luni, 10 august 2015

COMUNICAT DE PRESĂ- Mesterul Gheorghe Smerica- august 2015

http://www.jurnalulbtd.ro/articol-Atelierul-mesterului-olar-candideaza-la-premiul-cel-mare-8-1907.html
Foto Dumitru Brehuescu
COMUNICAT DE PRESĂ
În cadrul programelor şi proiectelor diverse ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, s-a realizat în colaborare cu Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean Botoşani filmul ,, Gheorghe Smerica şi meşteşugul olăritului” care este primul document al unei vetre de meşteri olari din microzona Mihăileni şi rămâne un bun patrimonial local al instituţiei.
Cu acest documentar s-a participat la festivalurile cu tematică etnografică din ţară, unde a reuşit să treacă de fiecare dată de preselecţie. Paralel s-au făcut demersuri la vremea aceea împreună cu doamna Dana Pietraru, director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional, ca meşterul olar Gheorghe Smerica să primească
Distincţia acordată prin Ministerul Culturii de ,, Tezaur uman viu”. Tot în acest context, în perioada 2008-2010, a fost solicitat prin instituţiile acreditate Primarului din comuna Mihăileni sprijinul în vederea reînfiinţării şi revigorării atât a atelierului, cît şi a meşteşugului în sine.
Demersul nu s-a finalizat deoarece olarului la data respectivă nu i s-a putut oferi un spaţiu proprietate a Primăriei în schimbul proprietăţii deţinute de către familie şi necesar pentru amenajarea atelierului şi a cuptorului pentru ardere.
Recent instituţia a primit o solicitare de eliberare a filmului proprietate patrimonială din partea unei organizaţii nonguvernamentale reprezentată de doamna disigner dr. Geanina Luminiţa Vatamanu spre a-l utiliza în vederea reconstituirii atelierului şi sprijinirii viitorilor ucenici ai meşterului Gheorghe Smerica în vârsta de peste 95 ani.
Primul pas propus de această organizaţie nonguvernamentală a fost să găzduiască o tabără de creaţie având ca partener Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani unde copiii participanţi vor asista la întâlnirea de lucru cu meşterul olar.
Luni, 11 august 2015, ora 11, sunt invitate persoanele interesate să asiste la Mihăileni – sat Pârâul Negru la acest atelier de lucru.(Margareta Mihalache)

joi, 6 august 2015

„Târgul Meșterilor Populari”, ediția a X-a, Botoşani, 31 iulie-2 august 2015

În perioada 31 iulie – 2 august 2015, Pietonalul Unirii a găzduit „Târgul Meșterilor Populari”, ediția a X-a, manifestare are a  inclus şi Festivalul Căntecului, Jocului, Portului Popular și Meșteșugurilor fiind organizată de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani sub egida Consiliului Județean Botoșani, în colaborare cu Primăria Municipiului Botoșani. 
 La deschidere au participat Dănuţ Huţu, director al Direcţiei de Cultură, Cultelor si Patrimoniu Cultural National Botoşani, Cornelia Ciobanu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani,   Cornelia Viziteu, director al Bibliotecii ,, Mihai Eminescu" Botoşani  şi multe alte prsonalităţii ale oraşului Botoşani. La organizarea târgului a participat coordonator Margareta Mihalache, etnolog.
Au fost invitaţi Meșterii populari din județele țării cu o accentuată structură etnografică. În acest sens, se merită a fi enumerate următoarele: Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Neamț, Suceava, Prahova, Harghita, Covasna, Iași și Botoșani. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani urmărește ca de fiecare dată crearea acelui tip de peisaj etnografic unde rolul fundamental va fi îndreptat cu precădere către principalele meșteșuguri tradiționale, peceți ale civilizației și culturii populare: olărit, țesut, prelucrarea artistică a lemnului, împletituri nuiele și pănuși, încondeiatul ouălor, prelucrarea pieilor dar și confecționarea măștilor. Expozițiile cu vânzare ale meșterilor populari au avut în vedere păstrarea reperelor recunoscute ca elemente definitorii ale artei populare,  Oricum o reactualizare a originii spiritualității românești este binevenită oricând și oriunde pentru a evita o distanțare care inerent va aduce cu sine o pierdere a identității locale sau naționale.