125 de ani de Istorie la Liceul
,,Mihai Eminescu” din Botoşani
125 de ani de Istorie la Liceul
,,Mihai Eminescu” din Botoşani
Despre însemnătatea studierii şi
însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au
preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi
Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari manuale de istorie ale
poporului român. Omul politic şi istoricul Nicolae Bălcescu arată că ,,Istoria
este cea dintâi carte a unei naţiuni. Într-însa îşi vede trecutul, prezentul şi
viitorul”; la rândul său, Mihail Kogălniceanu scrie că ,,istoria românească, mai
ales, să ne fie carte de căpetenie… într-însa vom învăţa ce am făcut şi ce avem
să mai facem… întrebaţi, dar istoria şi veţi şti ce suntem, de unde venim şi
unde mergem”; Nicolae Iorga adăuga şi el că ,,istoria este o parte vie din tot
ceea ce se petrece, din tot ceea ce se simte şi din tot ceea ce frământă o
societate omenească”.
Predarea şi însuşirea istoriei a
deţinut, tot timpul, o pondere însemnată în planurile de învăţământ ale celor
mai vechi scoli. Astfel se întâmpla la Seminarul de la Socola, în 1812, la
Gimnaziul ,,Vasilian” din Iaşi şi în cadrul ,,Academiei Mihailene”. Aceeaşi
situaţie se întâlneşte şi în Ţara Românească, la Colegiul ,,Sfânta Slava”, la
Goleşti şi în Transilvania, la Blaj. Desigur, la început nu era o istorie
naţtională, ea era inglobată în istoria universală, dacă ne uităm la primele
manuale redactate de Gh. Saulescu şi Aaron Florian. În vara anului 1843,
istoria patriei apare pentru prima dată în planurile de învăţământ ale claselor
colegiale şi filosofice din Iasi, la aceasta contribuind mult Ioan Maiorescu,
pedagog şi didactician, bun cunoscător al problemelor şcolare. Să ne aducem
aminte că prima lecţie de istorie a patriei este cea ţinută de Mihail
Kogălniceanu la ,,Academia Mihailean”, la 24 noiembrie 1843.
Proiectul de reorganizare a şcolilor naţionale întocmit de Gh. Asachi, în
1858, reprezintă un pas mare înainte, către ceea ce avea să se înfăptuiască
prin Legile din 1898 şi 1899, elaborate în timpul ,,Marelui ministru”, cum îl
numea Iorga pe Spiru Haret, când s-au adus modificări esenţiale în planurile de
învăţământ, crescând ponderea istorie în instruirea elevilor.
În judeţele Botoşani şi Dorohoi au fost mulţi profesori de istorie care au dat
strălucire acestei discipline, ei înţelegând că ,,istoria este o disciplină care
cercetează metodic, expune obiectiv şi lămureşte cauzal dezvoltarea întregii
omeniri”, şi mai înţelegeau şi înţeleg să lucreze după vechea şi veşnica
formulă a lui Tacit ,,fără ură şi fără părtinire” (Sine ira et studio).
În acest spirit s-a predat şi învăţat istoria şi la Liceul ,,Mihai Eminescu”
din Botoşani în cei 125 ani de când există. Prima profesoara, numită în 1887, care a predat istoria şi geografia, a
fost Matilda Grecinchi, îndeplinind şi funcţia de secretară a şcolii între anii
1893- 1898, căsătorindu-se cu binecunoscutul profesor universitar şi om de stat
Ion Simionescu. Ca material didactic, şcoala secundară avea, potrivit
inventarului realizat în 1889, pentru obiectul istoriei, portretele M.S.
Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta şi câte o harta a celor cinci
continente, iar ca bibliografie – un Studiu asupra învăţământului secundar din
Romania, pe anii şcolari 1885- 1886 şi 1887- 1888 şi ,,Istoria romanilor” de
,,A.D. Xenopol, vol. I.
Pe măsură ce planul de
şcolarizare a crescut, realizându-se cel puţin un ciclu de clase complet,
spaţiul de învăţare s-a lărgit şi sursele bugetare şi extrabugetare au devenit
mai îndestulătoare, baza didactică s-a îmbogăţit treptat, fundamentale rămânând
totuşi creta, tabla, textul documentului şi lecţia din manual. La acestea s-au
adăugat vocaţia şi pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică, la
nivelul de atunci, izvorul competenţei, dragostei faţă de copii şi pasiunea
pentru obiectul predat.
Din anul 1889, obiectele istoria
şi geografia sunt predate de Eufrosina Prevat în timp ce Grecinschi, preda
numai limba română. Pentru scurt timp, istoria mai este predată apoi de Natalia
Enescu, iar din 1892, este încadrată profesoară şi numită de minister şi
directoare Aglaie Adam, căsătorita Theodor. După retragerea sa la pensie, în
1932, pe catedra rămasă vacantă este numită Sabina Botez, profesoara ce va
asigura mai departe ţinuta înaltă a predării istoriei. Iată ce consemnează în
Procesul-verbal, din zilele de
18-21 aprilie 1940, inspectorul regional Alex. Trandaf, în urma asistenţelor la
orele sale: ,,Dovedeşte o frumoasă pregătire ce depăşeşte cu mult cadrul
specialităţii sale şi sufletul pus de domnia-sa în activitatea şcolară dovedesc
valoarea de foarte bună profesoară”, notând-o cu calificativul ,,Foarte Bine”.
Dintre preocupările complementare
studiului şi însuşirii istoriei, enunţăm câteva din principalele manifestări
organizate la Liceul ,,Carmen Sylva”: Mai întâi, au fost sărbătorite, an de an,
marile evenimente ale istoriei patriei, precum 9 şi 10 Mai, 1 Decembrie, 24
Ianuarie etc. au fost comemoraţi marii voievozi români, personalităţi marcante
din ţară şi din Europa, exponenţi ai culturii şi vieţii de stat, cum ar fi:
B.P. Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, L. Beethoven, Louis
Barthou etc., prin serbări speciale, conferinţe prezentate de profesoare şi
concerte, unele dintre aceastea desfăşurate în sala ,,Popovici” şi apoi în cea
a Teatrului ,,Eminescu”.
Emoţionante au fost întâlnirile
cu Regele Carol I, care a vizitat în 1905, Externatul secundar de fete prezent
în judeţul Botosani, la Marile Manevre Regale, cu Regele Fernand împreună cu
Regina Maria şi prinţesele Elisabeta şi Mărioara, în 1916, când au vizitat
localul şcolii unde avea să funcţioneze Spitalul nr. 284 şi unde vor lucra, ca
surori de Cruce Roşie, profesoarele unităţii.
S-au comemorat cu elevele
externatului eroii căzuţi pe câmpul de luptă în Războiul pentru Reîntregirea
Neamului; au fost conduse acţiuni în ,,Straja Ţării” şi apoi, alături de alte
cadre s-au înregimentat în efortul de sprijinire a Armatei Române ce lupta
pentru eliberarea teritoriilor ocupate în 1940.
După 1948, catedra de istorie de
la Şcoala medie nr. 2 şi apoi Liceul ,,Mihai Eminescu”, astăzi Colegiul
National, a fost şi este onorată de activitatea unor profesori precum Pascal
Amalia, Ştefan Emilia, Porof Nicolae, Bardan Didina, Maria Croitoru, Botezatu
Daniel, Mihai Matei şi Ovidiu Iureţ. De remarcat este faptul că, pentru a se
obţine gradele didactice II şi I, inspecţiile speciale, examenele şi susţinerea
lucrărilor cerute de dobândirea acestor titluri, s-au făcut de către comisii,
ce au avut în componenţa lor, cadre universitare: prof. Univ. Dr. Aurel
Loghin, prorector, prof. Univ. Dr. Vasile Cristian, decan, prof. Univ. Dr. Ioan
Caproşu, decan, prof. Univ. Dr. Emilian Bold, Conf. Univ. Dr. Vasile Rusu etc., de la Universitatea
din Iaşi. De asemenea, remarci numai şi numai pozitive sunt inserate în
procesele-verbale de inspecţie periodică, efectuate de cadre ale
inspectoratului Şcolar Judeţean şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
documente ce se păstrează în arhiva liceului centenar.
Profesorii Didina Bardan şi Daniel Botezatu si-au concentrat atenţia pentru
modernizarea cabinetului de istorie, care, asa cum au apreciat inspectorii
şcolari din judeţele Sibiu, Bihor, Prahova, Mureş şi Sălaj, prezenţi la un
schimb de experienţă în 2002, este unul din cele mai bune din ţară. Cabinetul dispune de un cadru ştiinţific
după o concepţie nouă, de televizor color, video, calculator, foarte multe
planşe, casete, ce sporesc mereu, şi de o biblioteca de specialitate, unde
apariţiile noi sunt achiziţionate cu bani de la comitetul de părinţi, precum şi
prin donaţii făcute de elevi (ultimele achiziţii sunt ,,Istoria Austriei,
,,Istoria SUA”, ,,Imperiul Otoman”, ,,Revoluţiile din 1989”, ,,Europa şi
despoti luminaţi” etc.).
Toate evenimentele însemnate din
istoria naţională au fost pentru profesorii de istorie, prilejuri de a face,
prin expuneri, vizite la muzeele din oraş şi judeţ, participarea la concursuri
şi conferinţe, educaţie patriotică, umanistă, de a completa şi adânci
cunoştinţele căpătate la lecţie.
An de an , Liceul ,,Eminescu” a
avut o participare meritorie la olimpiadele şcolare, fazele judeţene şi naţionale
(din 1998 şi până în 2002 s-au calificat pentru faza naţională 22 elevi)
obţinându-se numeroase premii, menţiuni şi intrarea fără examen în învăţământul
superior. Cei mai mulţi olimpici, până acum, au avut cunoscutele şi apreciatele
profesoare Didina Bardan şi Maria Croitoru.
Lecţii demonstrative, deosebit de
reuşite, la cercurile pedagogice, cu ocazia unor inspecţii şi schimburi de
experienţă, a realizat profesoara Maria Croitoru, cea care antrenează elevii şi
în actiuni de cercetare istorică. Astfel, în 2002, domnia-sa a participat la
,,Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor” din 12-15 iulie,
de la Braşov cu elevii Aman I. şi Vizitiu R. Autorul acestor rânduri, titular
al catedrei între anii 1968-2000, a prezentat adeseori elevilor, în întâlniri
speciale, impresii de călătorie din Samarkand, Buhara, Stockholm, Praga, Paris,
Versailles, Boston, New York şi Philadelphia; a realizat o întâlnire cu Dan
Smantanescu, al treilea secretar al lui Nicolae Iorga, şi s-a sărbătorit
alături de acad. D. Trebici şi Alex. Zub, ziua de 1 Decembrie 1918, în sala
Teatrului ,,M. Eminescu ”, la 70 ani de la importantul eveniment.
Componenţii catedrei de istorie
sunt, în prezent, în colectivul de sprijin al Inspectoratului Şcolar Judeţean,
participând la acţiuni de îndrumare şi control, la inspecţii speciale şi
schimburi de experienţă. Se fac eforturi acum pentru crearea unei baze
documentare a istoriei Liceului ,,Mihai Eminescu”. În prezent aceasta nu
există, arhiva unităţii nu este încă cercetată, şi depozitată într-un spaţiu
corespunzator. Se fac eforturi pentru completarea cu mobilier modern a
cabinetului unităţii şi evocarea istoriei unităţii în spaţii deschise, cu
imagini şi texte, cu documente, ce redau vechimea şi valoarea sa, în cei 125 de
ani de existenţă.
Suntem siguri de faptul că şi
aceste oportunităţi vor deveni, în scurt timp, realitate, colectivul catedrei
făcând ca şi până acum eforturi în activitatea de zi cu zi, pentru ca istoria
să fie, asa cum se spune, dar trebuie să şi fie mereu, acea ,,magistra vitae”.
Bibliografie:
V. Cristian, ,,Istoria la Unitatea din Iaşi” (volum editat de Universitatea
,,Alex. I. Cuza” din Iaşi), 1985;
Tiberiu Crudu, ,,Istoria în şcolile normale de învăţători”, Revista
generală a învăţământului, an XII, nr. 3, martie 1925;
Gabriela Leonardescu, ,,Monografia Liceului Carmen Sylva”, 1887-1937,
Botoşani, 1938;
Mihai Matei, ,,Dascăli de seamă din învăţământul nostru istoric”, lucrare
dactilografiată pentru obţinerea gradului didactic I, Botoşani, 1976;
I. Ursu, ,,Învăţământul istoriei în scolile noastre secundare”, Revista
generala a învăţământului anul XII, nr. 1, decembrie 1923;
Alex. Zub, ,,Istorie şi istorici în Romania interbelică”, Iaşi 1989.
