor Poussin tablou se află la Muzeul Louvre din Paris |
(dupa http://ro.wikipedia.org/wiki/Romulus_%C5%9Fi_Remus)
Centrul vieţii politice avea loc în zona colinelor Palatinului şi Capitoliului. Palatinul era colina cu cele mai vechi sanctuare, cu locuinţele celor mai mari familii din era republicană. Şi marile palat a lui Octavianus Augustus.
Capitoliul cel mai vechi lăcaş de cult din Roma, fiind fortăreaţa redutabilă a oraşului, căpătase caracterul locului sacru prin templele lui Jupiter, Capitolinul. Între Capitoliu şi Palatin se întindea Forul, centru vieţii publice şi o piaţă-târg. Forul mai târziu s-a mărit prin adăugarea a mai multe forumuri : a lui Caesar, forumuri imperiale, ale lui August, Nerva, Trăian şi Vespasian
În incinta sau în preajma lor se aflau locul de reuniuni a Senatului, arhivele statului, tribunalele unde vorbeau oratorii, bazilicile construcţii de mari proporţii precum şi numeroase temple.. Dintre acestea cel mai bogat care avea 150 de coloane de granit era templul Romei. Nu departe de zona forurilor în apropierea palatului lui Nero era amplasată o statuie înaltă de bronz aurit de 36 m. care îl reprezenta pe împărat. Mai târziu pe locul acesteia s-a construit amfiteatrul Flavius care îşi va lua numele de COLOSSEUM, de la gigantica statuie. La poalele Palatinului se afla Marele Circ(Circus Maximus). Mai departe pe malul Tibrului, erau templele Fortuna si alături templul circular al Vestei.(istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
COLUMNA LUI TRAIAN |
Columna lui Traian este un monument antic din Roma construit din ordinul împăratului Traian care s-a păstrat până în zilele noastre. Monumentul se află în Forul lui Traian, în imediata apropiere - la nord - de Forul roman. Terminat în 113, basorelieful în formă de spirală comemorează victoria lui Traian în campania sa de cucerire a Daciei. De aceea columna lui Traian joacă un rol deosebit de important pentru înțelegerea modului cum a luat naștere poporul român.
In imagine foto dreapta un detaliu de pe columna lui TraianColumna are o înălțime de aproximativ 30 de metri și conține 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare cântărind 40 de tone. Inițial în vârful columnei se afla o statuie a lui Traian, însă ea a fost înlocuită în secolul XVI cu o statuie a Sfântului Petru.
BasoreliefBasorelieful prezintă scene de luptă din campaniile lui Traian împotriva dacilor din 101-102 (în partea de sus a columnei) și 105-106 (în partea de jos). Soldații romani și daci sunt prezentați în timpul bătăliei.
Femeia în viaţa spirituală- Preotesele în perioada romanăPreotesele zeiţei Vesta, erau dedicate cultului simbolicei vetre sacre a Romei. Vestalele în număr de şase au fost între şase şi zece de ani, la selecţie, fecioare fără defecte corporale, de la familiile patriciene cu părinţii în viaţă, şi selectate de către Pontifex Maximus (cel mai mare pontif). Vestalele au făcut un jurământ de castitate necesar pentru un termen de 30 ani, dar de multe ori a continuat să servi pentru tot restul vietii lor. În perioada de 30 de ani cât dura sacerdoţiul lor, vestalele trebuia să rămână caste. Dacă nu, erau înlăturată ca preoteasă, fiind îngropatea de vie. Zeiţa Vesta era cea mai frumoasă zeiţă romană, luminoasă şi curată ca flacăra focului. Era simbolul maternităţii, deşi rămânea veşnic fecioară. Purta văl.
Vesta, era protectoarea simbolică prin focul sacru ţinut mereu aprins. Colegiul preoteselor ei, vestalele, aveau în grija lor acest foc. Vestalele erau subordonate din punct de vedere cultural şi disciplinar Colegium-ului condus de Pontifex Maximus. Se bucurau de un statut juridic în Imperiul Roman. Ofensele aduse unei vestale era pedepsit cu moartea. Un condamnat la moarte era graţiat dacă în drumul lor spre locul execuţiei întâlneau o vestală. Vestalele trăiau în mănăstire. Vesta Templul a fost construit de Augustus Cezar.
FAMILIA ROMANĂ- LOCUL FEMEII-
|
În familia romană, autoritatea tatălui era în perioada republicii- nelimitată şi absolută. Tatăl avea drept de viaţă şi de moarte asupra soţiei şi copiilor săi, pe care îi putea maltrata, ucide sau vinde ca scalvi. Până în secolul I-î.e.n. soţul mai avea încă dreptul în anumite cazuri să-şi ucidă soţia, iar până în preajma anului 400 e.n. putea să-şi repudieze copiii noi născuţi, expunându-i şi părăsindu-i în stradă sau mai târziu cănd putea să-i vândă în afara Romei.Treptat aceste drepturi tiranice au dispărut. Din secolul I î.e.n. soţia romană ajunge să fie respectată mai mult decât era respectată în societatea greacă. În şcolile elementare fetele învăţau alături de băieţi. După căsătorie care era la vărsta de 12 ani, femeia putea ieşi singură în vizite sau după cumpărături..Au fost acceptate divorţurile. Femeia avea posibilitatea să-şi repudieze soţul.(din istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I) ,,
,,Dacă fiecare din noi şi-ar fi păstrat drepturile de soţ, în propria-i casă, n-am fi ajuns azi aici. Aduceti-vă aminte cât ne-am străduit să tinem în mână pe femeile noastre si să înfrânăm bunul lor plac, atunci când legile ne permiteau s-o facem.
Ei bine, închipuiti-vă ce-o să fie de acum înainte, dacă aceste legi, vor fii revocate, iar femeile aşezate pe acelaşi picior de egalitate cu noi! Voi le cunoaşteţi pe femei: faceţi-le egale cu voi,de îndată o să vă treziţi cu ele în cârcă drept stăpâne. Până la urmă, asa o să fie bărbatii din întreaga lume, care în întreaga lume le conduc pefemei, sunt conduşi de bărbaţii ce se lasă condusi de femei. ”( ,, Romanii” discurs Marcus Porcus Cato Cenzorul)
Amfiteatrul - Colosseum-ul, |
Amfiteatrul - Colosseum-ul, inaugurat in anul 80 (in vremea lui Titus Flavius), este numit si amfiteatrul Flavian, dupa numele primului imparat al Flavienilor (Vespasian), care a intreprins construirea edificiului.Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o arena imensa, avea subsolul ocupat de magazine, custi cu animale salbatice, cabine ale gladiatorilor. In arena aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri intre gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, cladirea putea fi totusi evacuata in zece minute.Colosseum-ul imbina trei ordine arhitectonice clasice: doric, ionic si corintic. Colosseum-ul simbolizeaza continuitatea istorica a vietii Romei in decursul secolelor. Se spunea, inca din sec. VII, ca "atata vreme cat Colosseum-ul va trai, Roma va trai de asemenea.(istoria culturii şi civilizaţiilor de Ovidiu Drimba vol I)
Un monument roman original transmis şi lumii moderne este arcul de triumf, pentru prima dată realizat în secolul Iî.e.n.Înălţate şi dominând străzile publice, acestea grandioase porţi boltite, cu 2 sau cu 3 deschideri, ornate cu coloane, basoreliefuri şi statui.
Întregul edificiu era încoronat de un grup statuar, sau de trofee. Frontonul poartă o înscripţie celebrând victoriile împăratului în cinstea căruia fusese ridicat monumentul.
Cele mai faimoase arcuri de triumf, bine conservate până în zilele noastre, sunt cele dedicate împăraţilor Tirus, Constantin, şi Septimius Severus, Trăian (din Beneventum
Întregul edificiu era încoronat de un grup statuar, sau de trofee. Frontonul poartă o înscripţie celebrând victoriile împăratului în cinstea căruia fusese ridicat monumentul.
Cele mai faimoase arcuri de triumf, bine conservate până în zilele noastre, sunt cele dedicate împăraţilor Tirus, Constantin, şi Septimius Severus, Trăian (din Beneventum
La Etaj este O secţiune( "Roma de la Antichitate la Evul Mediu.") Este etajul unde prin
exponatele sale ilustrează viaţa şi transformările de la Roma, ca
un întreg între secolele 5-a si a 10-AD.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu