125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani

Articol scris de: Mihai MATEI / 11 Aug 2010

125 de ani de Istorie la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani

Despre însemnătatea studierii şi însuşirii istoriei, despre valoarea sa formativă în cadrul educaţiei s-au preocupat, la vremea lor, mai întâi, cronicarii Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Lucrările lor rămân şi astăzi mari manuale de istorie ale poporului român. Omul politic şi istoricul Nicolae Bălcescu arată că ,,Istoria este cea dintâi carte a unei naţiuni. Într-însa îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul”; la rândul său, Mihail Kogălniceanu scrie că ,,istoria românească, mai ales, să ne fie carte de căpetenie… într-însa vom învăţa ce am făcut şi ce avem să mai facem… întrebaţi, dar istoria şi veţi şti ce suntem, de unde venim şi unde mergem”; Nicolae Iorga adăuga şi el că ,,istoria este o parte vie din tot ceea ce se petrece, din tot ceea ce se simte şi din tot ceea ce frământă o societate omenească”.

Predarea şi însuşirea istoriei a deţinut, tot timpul, o pondere însemnată în planurile de învăţământ ale celor mai vechi scoli. Astfel se întâmpla la Seminarul de la Socola, în 1812, la Gimnaziul ,,Vasilian” din Iaşi şi în cadrul ,,Academiei Mihailene”. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în Ţara Românească, la Colegiul ,,Sfânta Slava”, la Goleşti şi în Transilvania, la Blaj. Desigur, la început nu era o istorie naţtională, ea era inglobată în istoria universală, dacă ne uităm la primele manuale redactate de Gh. Saulescu şi Aaron Florian. În vara anului 1843, istoria patriei apare pentru prima dată în planurile de învăţământ ale claselor colegiale şi filosofice din Iasi, la aceasta contribuind mult Ioan Maiorescu, pedagog şi didactician, bun cunoscător al problemelor şcolare. Să ne aducem aminte că prima lecţie de istorie a patriei este cea ţinută de Mihail Kogălniceanu la ,,Academia Mihailean”, la 24 noiembrie 1843.

Proiectul de reorganizare a şcolilor naţionale întocmit de Gh. Asachi, în 1858, reprezintă un pas mare înainte, către ceea ce avea să se înfăptuiască prin Legile din 1898 şi 1899, elaborate în timpul ,,Marelui ministru”, cum îl numea Iorga pe Spiru Haret, când s-au adus modificări esenţiale în planurile de învăţământ, crescând ponderea istorie în instruirea elevilor.
În judeţele Botoşani şi Dorohoi au fost mulţi profesori de istorie care au dat strălucire acestei discipline, ei înţelegând că ,,istoria este o disciplină care cercetează metodic, expune obiectiv şi lămureşte cauzal dezvoltarea întregii omeniri”, şi mai înţelegeau şi înţeleg să lucreze după vechea şi veşnica formulă a lui Tacit ,,fără ură şi fără părtinire” (Sine ira et studio).

În acest spirit s-a predat şi învăţat istoria şi la Liceul ,,Mihai Eminescu” din Botoşani în cei 125 ani de când există. Prima profesoara, numită în 1887, care a predat istoria şi geografia, a fost Matilda Grecinchi, îndeplinind şi funcţia de secretară a şcolii între anii 1893- 1898, căsătorindu-se cu binecunoscutul profesor universitar şi om de stat Ion Simionescu. Ca material didactic, şcoala secundară avea, potrivit inventarului realizat în 1889, pentru obiectul istoriei, portretele M.S. Regelui Carol I şi al Reginei Elisabeta şi câte o harta a celor cinci continente, iar ca bibliografie – un Studiu asupra învăţământului secundar din Romania, pe anii şcolari 1885- 1886 şi 1887- 1888 şi ,,Istoria romanilor” de ,,A.D. Xenopol, vol. I.

Pe măsură ce planul de şcolarizare a crescut, realizându-se cel puţin un ciclu de clase complet, spaţiul de învăţare s-a lărgit şi sursele bugetare şi extrabugetare au devenit mai îndestulătoare, baza didactică s-a îmbogăţit treptat, fundamentale rămânând totuşi creta, tabla, textul documentului şi lecţia din manual. La acestea s-au adăugat vocaţia şi pregătirea de specialitate, psihopedagogică şi metodică, la nivelul de atunci, izvorul competenţei, dragostei faţă de copii şi pasiunea pentru obiectul predat.

Din anul 1889, obiectele istoria şi geografia sunt predate de Eufrosina Prevat în timp ce Grecinschi, preda numai limba română. Pentru scurt timp, istoria mai este predată apoi de Natalia Enescu, iar din 1892, este încadrată profesoară şi numită de minister şi directoare Aglaie Adam, căsătorita Theodor. După retragerea sa la pensie, în 1932, pe catedra rămasă vacantă este numită Sabina Botez, profesoara ce va asigura mai departe ţinuta înaltă a predării istoriei. Iată ce consemnează în

Procesul-verbal, din zilele de 18-21 aprilie 1940, inspectorul regional Alex. Trandaf, în urma asistenţelor la orele sale: ,,Dovedeşte o frumoasă pregătire ce depăşeşte cu mult cadrul specialităţii sale şi sufletul pus de domnia-sa în activitatea şcolară dovedesc valoarea de foarte bună profesoară”, notând-o cu calificativul ,,Foarte Bine”.

Dintre preocupările complementare studiului şi însuşirii istoriei, enunţăm câteva din principalele manifestări organizate la Liceul ,,Carmen Sylva”: Mai întâi, au fost sărbătorite, an de an, marile evenimente ale istoriei patriei, precum 9 şi 10 Mai, 1 Decembrie, 24 Ianuarie etc. au fost comemoraţi marii voievozi români, personalităţi marcante din ţară şi din Europa, exponenţi ai culturii şi vieţii de stat, cum ar fi: B.P. Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, George Coşbuc, L. Beethoven, Louis Barthou etc., prin serbări speciale, conferinţe prezentate de profesoare şi concerte, unele dintre aceastea desfăşurate în sala ,,Popovici” şi apoi în cea a Teatrului ,,Eminescu”.

Emoţionante au fost întâlnirile cu Regele Carol I, care a vizitat în 1905, Externatul secundar de fete prezent în judeţul Botosani, la Marile Manevre Regale, cu Regele Fernand împreună cu Regina Maria şi prinţesele Elisabeta şi Mărioara, în 1916, când au vizitat localul şcolii unde avea să funcţioneze Spitalul nr. 284 şi unde vor lucra, ca surori de Cruce Roşie, profesoarele unităţii.

S-au comemorat cu elevele externatului eroii căzuţi pe câmpul de luptă în Războiul pentru Reîntregirea Neamului; au fost conduse acţiuni în ,,Straja Ţării” şi apoi, alături de alte cadre s-au înregimentat în efortul de sprijinire a Armatei Române ce lupta pentru eliberarea teritoriilor ocupate în 1940.

După 1948, catedra de istorie de la Şcoala medie nr. 2 şi apoi Liceul ,,Mihai Eminescu”, astăzi Colegiul National, a fost şi este onorată de activitatea unor profesori precum Pascal Amalia, Ştefan Emilia, Porof Nicolae, Bardan Didina, Maria Croitoru, Botezatu Daniel, Mihai Matei şi Ovidiu Iureţ. De remarcat este faptul că, pentru a se obţine gradele didactice II şi I, inspecţiile speciale, examenele şi susţinerea lucrărilor cerute de dobândirea acestor titluri, s-au făcut de către comisii, ce au avut în componenţa lor, cadre universitare: prof. Univ. Dr. Aurel Loghin, prorector, prof. Univ. Dr. Vasile Cristian, decan, prof. Univ. Dr. Ioan Caproşu, decan, prof. Univ. Dr. Emilian Bold, Conf. Univ. Dr. Vasile Rusu etc., de la Universitatea din Iaşi. De asemenea, remarci numai şi numai pozitive sunt inserate în procesele-verbale de inspecţie periodică, efectuate de cadre ale inspectoratului Şcolar Judeţean şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, documente ce se păstrează în arhiva liceului centenar.
Profesorii Didina Bardan şi Daniel Botezatu si-au concentrat atenţia pentru modernizarea cabinetului de istorie, care, asa cum au apreciat inspectorii şcolari din judeţele Sibiu, Bihor, Prahova, Mureş şi Sălaj, prezenţi la un schimb de experienţă în 2002, este unul din cele mai bune din ţară. Cabinetul dispune de un cadru ştiinţific după o concepţie nouă, de televizor color, video, calculator, foarte multe planşe, casete, ce sporesc mereu, şi de o biblioteca de specialitate, unde apariţiile noi sunt achiziţionate cu bani de la comitetul de părinţi, precum şi prin donaţii făcute de elevi (ultimele achiziţii sunt ,,Istoria Austriei, ,,Istoria SUA”, ,,Imperiul Otoman”, ,,Revoluţiile din 1989”, ,,Europa şi despoti luminaţi” etc.).

Toate evenimentele însemnate din istoria naţională au fost pentru profesorii de istorie, prilejuri de a face, prin expuneri, vizite la muzeele din oraş şi judeţ, participarea la concursuri şi conferinţe, educaţie patriotică, umanistă, de a completa şi adânci cunoştinţele căpătate la lecţie.

An de an , Liceul ,,Eminescu” a avut o participare meritorie la olimpiadele şcolare, fazele judeţene şi naţionale (din 1998 şi până în 2002 s-au calificat pentru faza naţională 22 elevi) obţinându-se numeroase premii, menţiuni şi intrarea fără examen în învăţământul superior. Cei mai mulţi olimpici, până acum, au avut cunoscutele şi apreciatele profesoare Didina Bardan şi Maria Croitoru.

Lecţii demonstrative, deosebit de reuşite, la cercurile pedagogice, cu ocazia unor inspecţii şi schimburi de experienţă, a realizat profesoara Maria Croitoru, cea care antrenează elevii şi în actiuni de cercetare istorică. Astfel, în 2002, domnia-sa a participat la ,,Sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor” din 12-15 iulie, de la Braşov cu elevii Aman I. şi Vizitiu R. Autorul acestor rânduri, titular al catedrei între anii 1968-2000, a prezentat adeseori elevilor, în întâlniri speciale, impresii de călătorie din Samarkand, Buhara, Stockholm, Praga, Paris, Versailles, Boston, New York şi Philadelphia; a realizat o întâlnire cu Dan Smantanescu, al treilea secretar al lui Nicolae Iorga, şi s-a sărbătorit alături de acad. D. Trebici şi Alex. Zub, ziua de 1 Decembrie 1918, în sala Teatrului ,,M. Eminescu ”, la 70 ani de la importantul eveniment.

Componenţii catedrei de istorie sunt, în prezent, în colectivul de sprijin al Inspectoratului Şcolar Judeţean, participând la acţiuni de îndrumare şi control, la inspecţii speciale şi schimburi de experienţă. Se fac eforturi acum pentru crearea unei baze documentare a istoriei Liceului ,,Mihai Eminescu”. În prezent aceasta nu există, arhiva unităţii nu este încă cercetată, şi depozitată într-un spaţiu corespunzator. Se fac eforturi pentru completarea cu mobilier modern a cabinetului unităţii şi evocarea istoriei unităţii în spaţii deschise, cu imagini şi texte, cu documente, ce redau vechimea şi valoarea sa, în cei 125 de ani de existenţă.

Suntem siguri de faptul că şi aceste oportunităţi vor deveni, în scurt timp, realitate, colectivul catedrei făcând ca şi până acum eforturi în activitatea de zi cu zi, pentru ca istoria să fie, asa cum se spune, dar trebuie să şi fie mereu, acea ,,magistra vitae”.

Bibliografie:
V. Cristian, ,,Istoria la Unitatea din Iaşi” (volum editat de Universitatea ,,Alex. I. Cuza” din Iaşi), 1985;
Tiberiu Crudu, ,,Istoria în şcolile normale de învăţători”, Revista generală a învăţământului, an XII, nr. 3, martie 1925;
Gabriela Leonardescu, ,,Monografia Liceului Carmen Sylva”, 1887-1937, Botoşani, 1938;
Mihai Matei, ,,Dascăli de seamă din învăţământul nostru istoric”, lucrare dactilografiată pentru obţinerea gradului didactic I, Botoşani, 1976;
I. Ursu, ,,Învăţământul istoriei în scolile noastre secundare”, Revista generala a învăţământului anul XII, nr. 1, decembrie 1923;
Alex. Zub, ,,Istorie şi istorici în Romania interbelică”, Iaşi 1989.