Să-l cunoaştem pe medicul Radu Malancea, şeful Secţiei Ortopedie şi Traumatologie Botoşani

După reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă ,,Mavromati”, Botoşani, (după un program Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritar 3- privind îmbunătăţirea infrastucturii sociale, printr-un proiect propus de Consiliul Judeţean Botoşani, care avea scop îmbunătăţirea accesului pacienţilor consumatorii de servici medicale de calitate, la standardele europene), secţia Ortopedie şi Traumatologie de la etajul 7 are altă dotare şi condiţii de spitalizare. 8 saloane cu 40 de paturi, ocupate integral de urgenţe medicale, în general de pacienţii de vârsta  a III-a, care suferă de fracturi de şold, pacienţi accidentaţi, care fiind mobilizaţi la pat, sunt supravegheaţi de un număr de 6 medici,11 asistente medicale 6 infirmiere cărora li se adaugă şi asistente voluntare sub limita inferioară ale  normativului în vigoare.

Mi-am propus să prezint ,, medicul anului dr. Radu Malancea, nominalizat la Conferința Anuală a Asociației Ortopezilor și Traumatologilor din Moldova „ATOM 2015”, eveniment care a avut loc în perioada 14-16 mai 2015, la Botoșani  şi echipa cu care lucrează şi cu care de-a lungul timpului, a realizat operaţii în premieră în sistemul sanitar local pacienţilor din judeţ şi din afara judeţului Botoşani. La Spitalul Judetean secţia Ortopedie ca in orice clinică universitară din România, se fac interventii rare pentru fracturile de bazin şi calcaneu,  având o paletă largă de tehnici moderne de tratament în domeniul traumatologiei.

Cu această ocazie, în respect faţă de valori morale, am considerat că trebuie să-i cunoaştem pe medicii care se implica emoţional şi profesional în acest oraş botoşănean, oraş care este cunoscut ca oraşul geniilor M. Eminescu, N. Iorga, Şt. Luchian, G. Enescu, Gr. Antipa, Alexandru Zub, Mihai Ciucă şi alţii.

Pentru a solicita un interviu unui chirurg trebuie  să prinzi un moment liber de 5 minute între operaţii.

O zi de muncă a unui chirurg înseamnă că în momentul intrării în sala de operaţie  problemele personale şi toate îngrijorările obişnuite de zi cu zi sunt uitate într-o clipă. În condiţii de stres, pentru orice chirurg, o greşeală de un milimetru poate însemna trecerea graniţei dintre viaţă şi moarte. Acolo, în sala de operaţie, trebuie să-ţi faci meseria cum ştii mai bine. Împreună cu o echipă formidabilă, se operează ore în şir în fiecare zi. Important este ca pacienţii să fie mulţumiţi.

Este o meseria care te educă şi te formează în grija pentru detaliu, pentru precizie. In orice profesie trebuie să fii cel mai bun pentru ca oamenii să apeleze la tine şi pentru ca tu la rândul tău să ai mulţumirea sufletească că ai făcut totul cu plăcere şi profesionalism.

Să-l cunoaştem pe doctorul Radu Malancea

Radu Malancea, n. 1959, este medic primar, șeful Secției de Ortopedie și Traumatologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” din Botoșani și vicepreședinte al Colegiului Medicilor. A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași în anul 1985. În 1993 a devenit medic specialist în chirurgie ortopedică. Din 1999 lucrează la Spitalul Județean Botoșani, unde a reușit performanța de a crea o secție de ortopedie de nivel mondial. De când și-a început activitatea, a operat peste 16 000 de pacienți, mâna a I-a şi din acest motiv a devenit ,, brandul” oraşului Botoşani. Pentru o scurtă perioadă a fost consilier municipal la Botoșani.

A fost timp de 3 ani Directorul medical  al Spitalului Municipal din Roman şi  pentru că avea experienţă managerială, la Botoşani, pe o perioadă de 4 ani a îndeplinit funcţia de Director General.

Ce mai putem spune despre dr. Radu Malancea ?   

Este unul dintre doctorii care a câştigat aprecierea pacienţilor, a cititorilor şi a juriului de specialitate şi a redacţiei „Adevărul" în cadrul campaniei „ Doctorii cu care Botoşaniul se mândreşte”ocupând în urma voturilor locul IV, fiind preferat de botoşăneni. (adevărul.ro articol publicat 9-XI- 2011).
În 1990, după ce a terminat facultatea, dr. Radu Malancea  a ales ortopedia pentru că, spune el în glumă, îi plăcea „şurubăraia". ,,Ortopedia a fost o mare provocare” şi a precizat  vorbele unui  profesor din facultate, care spunea că, ,,dacă în chirurgia generală este mai uşor să „ascunzi" o eventuală nereuşită, o mână sau un picior care nu sunt operate bine vor fi observate imediat”. Cineva trebuie să o facă şi pe asta, mi-am zis atunci, şi pentru că-mi plăcea «şurubăiala» am decis: ortopedie, orice-ar fi", ( a declarat dr. Radu Malancea, pentru adevărul.ro)

Conferinta "Zilele medicale botosănene"14-15-noiembrie-2013

A lucrat câţiva ani la spitalul din Roman, iar apoi, în 1999, a venit la Spitalul Judeţean Botoşani, unde a găsit o secţie de ortopedie la nivel medieval.
. "Am fost îngrozit. Nu exista în ditamai spitalul nici măcar o masă ortopedică. Mi-am «suflecat mânecile» şi am pus secţia pe picioare. Nu a fost deloc uşor, dar acum este cum ar trebui să fie", , susţine chirurgul. celor 16.000 de operaţii realizate.

Prima proteză de şold a montat-o unui pacient în 2003. Până atunci, astfel de operaţii se făceau numai la Iaşi.
„Aş fi mincinos să spun că nu am avut emoţii. Dar mi-am dat toată silinţa, m-am pregătit mult înainte, aşa că a ieşit totul bine. Cea mai mare satisfacţie am avut-o când pacienta a venit să-mi mulţumească mergând pe propriile picioare",   povesteşte medicul.

De atunci, doctorul Malancea a pus peste 1000 de astfel de poteze. Medicul se mândreşte că, de când şi-a început activitatea la Botoşani, a operat peste 16.000 de oameni. În cei zece ani de când a venit la Botoşani, chirurgul ortoped a ajuns să fie căutat de bolnavi din toată ţara. „Dacă ţi-ai asumat răspunderea pentru sănătatea acelui om, trebuie să mergi până la capăt", spune doctorul Radu Malancea ( declaraţie 2011, în adevărul.ro)

L-am cunoscut pe dr Radu Malancea intr-o situaţie paradoxală.

6 aprilie 2009. O zi, înaintea ,, Sărbătorilor Pascale" , când toată lumea are treabă şi creştinii se implică la curăţenia caselor şi a sufletului. Un zgomot puternic şi un strigăt s-a auzit. Ceva căzuse de la etaj. Acest zgomot mi-a atras atenţia am plecat repede la locul întâmplării care, era la 20 m de unde mă aflam cu covoarele. Acolo, jos, zăcea un om. O  femeie se prăbuşise  pe caroseria unei maşini parcată în dreptul balconului.  Am apreciat, atunci, după toate geamurile inchise, că numai de la etajul IV căzuse femeia. Stăteam nemişcată la căţiva metri de persoana prăbuşită, îmi dădeam seama că nu pot face nimic. Aşteptam alături de alţi privitori echipa de intervenţie. Da, echipa a ajuns. Ambulanţa a venit în timp de 10 minute, însoţită de medicul de urgenţă. Imediat cum au venit la locul accidentului, echipa de intervenţie a consultat accidentatul, l-a aşezat pe targă şi au intrat în salvare. În timp ce i se acorda primele ajutoare, stăteam acolo, privind repeziciunea mişcărilor personalului sanitar, cu gândul la fiica mea , care nu de mult îmi povestea cât de greu este la ,, urgenţe medicale". Îmi spunea de implicarea emoţională şi despre profesionalism şi că nu orice medic poate să reziste emoţional la contactul direct în urgenţele bolnavului, care poate avea o anumită stare de durere, de teamă, sau agitaţie. (acesta a fost un motiv ca să-şi aleagă altă specialitate). Cel mai greu de suportat pentru medic este când participă la accidente rutiere sau ca acesta. Asta face ca un medic de urgenţă sa fie un bun psiholog si o persoana cu sange rece. Dar pentru un medic ,, femeie"? Am stat acolo, lângă salvare, am asistat în linişte  personalul medical însoţit de doamna dr. Liliana Mateiciuc. Atunci am cunoscut-o prima dată şi am contactat-o mai târziu, după ce bolnava a fost dusă la spital. După ce a fost ridicată de jos, pusă pe targă, a fost dusă în salvare şi conectată la aparate. Da, salvarea nu a plecat până nu s-au asigurat că poate fi transportată. Apoi, m-am interesat unde a ajuns pacienta. În acest context l-am cunoscut pe dr. Radu Malancea. Da, Săptămâna Mare are parte de miracolele ei. După morţi violente şi cazuri grave, săptămâna înaintea Paştelui a  înregistrat şi situaţii care s-au terminat cu bine. Da, vorbim de o echipă de medici şi asistenţii medicali. dr Liliana Mateiciuc cu echipa, de la Salvare, medicii de la UPU cu echipa, medicii de la Secţia de anestezie şi terapie intensivă  cu echipa şi nu în ultimul rând echipa de la Ortopedie care a asigurat intervenţia chirurgicală de specialitate cu dăruire, profesionalism şi responsabilitate, operaţie  efectuată  de doctorul Radu Malancea, şeful Secţiei de ortopedie de la Spitalul Judeţean, împreună dr. Hanelori Murăraşu, dr Daniel Bocancea. şi ( + dr Jilavu.) 

                                                                                                                      

După ce a căzut de la o înălţime de mai bine de 10 metri şi aproape şi-a distrus picioarele, după o muncă responsabilă depusă de medicii de la Spitalul Judeţean Botoşani, botoşăneanca a putut merge din nou. Femeia accidentată a fost supusă  unei proceduri chirurgicale extrem de laborioase, care a necesitat ca patru medici ortopezi să muncească împreună mai bine de patru ore.A meritat efortul depus de medicii implicaţi, care  au trebuit să ia o decizie bună pentru recuperarea  pacientei, aplicând o procedură ortopedică în premieră în medicina locală şi extrem de rar menţionată chiar şi în literatura de specialitate.  A fost complicat pentru că femeia, în urma impactului cu solul,  nu a putut să pună piciorul în pământ, osul călcâiului drept a dispărut şi părea că nu va mai putea fi recuperat. Dar, miracolul, a venit de la dr . Radu Malancea care i-a dat o speranţă pacientei şi i-a propus femeii   o operaţie de reconstrucţie de calcaneu şi astragal (ca „ouşor al piciorului” în exprimarea populară) şi această intervenţie de reconstrucţie care ar putea-o ajuta să păşească din nou. Atunci, şeful echipei, dr. Malancea , a prelevat de la pacientă şi, după ce a remodelat-o, a construit un nou călcâi.

O declaraţie a medicului Radu Malancea în presa zilei spunea: "Majoritatea medicilor m-au întrebat dacă nu am amputat încă piciorul. Studiile de specialitate arată că aceasta ar fi terapia recomandată. Am decis să abordăm, însă o tehnică destul de rar întâlnită şi am prelevat o bucată de os din creasta iliacă (n.r., oasele bazinului) de la aceeaşi pacientă, pe care am modificat-o astfel încât să se potrivească nevoii noastre. Am alăturat bucăţile de os la platoul tibial şi am realizat o platformă pe care să poată călca. Nu va fi 100% un picior funcţional, însă va putea merge din nou, opţiune care la început nu exista", a precizat şeful Secţiei de ortopedie. La 24 de ore după operaţie medicii erau încântaţi de evoluţia femeii şi sperau ca, după o perioadă riguroasă de recuperare, să poată păşi din nou pe propriile-i picioare. Operaţia a venit la aproape o lună după ce aceeaşi echipă de ortopezi a reuşit o intervenţie de protezare de şold pentru o pacientă de 100 de ani.

Dacă citim presa descoperim şi alte implicări şi performanţe profesionale ale medicului Radu Malancea.

Pentru ce a fost numit ,, medicul anului” ?????

Tudor CHIRIAC a scris  în Monitorul de Botoşani despre unele performanţe 
ale medicului Radu Malancea

,,Într-o perioadă în care zeci de medici aleg să plece în străinătate, o echipă de chirurgi botoşăneni fac operaţii în premieră în sistemul sanitar local. După ce i-au pus o proteză de şold unei bătrâne de 100 de ani şi au substituit în totalitate un os printr-o substanţă inovatoare, ortopezii de la „Mavromati” au efectuat în această săptămână două operaţii în cazul unor pacienţi cu fracturi de bazin, considerate cele mai laborioase din această specialitate. Operaţia s-a desfăţurat aproape patru ore fiecare, cele două intervenţii chirurgicale le vor reda bolnavilor, doi bărbaţi, unul de 59 de ani şi celălalt de 74 de ani, posibilitatea de a merge din nou. Ambii au suferit fracturi extrem de grave, la nivelul oaselor bazinului, după accidente casnice. Unul a căzut de pe o scară, în timp ce al doilea a căzut din copac, iar căzăturile au fost cum nu se poate mai urâte, astfel că mobilitatea acestora era pusă serios în pericol. Dacă până în prezent se opta pentru o imobilizare a bazinului pe o perioadă îndelungată şi reducerea fracturilor prin alte intervenţii, mai puţin riscante, de această dată echipa condusă de Radu Malancea, şeful Secţiei de ortopedie, a ales să intervină chirurgical pentru a repara cât mai bine fracturile. „Sunt mai multe modalităţi de abordare a fracturilor de acest gen, dar în oricare incizia pe care trebuie să o facem este de minim 40 de centimetri, iar riscurile sunt destul de mari. Am decis să operăm cazuri care au într-adevăr nevoie de funcţionalitatea membrelor şi să ne luăm după starea pacientului, nu după vârsta lui. Încercăm să ajutăm cât mai mult oamenii activi”.

foto Viorica Hrustovici

Foto Viorica Hrustovici

,,Sunt fracturi grele, care aduc tulburări de mers şi statică. O astfel de operaţie presupune aproape patru ore de intervenţie laborioasă şi o echipă de patru medici plus asistenta. La ortopedie avem o echipă extrem de bine închegată şi profesionistă şi am reuşit şi această operaţie”, „Pentru mine personal o astfel de operaţie poate fi considerată examenul de maturitate al unui ortoped traumatolog. Mă bucur că am reuşit să aducem o astfel de tehnică chirurgicală şi în Botoşani, pentru că de-a lungul activităţii mele am avut mulţi pacienţi care au rămas cu tulburări de mers şi sechele tocmai din cauza lipsei unei astfel de tehnici”. a spus Radu Malancea.

După o serie de stagii de perfecţionare în străinătate şi seminarii de specialitate, Radu Malancea, şeful Secţiei de ortopedie a decis să aducă şi la Botoşani varianta care presupune reaşezarea oaselor bazinului în forma iniţială şi fixarea lor fie cu şuruburi, fie cu o placă metalică, ceea ce asigură o vindecare mai rapidă şi o mobilitate perfectă pentru pacienţi după recuperare. Din echipa care a efectuat cele două operaţii au făcut parte medicii Radu Malancea, Hanelori Murăraşu, Daniel Bocancea, Gabriel Jilavu şi Neli Manolache. 

 Un caz de urgenţă a fost şi a pacientului din satul Poiana, comuna Vorona care a ajuns la spital, după ce si-a prins piciorul într-un motocultor,  medicii de la salvare au transportat pacientul la spital, cu tot cu lamele utilajului în picior, iar pompierii de la descarcerare au tăiat, pe masa de operaţie, discurile de metal şi i-au eliberat omului piciorul.

Medicii ortopezi au reusit să-i salveze piciorul, în urma unei interventii chirurgicale complexe. După operaţie dr. Radu Malancea a declarat pentru Monitorul de Botoşani:

,,După ce ne-am asigurat de o vascularizaţie bună în periferie pe gamba respectivă şi in sigurantă am stabilizat fracturile la nivelul oaselor gambei. In acest moment este in afară pericolului de amputatie, nu se pune problema de asa ceva. Asteptăm usor, usor să-si revină si sensibilizatea la nivelul piciorului respectiv, urmând ca pe viitor, bineinteles, în functie de cum muschii striviti incep să-si revină, să se linistească fenomenele acute , să intervenim pentru stabilizare, osteosinteza definitivă si dacă toate lucrurile vor merge bine in decurs de vreo sase luni el va fi apt de munca" 

Asta-i viaţa unui chirurg. Ce vrem noi pacienţii ?? Vrem medici bine pregătiţi. Dar medicii, după 6 ani de facultate, apoi specializarea de 7 ani, urmează participări la Conferinţe la nivel naţional şi internaţional pentru că tehnica operatorie evoluează. 

Un medic, ca să fie un bun chirurg trebuie să aibă calitătile: decis, bine organizat, practic, constiincios. Să ajute pacientii, să le  inteleagă starea de sănătate. Să asculte intrebările si preocuparile pacientilor. Să fie stăpân pe ceea ce face şi să aibă incredere că poate duce la capat o interventie, totul având ca rezultat salvarea pacientului pe masa de operatie.

Apelăm la un medic chirurg dacă avem încredere enormă in ea sau el, care este bine informat. Un doctor cu experientă şi cu siguranţă poate salva viata unui om in decurs de cateva secunde care fac diferenta dintre viata si moarte intr-o eventuala complicatie intraoperatorie.  Dar medicul, pentru ca să fie bun, aşa cum dorim noi consumatorii de serviciu de calitate, ei trebuie să-şi cumpere o carte, participarea la Conferinţe Naţionale şi Internaţionale costă din buzunarul personal, (cazare, masă, transport). Parţial se decontează.   

Întrebare: ce salariu are un medic chirurg ca să suporte aceste cheltuieli necesare?? O problemă. Dar riscurile cu care se confruntă un medic chirurg de contaminare în timpul intervenţiei chirurgicale? O problemă. 

Timpul necesar de odihnă. O problemă. Mereu auzim : ,,Nu sunt medici suficienţi”. Dar cum sunt stimulaţi nu auzim. Mi-am mai pus o întrebare: Viaţa de famile. Mai au timp medici chirurgi să se bucure de viaţa de familie???. O problemă. 

Cele câteva minute s-au scurs repede. Timpul este cronometrat pentru un medic chirurg şi înţeleg să mă retrag, nu înainte de a-i mulţumi pentru optimismul domniei sale de a se implica de a dărui pricepere ca asistenţa medicală să fie profesională, cu respectarea strictă a regurilor impuse de profesie, toate astea pentru pacient. Fericirea  medicului va fi în aprecierea pacientului. 

,,În ultimii zece ani dr. Radu Malancea a făcut numeroase demersuri pentru achiziționarea unui artroscop. Din păcate spitalul până anul acesta nu a avut fondurile necesare, ținând cont că un astfel de echipament costă peste 100000 euro. Prin achiziționarea artroscopului, procedurile medicale efectuate vor fi mai puțin invazive, iar durata de recuperare a pacienților va fi mult redusă".a declarat Dr. BERCEA Ștefan Tudor, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Botoşani.

                                                    INTERVIU cu dr. RADU MALANCEA

Hrustovici Viorica:Programul unui medic chirurg este foarte încărcat. Consultaţii în Policlinică, gărzi, operaţii, supraveghere post operatorie. După acest program, medicul are nevoie să se odihnească pentru următoarea zi, când va intra din nou în sala de operaţie. Pentru că domnul dr Radu Malancea are o echipă minunată cu care colaborează  în fiecare zi medicii ortopezi sunt optimişti. Mai multe cazuri rezolvate. În acest colectiv este şi o femeie medic chirurg doamna dr. Hanelori Murăraşu.                                                                                                 Cum colaboraţi cu o femeie medic chirurg?

Dr. Radu Malancea:

,, La noi la secţia de Ortopedie şi Traumatologie, medicul femeie, nu înseamnă că este tratată special. Suntem colegi indiferent de sex. În sala de operaţie suntem unisex. Ne facem treaba. Doamna dr. H. Murăraşu completează foarte bine echipa. Aşa cum ştim în general femeile sunt serioase, minuţioase, faţă de medici bărbaţi, care sunt mai puţin înclinaţi spre amănunte. Ea este studioasă şi o bună colegă, care nu se izolează. Cazurile care vin atunci când este gardă le rezolvă cu responsabilitate”

H.V.-Acum după reabilitarea Spitalului Judeţean Botoşani privind îmbunătăţirea infrastucturii sociale cu scopul îmbunătăţirii accesului pacienţilor, consumatorii de servici medicale de calitate, ce s-a realizat pe secţia de Ortopedie şi Traumatologie?

Dr. Radu Malancea:

,,După reabilitarea spitalului, secţia a fost prevăzută ca la fiecare salon să fie un grup sanitar, ceea ce a mărit confortul pacienţilor. Orice secţie de ortopedie din ţară, care se respectă trebuie să aibă minim  2 săli de operaţie.  Eu doresc de mult asta, şi amintesc mereu administraţiei că este foarte necesar. Am solicitat aceasta pentru ca pacienţii cu dureri să numai aştepte mult. Sunt situaţii când avem mai mulţi pacienţi, urgenţe medicale, decât numărul paturilor. Este în avantajul pacienţilor, mai puţine zile de aşteptare, iar pentru spital reducerea costurilor. Par cheltuieli mari, dar dacă, se face bilanţul, avantajul este în favoarea spitalului din punct de vedere economic. Mai puţine costuri care conduc la creşterea performanţei,mai multe săli de operaţie unde putem face mai multă ortopedie decât traumatologie.Numărul zilelor de spitalizare s-ar micşora iar pacienţii rezolvaţi chirurgical vor fi mai mulţi. Am solicitat achiziţionarea unui ARTROSCOP, care înseamă un utilaj necesar care împlineşte profesional paleta de intervenţie chirurgicală. Nu este un moft, este o necesitate pentru a ajunge la un nivel superior de tratament al pacienţilor. Degeaba am artroscop dacă nu am a doua sală de operaţie. La ora aceasta suntem sufocaţi de numărul de operaţii care trebuie făcute într-un timp normal de rezolvare a unor urgenţe medicale pe secţie care vin pe sezon de vară şi iarna cu fracturi de şold”

H.V.:Aşa cum auzim mereu ne pleacă medicii din motive obiective. La noi la secţia de ortopedie, din cadrul Spitalului Judeţean Botoşani, au venit 2 tineri medici ortopezi.                                                                             Domnule dr. Ce ne puteţi să ne spuneţi despre tinerii medici?

Dr. Radu Malancea:
,,La secţia noastră nu se mai pleacă deocamdată. Acum suntem 6 medici ortopezi şi în perspectivă va mai veni încă unul. Eu sunt cel mai în vârstă. A fost foarte greu când eram 3 medici dr Hanelori Murăraşu, (+dr. D. Jilavu care numai este printre noi).Acum cu noua echipă de 6 medici avem multă treabă. Aceasta pentru că postoperatoriu pacientul trebuie supravegheat, se dă jos gipsul, o nouă evaluare a tratamentului. Este normal să vină pe secţie tinerii medici. Cei care nu primesc medici tineri înseamnă că sunt răvoitori, nu au nevoie, sunt egoişti, subiectivi. Fiecare generaţie de tineri medici aduc ceva nou. Pe măsură ce creşte experienţa, ei participă tot mai mult la rezolvarea cazurilor. Este o perioadă în viaţa chirurgului când începe să se blocheze în rutină şi atunci medicul tânăr te deblochează. Există conflicte între generaţii dar pozitive şi nu negative în interesul pacientului. Din partea mea dau liber tânărului medic să se informeze şi să ia decizii”.       

TANASE VasileTANASE Vasile IMPRESIILE UNUI PACIENT 

Deşi e confruntat cu vitregii, / Spitalul „Mavromati” nu se lasă, /Căci, internaţi cu-atâtea maladii, /Bolnavii pleacă, sănătoşi, acasă.

 Ortopedia-i pilda cea mai bună – /Nu pregetă, nici un moment, să lupte: /Prin operaţii ce, de ani, se-adună, /A vindecat atâtea oase rupte! /

Fracturile ce-i vin, şi vechi, şi noi /Le biruie, ca un viteaz, cu lancea, /Cel care-ndrumă ceata de eroi, ? Măria Sa, zis Doctorul MALANCEA! /

Şi medici, şi-asistente, şi-nfirmiere /Îşi dau, pe bani puţini, al lor tumult; / Doar dragostea de semeni li-i plăcere / Şi valorează infinit mai mult! /
Pacientul externat din salonul 3, Vasile TĂNASE Botoşani, 7.03.2011 11 Martie 2011, 02:42:02

Gala OAMENII TIMPULUI la Botoşani, 2015, ediţia a-II-a

În Sala de Festivităţi a Muzeului Judeţean din Botoşani, pe data 14 noiembrie 2015, a avut loc evenimentul Gala locală ,,Oamenii Timpului", ediţia a II-a. Manifestare culturală a fost organizată de Asociaţia Revistei Timpul din Iaşi, împreună cu Muzeul Judeţen Botoşani. Revista de cultură contemporană TIMPUL patronează, începând cu anul 2014, Gala OAMENII TIMPULUI. Scopul evenimentului din Botoşani, este ca această comunitate botoşăneană  să îşi prezinte reverenţe în faţa celor zece nominalizaţi locali, în urma deciziei Juriului Naţional. În cadrul Galei au fost premiaţi zece câştigători a Trofeului ,,Oamenii Timpului"ediţia a II-a. S-au oferit flori şi diplome.
Câştigătorii sunt personalităţi din diferite domenii de activităţi, care s-au evidenţiat de-a lungul carierei lor profesionale. Persoane cunoscute în spaţiul public care au contribuit la dezvoltarea culturală, profesională și instituțională.
Botoşaniul, oraşul geniilor Şt. Luchian, M. Eminescu, G. Enescu, N. Iorga are ce arăta lumii, la fel şi cei  zece  personalităţi nominalizaţi, ce se bucură de aprecieri atât la nivel local, cât şi la nivel national. În urma deciziei Juriului Național, botoşănenii nominalizaţi vor lua parte la Gala Extraordinară ,,Oamenii Timpului" ce se va desfășura la Iași, sâmbătă, 12 decembrie 2015, în Sala Mare a Teatrului Național „Vasile Alecsandri”, vor participa alături de ceilalți șaptezeci de nominalizați proveniți din zona de desfășurare a Campaniei.
Evenimentul a început cu un moment de reculegere dedicat victimelor de la incendiul din clubul Colectiv şi acelor victime în urma atacului terorist din Franţa.
Au fost acordate diplome şi flori persoanele  cu rezultate profesionale de excepţie în perioada octombrie 2014-septembrie 2015 pe diferite domenii de activitate:
1. Prof. Emanoil Marcu la secţiunile ,, Educaţie şi Cercetare şi Literatură", două nominalizări.
2. Pictorul Cornel Dimitriu la secţiunea ,, Artă".
3. Preşedintei Asociaţiei IHTIS, Mihaela Mihăescu la secţiunea ,, Societatea Civilă".
4. Scriitorului Dan Lungu pentru categoria ,, Diplomaţia publică", a urmare a festivalului FILIT pe care îl organizează.
5. Jurnalistului Cătălin Moraru la categoria ,, Jurnalism".
6. ing. Octavian Vitcu la secţiunea ,, Memoria şi istoria", pentru realizarea monografiei comunei Ibăneşti, un volul intitulat ,, Pasager în trenul vieţii".
7. dr. Radu Malancea, la categoria ,,Sănătate".
8. Perla Scripcaru, la categoria ,, Tineri talentaţi".
9. ing. Valeriu Iftimie, la secţiunea ,,Antreprenoriat".

Salonul Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” la a III-a ediţie, sau Cronica unui succes

Sâmbata, 7 noiembrie,  ora 12, la Galeriile de Artă "Ştefan Luchian" Botoşani a avut loc vernisajul Salonului Naţional de Artă Naivă "Gheorghe Sturza", Ediţia aIII-a.

Instituţia organizatoare a invitat artişti naivi din ţară dintre care amintim : Calistrat Robu - Iaşi, Costel Iftinchi - Iaşi, Vasile Mocan - Cluj, Elena Farcaş - Caraş Severin, Elena Harja - Mureş, Catinca Popescu - Bacău, Valentina Alexandra Porţan - Bacău, Vasile Filip - Bacău, Profira Mihai - Iaşi, Gheorghe Radu - Galaţi si Elena Zbanţ - Iaşi.  Deschiderea s-a derulat în prezenţa doamnei manager Cornelia Ciobanu de la Centrul Judeţean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani şi a doamnei muzeograf Ana Florescu de la Muzeul Judeţean Botoşani.

Au urmat concisele discursuri care au aparţinut referentului etnograf Margareta Mihalache, preşedintelui Comisiei de selecţie - dl.Cosmin Bloju, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Piteşti si redactorului şef al Revistei "Galeria naivă"- dl.Costel Iftinchi din Iaşi.

Vernisajul s-a bucurat de o prezenţă numeroasă şi expoziţia în sine a trezit interes.

Salonul Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” la a III-a ediţie,

sau Cronica unui succes

La sfârşitul săptămânii trecute am avut onoarea de a fi invitat la Botoşani, în calitate de preşedinte al comisiei de selecţie, la cea de-a III-a ediţie a Salonului Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”. Am acceptat cu bucurie, dar şi cu o mare responsabilitate această misiune ce urma să mi se încredinţeze, ca unul care m-am născut şi trăiesc de când mă ştiu în Piteşti, capitala (zic unii!) artei naive româneşti.

            Deşi pentru cei nerăbdători să afle cum s-a desfăşurat la Botoşani manifestarea în sine, voi părea nepoliticos, am să insist puţin asupra rolului pe care Piteştiul l-a reprezentat acum aproape jumătate de secol în conştientizarea, la noi, a artei naive: prima oară în România termenul de artă naivă a figurat pe un afiş şi un catalog la Piteşti (mai 1967). Tot la Piteşti, la 27 aprilie 1969, are loc prima Expoziţie Naţională de Artă Naivă (anul acesta ajunsă la ediţia a XLVII-a). La 30 ianuarie 1971 este inaugurată prima Galerie Naţională de Artă Naivă (azi cu aproape 900 de lucrări), urmând ca în ziua de 31 ianuarie, acelaşi an, să se desfăşoare prima consfătuire pe ţară a artiştilor naivi.

            Tot acest debut plin de frământări a concentrat la sfârşitul anilor ’60 eforturile şi preocupările organizatorice, artistice, intelectuale, ale unor instituţii şi personalităţi de prim rang: pictorii Aurel Calotă, Lucian Cioată şi Vasile Savonea, medicul Roland Anceanu, criticul Radu Ionescu, Petru Comarnescu, prof. univ. dr. Mihail Diaconescu şi alţii. Aceste nume şi fapte le-am amintit şi în cuvântul nostru din catalogul expoziţiei de faţă, cu scopul declarat de a sublinia că arta naivă românească, prin eforturile şi implicarea de acum aproape cincizeci de ani, are poate cea mai valoroasă bază teoretică, concretizată în numeroase articole de specialitate, albume, cronici, şi cărţi (e drept, mai puţine, dar la fel de importante).

            Aşadar, orice om sau instituţie care vrea să se implice în organizarea unui eveniment dedicat artei naive româneşti, are la dispoziţie un drum bătătorit, dileme de mult rezolvate, răspunsuri mereu actuale. Asta pentru că arta naivă nu suportă transformări de fond. Arta Naivă este aceea practicată de persoane adulte, fără pregătire sau educaţie artistică, plastică, fără să fi frecventat şcoli de artă, care şi-au păstrat nelterată ingenuitatea. Arta Naivă românească nu trebuie confundată cu arta populară şi este departe de arta de amatori (cu ambiţiile ei de elaborare). De asemenea, arta naivă nu are nimic în comun cu arta infantilă.

            Cine ignoră cu bună ştiinţă oricare dintre caracteristicile enumerate mai sus, nu face altceva decât să se situeze în afara artei naive (pe care pretinde că o slujeşte). Aşa se face că azi, la nivel naţional, au apărut alcătuiri expoziţionale hibride, din două sau mai multe elemente incompatibile, îngrămădite de-a dreptul în spatele unui afiş care poartă cel puţin injust numele de artă naivă. Astfel de „struţocămile” amestecă, de exemplu, la Oradea, lucrările de artă naivă cu cele realizate de copii, alături de tablouri aparţinând pictorilor cu studii. Mai mult, expun profesori de artă naivă, doctori în artă naivă, şcoli de artă naivă, academii de artă naivă. Pentru cititori (unii deja confuzi) facem precizarea că niciuna dintre construcţiile lexicale de mai sus nu sunt compatibile cu arta naivă. Ele trădează ignoranţa, nepriceperea şi oportunismul unora care trebuie cu orice chip să bifeze câteva activităţi în calendarul manifestărilor.

            Ca şi Piteştiul, Botoşaniul se află, din fericire, în afara acestor confuzii. Este şi unul din motivele pentru care, în calitate de reprezentant al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş, am acceptat onoarea de a fi preşedintele comisiei de selecţie a lucrărilor. Al doilea motiv, la fel de important, îl constituie sufletul acestei manifestări botoşănene – Margareta Mihalache, referent etnograf al C.J.C.P.C.T. Botoşani. Domnia sa a dovedit că valoarea unei manifestări culturale de amploarea Salonului Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza” stă în evitarea compromisului de orice fel. Remarcăm în acest context, cu evidentă tristeţe, existenţa pe tot parcursul pregătirii evenimentului, a unor presiuni deosebite, în sensul denaturării manifestării expoziţionale. Şi nu au fost puţine! Cu o conlucrare, chiar dacă adesea de la distanţă, a membrilor comisiei de selecţie şi cu o îndârjire de-a dreptul bărbătească a doamnei Margareta Mihalache, manifestarea este, în cele din urmă şi fără umbră de îndoială, un succes!

            Au expus un număr de 30 artişti naivi (pictori şi sculptori) din întreaga ţară, cu un total de 65 lucrări, rămase dupa selecţie. Vernisajul s-a desfăşurat în primitoarele Galerii de Artă „Ştefan Luchian” din Botoşani, sâmbătă, 7 noiembrie a.c.

            Deşi ora desfăşurării evenimentului (ora 12:00) fusese din timp mediatizată, publicul iubitor de frumos a luat cu asalt mult mai devreme  spaţiul expoziţional, care s-a dovedit în cele din urmă aproape neîncăpător.

            Rolul de gazdă a manifestării a revenit muzeografului Ana Florescu (Muzeul Judeţean Botoşani). Doamna Cornelia Ciobanu, managerul C.J.C.P.C.T. Botoşani a mulţumit atât publicului cât şi expozanţilor implicaţi, exprimându-şi speranţa că tânăra manifestare va deveni o prezenţă constantă în contextul cultural botoşănean. Doamna referent  Margareta Mihalache a făcut o trecere în revistă a temelor abordate de către artiştii naivi prezenţi pe simeze, în timp ce domnul Costel Iftinchi din Iaşi (redactor şef al revistei Galeria Naivă) şi subsemnatul am încercat să prezentăm pe scurt caracteristicile artei naive româneşti, precum şi pericolul de denaturare la care este supusă această mişcare de către oameni dornici de o nepotrivită afirmare. La final, naivilor prezenţi le-au fost înmânate diplomele de participare, precum şi catalogul alcătuit (în excelente condiţii grafice) cu această ocazie de către organizator.

            Şi pentru că ne aflăm în faţa artei naive, iar această artă presupune sinceritate mai presus de orice, vom aminti şi un minus al organizării: credem că doamna referent Margareta Mihalache ar trebui sprijinită mai mult, astfel încât domnia sa să-şi poată exercita în primul rând atribuţiile specifice activităţii de referent, nu şi pe cele ce ţin de contabilitate, secretariat, deplasări artişti şi altele asemenea. Aceste precizări le facem din postura unor organizatori, la Piteşti, ai unei manifestări similare, ajunsă anul acesta la ediţia a XLVII-a. Sperăm să nu fim socotiţi ca părtinitori ai unei persoane, ci având aceeaşi dorinţă ca arta naivă românească să beneficieze în continuare de aportul complet al specialiştilor.

            În rest, impresia pe care mi-a lăsat-o întreaga manifestare culturală de la Botoşani este una deosebit de plăcută: artiştii care au ales să participe au fost numeroşi, selecţia a reuşit să păstreze caracterul specific al expoziţiei (în ciuda presiunilor de care aminteam), publicul a părut de-a dreptul fascinat de întâlnirea cu arta naivă românească. Aşadar, Salonul Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, deşi la a III-a ediţie, este o manifestare matură, coerentă, consistentă, fapt ce îl legitimează şi chiar îl obligă pe organizator (C.J.C.P.C.T.  Botoşani)  să depună tot efortul pentru permanentizarea evenimentului. Botoşaniul are o tradiţie în domeniul acestei arte, fiind printre primele oraşe care au răspuns frământărilor artistice da la Piteşti, de acum aproape cincizeci de ani. De cealaltă parte, arta naivă însăşi are nevoie de o astfel de implicare a factorilor responsabili cu destinul ei, mai ales a celor cunoscători. Piteştiul va fi mereu alături de astfel de iniţiative! 

Cosmin Bloju, C.J.C.P.C.T. Argeş