Stavrofora dr. Gabriela Platon, stareţa Sfintei Mănăstiri Voroneţ, îmi arată pe celular cum să găsesc busola şi apoi răsăritul.
Pe peretele dinspre răsărit, lângă Tricolor ar fi locul cel mai potrivit pentru Prodromiţa, o copie de la Sf. Munte Athos a Maicii Domnului cu Pruncul de la Schitul Românesc Prodromu de care Elena Condrei se desparte acum cu bucuria darului făcut celorlalţi.
Cu ea începe lungul şir de valori al donaţiei cunoscutei fondatoare a Premiilor Eminescu „Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint”, preşedinta Asociaţiei Culturale „Geea” Botoşani. Deocamdată sub privirile celeşti ale Prodromiţei, cu părintele protopop al Dorohoiului, Ionuţ Apetrei, şi stareţa Gabriela Platon se desfăşoară ceremonialul sfinţirii Centrului Expoziţional şi Documentar „Elena Condrei” şi apoi tăierea panglicii inaugurale, care îl implică deopotrivă pe primarul municipiului, ing. Dorin Alexandrescu. De altminteri, primăria este reprezentată la vârf: participă la eveniment şi viceprimarul Cristian Dogaru.
Suntem pe 16 februarie 2024, data unui eveniment major pentru municipiul Dorohoi: îmbogăţirea Bibliotecii sale publice cu acest Centru care reuneşte lucrări de artă plastică şi numismatică donate de Elena Condrei, eveniment moderat de omul de cultură botoşănean Traian Apetrei, coleg de breaslă ziaristică o vreme cu Elena Condrei şi deopotrivă un bun cunoscător al impresionantei activităţi a protagonistei sale. Participă stavroforele dr. Gabriela Platon, stareţa, şi Elena Simionovici de la Sf. Mănăstire Voroneţ, Maria Toacă, preşedinta, şi Carolina Jitaru, vicepreşedinta Doamnelor Române din Cernăuţi, Elena Tărâţeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuţi şi Ana-Cristina Mihaesi, moştenitoarea tatălui, a acad. Vasile Tărâţeanu, la conducerea Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi, artista plastică Lucia Puşcaşu, membră a juriului Teilor Eminescieni, inginerii Iuliana şi Mihai Stoica din Suceava, intelectuali din Botoşani şi, desigur, din Dorohoi.
De ce Dorohoi? Pentru că o parte a vieţii Elenei Condrei s-a petrecut aici, în casa părinţilor ei spirituali, perioadă esenţială în alegerea facultăţii şi în consolidarea scării proprii de valori, preponderent culturale. Şi în care a prins să zvâcnească neastâmpărul firii sale, neastâmpăr ce a rodit în ultimele trei decenii deosebitele cărţi ale Editurii Geea, admirabilii Tei ai Premiilor Eminescu, binevenite plăci comemorative şi monumentul consacrat Harietei Eminescu, acesta ridicat în Cimitirul „Eternitatea” din Botoşani împreună cu un alt împătimit de Eminescu, Dorel Gaftoneanu, preşedintele Societăţii „Steaua Nordului” Botoşani, de asemenea participant la inaugurarea Centrului.
Încântat de noua valoare culturală adăugată zestrei municipiului, primarul Dorin Alexandrescu reaminteşte găzduirea aici a Olimpiadei Balcanice de Informatică pentru Juniori, cu trimitere la vârsta tânără, principala beneficiară dorită pentru expoziţia care creşte şi atractivitatea Bibliotecii, şi îşi exprimă intenţia supunerii la vot a propunerii ca „Doamna Elena Condrei să devină cetăţean de onoare al Dorohoiului pentru întreaga sa activitate”. Pe aceeaşi undă a bucuriei pentru lucrul bun, bine făcut, Traian Apetrei dă citire mesajului de felicitare venit din Statele Unite, de la Florin Pascu, preşedintele Societăţii Române Creştine „Dorul”. Mihai Cornaci, consilier al Societăţii Numismatice Române, nu doar încă un nume gravat pe merit pe placa de marmură a Cabinetului – alături de cele ale primarului Dorin Alexandrescu, bibliotecarei Luminiţa Anisia, Traian Apetrei, Dorel Mihai Gaftoneanu, graficianului Mihai Cătrună, colecţionarului Constantin Gontariu, anteprenorului Marius Rotaru, poetului şi artistului plastic Augustin Eden (Valeriu Ţopa) -, ci şi un erudit al domeniului, după ce atrage atenţia asupra unor piese preţioase din vitrinele şi sertarele Cabinetului, ne delectează cu povestea Minervei, zeitatea tutelară (şi) a colecţionarilor. Minerva, un chip cu care cel al Elenei Condrei se înrudeşte prin fermitatea hotărârii încununate de faptă, se află şi pe insigna cu Tricolorul, numele Bibliotecii Municipale Dorohoi, al Cabinetului numismatic şi cu anul evenimentului, 2024, frumoasa amintire pe care o punem în dreptul inimii.
În ce mă priveşte, admirând piesele lăudate de Mihai Cornaci, întârzii cu privirea înrourată de emoţie asupra „Macilor” surorii, artista plastică Dany-Madlen Zărnescu, şi a picturilor însorite ale soţului ei, artistul plastic Gheorghe Zărnescu. Darul lui Dany, laureată a Premiului Eminescu – „Teiul de Aur”, şi-a găsit aici, graţie darului din dar care rai se face, al donaţiei Elenei Condrei, o împăcată bucurie: tatăl nostru, Nicolae Brînzei este originar de pe aceste meleaguri, absolvent al Liceului „Grigore Ghica V.V.” Dorohoi. Lucrarea ei şi cele ale lui Gheorghe Zărnescu se află lângă alte daruri reîntoarse de Elena Condrei Dorohoiului, precum portretul lui Eminescu de Romulus Harda, grafică, pictură semnate de regretatul Aurelian Antal, de Valerian Ţopa, Mihai Cătrună, Constantin Dracsin. Însă în materie de artă, greutatea donaţiei revine lucrărilor (acestea achiziţionate de Elena Condrei) aparţinând cunoscutului artist gravor Marcel Olinescu (17 septembrie 1896 – 15 februarie 1992), născut în Dorohoi, cu tatăl, Teofil, profesor de germană, venit din Hliboca (azi în nordul Bucovinei, Ucraina) şi mama, Terezia, provenind din familia unor medici germani. Este vorba de cartea „Meşterul Manole”, apărută la Editura Geea Botoşani, în 99 de exemplare numerotate, primul fiind cu ilustraţiile originale ale artistului, şi de manuscrisul unui mult dorit Dicţionar mitologic românesc, cu peste o sută douăzeci de gravuri şi cu ultima corectură a lui Marcel Olinescu. Pe acesta,
Elena Condrei visează ca împreună cu bibliotecara Luminiţia Anisia să-l pregătescă pentru tipar, să-l publice şi să-l lanseze în toamnă aici, de Zilele Municipiului Dorohoi. Dar cum bunătatea cheamă bunătate, generozitatea, generozitate, ca şi Mihai Cornaci, Valeriu Ţopa, Constantin Gontariu, istoricul Gheorge Melian simte nevoia să îmbogăţească sărbătoarea inaugurării Cabinetului cu propriul dar: textul variantei baladei Meşterului Manole pentru care Marcel Olinescu a realizat ilustraţia, scris de mâna lui Marcel Olinescu. Cu observaţia situării zilelor de naştere şi stingere din viaţă ale artistului gravor (şi cercetător al culturii populare, şi publicist) în vecinătatea imediată a zilelor inaugurării Cabinetului şi a proiectului lansării Dicţionarului, niciodată întâmplătoare, chiar dacă, după câte ştiu, Biblioteca şi Elena Condrei nu s-au gândit la ele, să mergem mai departe. Adică la cei doi oameni pe care i-am avut în imediata apropiere şi care m-au impresionat cu modestia lor.
