Aceasta este prima sărbătoare din calendarul ortodox închinată Maicii Domnului ce se celebrează în fiecare an pe data de 25 martie. O sărbătoare a „Vestirii Naşterii Domnului“ se ţinea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie.
Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte.
Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).
E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
Nu se pun ouă la cloşcă Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii.
Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Conform crestinortodox.ro, în multe zone din ţară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare.
În Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare. Pomii se ameninţă cu toporul pentru a rodi În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.
Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.
În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.
De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.
Zi aducătoare de veste minunată Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri.
Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice.
În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. "Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară",
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu