PALATUL REGAL BUCURESTI Foto Viorica Hrustovici

La dorința regelul Carol al II-lea decorația plafonului de la Palatul Regal a fost încredințată Cecilei Cuțescu Stork, care s-a bucurat de libertatea deplina în alegerea subiectului. Fresca înfățișează artele:

Pictura, sculptura, muzica, tragedia, astronomia,  poezia ,, reprezintate în mod simbolic într-o zi de sărbătoare sub cerul românesc, unde veneau din slavă geniile izbânzii și ale gloriei să încununeze strădania artelor românești . (Cecilia Cuțescu Stork, Fresca unei vieți)

Fresca are o formă rotundă. Un larg arc de cerc cuprinde personaje profilate pe un fundal de arhitectura clasică văzută într-o perspectivă forțată sunt prezentate 3 personaje care zboară pe cer și care reprezintă marile creații artistice contemporane.

Omagiată de Uniunea Artiştilor Plastici, la împlinirea a 90 de ani de viaţă şi 75 de ani de activitate artistică, marea artistă a declarat: „Sunt măgulită când mi se admiră pictura, dar mă simt fericită atunci când am prilejul să constat că ea e admirată drept un produs, o creaţie a artelor româneşti. Atunci ştiu că am făcut ceva pentru patria mea şi mulţumirea îmi dă aripi să încerc mereu alte lucrări”.

Palatul nou, cel actual, a fost construit după planurile arhitectului Nicolae Nenciulescu și terminat în anul 1937. Sub domnia Regelui Carol al II-lea, planurile generale ale clădirii și decorarea s-au făcut prin efortul direct al Reginei Maria a României, care a condus îndeaproape echipa de arhitecți și constructori.

Intrarea pe Scara Voievozilor, la etajul I

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a plănuit și o refacere completă a Pieței Palatului, pentru a pune în valoarea clădirea Palatului, însă acest proiect nu s-a mai materializat.

La 24 august 1944, a doua zi după ce Regele Mihai și colaboratorii săi au înlăturat brusc de la putere guvernul condus de Mareșalul Ion Antonescu, Palatul a fost grav avariat de bombardamentul Luftwaffe, survenit ca represalii. Clădirea a devenit nelocuibilă, iar vila aflată în spatele Palatului, Casa Nouă (care era, de fapt, locuința Familiei Regale) a fost distrusă în întregime. Pentru că cealaltă reședință regală din București, Palatul Cotroceni fusese, și ea, grav avariată de un cutremurul din noiembrie 1940, Regele a fost silit să ceară mătușii sale, Principesa Elisabeta, permisiunea de a folosi casa ei („vila din Kiseleff”, cunoscută azi ca Palatul Elisabeta, deși nu a fost destinată niciodată activităților oficiale), atât pentru activitatea Curții, cât și pentru locuit.(wikipedia)

Sala Tronului, vedere dinspre Tron. Stema Regală a României, varianta medie, se găsește în centru, încadrată de portretele regilor Carol I (stânga) și Ferdinand I (dreapta).

 

Una dintre intrările cu Stema Regală a României, varianta medie, la una dintre intrările în Palatul Regal,cu decorațiuni din oțel inoxidabil