,,VETRE SĂTEŞTI DN ŢARA DORNELOR"- Scurt documentar etnografic

Lansarea cărţii ,, Vetre Săteşti din Ţara Dornelor", a avut loc în cadrul activităţilor desfăşurate în perioada 22-24 iunie 2012, , în programul UNIFERO.
Doamna Violeta Rada Gherman, este autoarea cărţii un scurt documentar etnografic al obiceiurilor din ţara Dornelor.
Din prezentarea autoarei: 

,, Ofer scurtul documentar celor interesaţi, drept mărturie a sentimentelor de dragoste şi dăruire faţă de frumoasele plaiuri ale comunei Iacobeni în care am văzut lumina zilei, am copilărit, am crescut mare şi de unde am pornit în viaţă. Sentimentele de dragoste puternice faţă de aceste locuri mirifice m-au adus înapoi, deoarece de aici păstrez amintirile cele mai vii ale întregii vieţi. Cu patruzeci de ani în care am slujit ca dascăl pentru oamenii zonei dornelor, au fost adevăraţi ani plini de realizări şi încântare. Întreaga viaţă, mi-am petrecut-o în minunata lume a satelor, cu toate frumuseţele ei, de care m-am legat sufleteşte pentru totdeauna. Mesajul meu este un îndemn adresat cu precădere tinerei generaţii, de a-şi cultiva pasiunea, ideile inedite şi interesul în domeniul cunoaşterii vieţii interesante dusă de oamenii acestor locuri 

Doresc să fie şi un sprijin în cunoaşterea obârşie neamului românesc, pe aceste meleaguri, fără de care nu se poate exista prezent şi viitor. În mod deosebit am dorit să las ceva în urmă, să mă pot mândri elegant cu măsură că am făcut un bine în viaţă, că n-am trăit degeaba şi că atunci când nu voi avea şansa la cuvânt, voi avea măcar dreptul la o amntire frumoasă".

,, În această carte am acordat o atenţie specială, capitolelor care prezintă ocupaţiile tradiţionale, preocupările zilnice ale locuitorilor de la munte. Organizarea gospodăriilor de-a lungul timpului, portul specific, bogăţia culturală venită din adâncul istoriei locale, moştenirile spirituale, tradiţionale pe care mă sunt datoare a le face cunoscute urmaşilor noştri care nu au de unde să le cunoască, decât prin intermediul scrisului al imaginiilor şi al materialului cartografic adecvat" a prezentat autoarea

Una din meserii este ,, cojocăritul". Este o ocupaţie deosebit de veche
din zona de munte a Dornelor care s-a dezvoltat din nevoia de a
completa piesele de îmbrăcăminte. Ca procedeu se prelucrează pieile,din care
se confecţionează căciuli, cojoace,, bondiţe, cojoace lungi ciobăneşti.

In imagine de la  Festivalul Naţional al Ouălor Încodeiate com Ciocăneşti
Încondeierea ouălor este o îndeletnicire veche, care a culminat
în perioada de domnie a lui Ştefan cel Mare, ca rod al statorniciei noastre ortodoxe.

Un domeniu meşteşugăresc sunt instrumentele muzicale. În această categorie intră : 
buciumul care este considerat
un instrument de semnalizare şi chemare. Se mai confecţionează cimpoiul şi fluierul.

În imagine de la Festivalul Naţional al Păstrăvului com. Ciocăneşti.
Acest festival are loc pe data de 15 august, de Sfânta Maria Mare. Cu această ocazie sătenii se îmbracă în
costume populare. Deschiderea festivalului, este făcută de tineri călăreţi, ai căror cai sunt împodobiţi cu canafi mari la căpăstru, iar pe spate se pun covoare peste care se fixează şaua. Este un spectacol de paradă unic în zona Dornelor.

Muzeului Etnografic Vatra Dornei este puntea delegătură între trecut şi prezent. Acest muzeu datează din 1897 sub forma unei mici colecţii de obiecte tradiţionale care erau expuse într-o singură sală din cadrul Palatului Comunal

Costumul popular femeiesc

  ,, Lumea satelor este o lume a statorniciei, şi aici s-a născut frumuseţea vieţii, istoria locală, veşnicia românului. Aş dori ca acest scurt documentar etnografic să fie util celor interesaţi de a cunoaşte un colţ de rai, înzestrat cu atâtea frumuseţi naturale şi creaţii realizate de mintea şi mâna omului" a încheiat autoarea cărţii doamna Violeta Rada Gherman 
Cartea a fost editată la New Business s.r.l 
Lucrarea a fost concepută cu sprijinul consultantului etnograf al muzeului doamna Minorica Dranca. 
Foto Video Chiriluş

Ştergarul Românesc din colecţia Muzeului Elisabeta şi Gheorghe Ciutacu . Colilia- Ialomiţa

Ştergarul Românesc din colecţia Muzeului Elisabeta şi Gheorghe Ciutacu . Colilia- Ialomiţa

La deschiderea expoziţiei domnul profesor muzeograf Gh. Median a prezentat evenimentul ca fiind inedit şi care are loc datorită doamnei muzeograf etnograf Steliana Băltuţă şi unui colaborator domnul Gh. Ciutacu din Ialomiţa, cu aceleaşi pasiuni pentru arta populară tradiţională-Domnul Gh. Ciutacu vine  cu o colecţie excepţională de ştergare din Ialomiţa.
,,Pentru noi este un prilej de a constata asemănările care există între cele două zone şi asta înseamnă că suntem români şi ne place arta tradiţională. Domnul GH. Ciutacu a lucrat la Muzeul Naţional al Agriculturii din Slobozia care a fost înfiinţat în 1990, deschis pentru public pe 25 martie 1996. Muzeul amplasat la intrarea dinspre Urziceni a municipiului Slobozia, este înconjurat de unul dintre cele mai frumoase şi bine întreţinute parcuri din localitate, şi trebuie precizat că este singurul muzeu cu acest profil din ţară, şi singurul muzeu care are în patrimoniu o biserică de lemn (monument istoric şi de arhitectură, sec. XVIII)

În prezent este muzeograf în propriul muzeu pe care îl are împreună cu Elisabeta Ciutacu.

Doamna Steliana Băltuţă a continuat discursul prin mulţumirile adresate publicului care a răspuns invitaţiei de a participa la această expoziţie. ,, Este un moment special înaintea sărbătorilor Sânzâienilor, când deschidem la Muzeu o expoziţie cu titlu ,, Ştergarul- decor şi simbol". Anul trecut  a venit  o doamna  la muzeu să ofere piese de port popular. Pentru că muzeul  nu avea fonduri să achiziţioneze i-am recomandat unui colecţionar care are şi dumnealui un muzeu privat la Corni.   În astfel de îmrejurări l-am cunoscut pe domnul Ciutacu care era în vizită la Botoşani. Am avut o discuţie în toamnă cu domnul Ciutacu care mi-a spus că are o colecţie de 5000 de piese în muzeul privat din localitatea Colilia- Ialomiţa. Am pus în program expoziţia pentru luna martie, Dar fiind multe expoziţii a fost decalat termenul şi astfel expoziţia de ştergare s-a deschis în luna iunie. Dacă ne uităm cu atenţie la ştergare observăm o diversitate de motive decorative, de asemenea firele ţesute sunt diverse mătase naturală, firele de bumbac şi firele de in.  Nu ştim la care să ne uităm, la ştergare ţesute, brodate cu acul şi cu alesătură. Sunt 64 de ştergare pe care le vedem şi unde mâna creatoarelor şi-a pus amprenta" a încheiat doamna Steliana Băltuţă, muzeograf etnograf.

Muzeului Judetean Botosani a oferit domnului Gh. Ciutacu Diploma de Excelenta pentru expozitia ,, Stergarul-decor si simbol"

 Despre colecţia de ştergare domnul Gh. Ciutacu a prezentat: ,,Colecţia de ştergare a Muzeului Elisabeta şi Gheorghe Ciutacu din Colilia-Ialomiţa, reuneşte piese rare, ce au sfidat trecerea timpului, adunate din diverse zone ale ţării, de-a lungul mai multor ani, şi care astăzi îşi retrăiesc viaţa prin expunere şi aprecierea lor publică. 

Fiecare piesă în parte îşi reclamă dreptul la admiraţie, prin stil, cromatică sau tehnică de realizare spre cunoaştere şi aducere aminte. Unele dintre ele sunt parcă rupte din poveştile cioburilor de la Cucuteni, din rotocoalele de foc ale macilor din lanurile Bărăganului, din catrinţele Gorjului sau din porţile de stejar ale Carpaţilor, şi din încă foarte multe tradiţii şi repere materiale româneşti cu o bogăţie de motive, de la elemente geometrice (primordiale), până la decorul mai liber, vegetal, zoomorf, mai rar antropomorf, ţesăturile populare se impun prin rafinament şi originalitate. Nu întâmplător un pictor francez Henriri Matisse, şi-a intitulat lucrarea,, La Blouse Roumaine; păstrată la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Una dintre cele mai valoroase avuţii naţionale, ale individualităţii etnice a poporului român, sunt şi vor rămâne, fără tăgadă, motivele decorative de pe ţesăturile populare. Acesta este motivul pentru care Muzeul Elisabeta şi Gheorghe Ciutacu, după o intensă activitate de căutări şi descoperiri, pune la dispoziţie cu generozitatea publicului această comoară, mai ales acum, când cu tristeţe constat că oamenii de la ţară renunţă cu prea mare uşurinţă la lucrurile cu adevărat de valoare pe care încă le mai deţin. Scoarţe, costume populare, ştergare, unelte, unele mai vechi de sute de ani, le vând pe bani puţini, amatorilor de chilipiruri. Muzeele fac şi ele eforturi deosebite să achiziţioneze piese reprezentative, dar şi ele, datorită finanţării insuficiente puse în situaţia de a nu-şi putea îmbogăţi patrimoniul cu piese remarcabile, irepetabile. Muzeul Elisabeta şi Gheorghe Ciutacu demonstrează încă o dată că posedă resurse de entuziasm, inteligenţă şi iniţiativă, capabile să-i asigure dăinuire în sufletul şi conştiinţa oamenilor. In definitiv, măreţia acestei expoziţii constă tocmai prin unitatea ei, o tainică probă de forţă. Întregul inventar de imagini pe care ni-l oferă, adus parcă din preajma gospodăriei ţărăneşti devine materia primă a unei universale resurecţii. Avem de a face astfel, cu încă o zidire definitivă pe trupul istoriei naţionale. Trebuie spus că ştergarele populare au avut un rol şi un loc bine stailite în casa ţărănească de altă dată şi în cultura populară în general, fiind chiar un document de civilizaţie etnografică românească" a declarat muzeograful Gheorghe Ciutacu.

Domnul Stelian Brânzei, membru al Asociaţiei de Numismatică Botoşani, a donat domnului Gh. Ciutacu mai multe ştergare şi cărţi printre care: N. Iorga- ,, O viaţă de om aşa cum a fost", editura Chişnău 1991, N. Iorga ,, Discursuri parlamentare", editura Politică 1981, ,, Ornamente populare tradiţionale cusături, ţesături.
Deasemenea i-a oferit ,, Diploma de excelenţă pentru expoziţia de ştergare " semnează
Stelian Brânzei vicepreşedinte A.C.I.R zona Moldova.

UNIFERO- Galerie foto- activitati

În cadrul Conferinţei s-au desfăşurat diverse module dedicate sprijinirii femeilor (educaţia continuă, sănătate, scrierea de granturi, tehnica şi arta de a educa, violenţa în familie), precum şi programe culturale (spectacole, expoziţii, lansări de carte, concurs de artă culinară, etc 

La Universitatea Română-Americană din bd.Expozitiei nr.1 B, Bucuresti, în zilele de 23-24 iunie 2012, s-a desfăşurat lucrări pe secţiuni, dezbateri cu privire la analiza situatiei actuale a femeilor in mediul urban si rural; probleme majore, sugestii, solutii ). 

 -Un schimb de experientă prin prezentarea organizatiilor si a principalelor proiecte realizate - in vederea facilitării cunoasterii si crearii puntilor de legătura atât de necesare intre organizatii 

 Au fost realizate liste de contacte pentru un network permanent 

În program a fost stabilirea formatului unui website pentru FORUM şi alegerea dintre persoanele reprezentante ale organizatiilor a unei “Echipe de Conducere” provizorie a Networkului “Forumului International al Organizatiilor Femeilor” (FIF), initiator si organizator UNIFERO, care a moderat intilnirea 

-Primul FORUM INTERNAŢIONAL al ONG-urilor feminine, precum şi Congresul de analiză a activităţii UNIFERO în cei cinci ani de existenţă. 

Parteneri: Universitatea Româno-Americană (URA), Muzeul Satului, Organizaţia Meridiane Socio-Culturale, Societatea “Românca” Anglia, Editura ANAMAROL şi firma REEA