FEMEIA POLITICIAN DE IERI ŞI FEMEIA POLITICIAN DE AZI- Doamna senator Federovici Doina Elena- Femeia politician al anului 2015

Karl Marx spunea despre femeii: ,, Gradul de civilizaţie a unei ţări se măsoară prin locul pe care societatea îi oferă femeii"

FEMEIA POLITICIAN DE IERI , FEMEIA POLITICIAN DE AZI.

 Femeia de ieri s-a implicat si a contribuit la rezolvarea problemelor sociale si a luptat pentru recunoasterea drepturilor ei juridice.

Femeile au început să-şi ceară drepturile începând din America  când au organizat un protest la data de 8 martie 1857, în New York Muncitoarele au protestat împotriva condiţii proaste de lucru şi salarii mici. Aceste femei si-au infiintat, primul sindicat muncitoresc. Cu această ocazie primele femeie lider politic

Prima opera lui Mary Wollstonecraft  apare în anul 1792 "In apararea drepturilor femeilor”.

Femeia de azi este,  rezultatul a sute de ani de perfectionare. Rolul femeii în familie şi în societate, cu care a fost înzestrată de Dumnezeu este maternitatea, responsabilitatea pentru stabilitatea familiei şi educaţia copiilor

De-a lungul timpului, urmasele Evei au reusit să dovedească ca sunt capabile nu numai doar in treburile casei si cresterea copiilor.

 Bărbatul si femeia sunt, categoric, diferiti, dar complementari. Egalitatea intre sexe inseamnă parteneriat. Dar, uneori o femeie poate face un lucru mai bine decat un bărbat, dar acest lucru nu trebuie etalat, asa cum nici bărbatul nu trebuie să desconsidere femeia. Totul trebuie sa fie cu masură,, Femeile reprezintă jumătate din omenire. Cu toate că există numeroase deosebiri în ceea ce priveşte statul femeii în lume, trebuie să fim de acord că în  nicio ţară din lume femeile nu sunt egale cu bărbaţii absolut în toate domeniile menţionate în  
,,Declaraţia universală a drepturilor omului şi în Declaraţia pentru înlăturarea discriminării faţă de femeie”,, Dacă vrem să cucerim piscurile pentru omenire, trebuie să le cucerim pentru toţi semenii care trăiesc pe Tera, bărbaţi şi femei deopotrivă” (Discurs, DOROTHY C. HODGKIN, savantă britanică, laureată a Premiului Nobel)

Femeia secolului XXI nu are doar un singur rol ci mai multe, iar barbatii au constientizat aceasta si au inceput sa se implice in activitatile domestice ca si in cresterea si educarea copiilor. In acest mod femeile si barbatii au ajuns sa fie nu numai egali in fata legii ci sunt egali in activitatii, ceea ce contribuie la dezvoltarea societatii.

Femeia politician din România

           Femeia română a ieşit din anonimat odată cu înrolarea soţului, a fratelui, a fiului sau a tatălui în armată. Fie ele ţărănci cu grija gospodăriei, infirmiere mobilizate în spitalele de campanie din spatele frontului, muncitoare în fabricile româneşti care se văzuseră nevoite să suporte efortul de război sau soţii de oameni politici, femeile au reuşit să se adune exemplar şi să dovedească legitimitatea revendicărilor lor. În iulie 1918 a luat naştere „Asociaţia pentru Emancipare Civilă şi Politică a Femeilor Române”, care valorifica tradiţiile militantelor feministe din Vechiul Regat, dar şi eforturile de emancipare civică ale transilvănencelor (prima asociaţie feministă din spaţiul românesc a apărut la Budapesta).

           În dezvoltarea constituţională a României, drepturile politice ale femeilor au fost pentru prima dată amintite în Constituţia din 1923 care prevedea că ,,legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice^”. 

În acelaşi timp, Legea fundamentală acorda femeilor drepturi civile în baza principiului egalităţii dintre sexe.

          Calypso Botez  în nota de dezbatere a adoptării Constituţiei de la 1923 spunea: ,, excluderea femeii de la vot înseamnă o sumă de indivizi cărora legile li se impun fără a fi întrebaţi, înseamnă că dreptul de vot rămâne tot un privilegiu al câtorva, privilegiu de sex care, ca orice privilegiu, nu are ce căuta decât în societăţile despotice. Sursa citată precizază că pentru ea acordarea de drepturi politice femeilor nu era o „chestiune de inimă, ci una de logică şi de adecvare la actualitate

În România o dată cu începutul mişcării de emancipare a femeii, o dată cu revoluţia de la 1848, s-a conştientizat care sînt consecinţele educaţiei diferite ce se acorda fetelor si băieţilor. Astfel în programul revoluţiei din 1848, printre primele măsuri erau egalizarea învăţământului de ambele sexe. Proclamaţia de la Islaz 1848, prevedea, la art. 16,, instrucţie egală şi întreagă pentru românul de amandoua sexele.

Constituţia română din 1866 prevedea că românii au drepturi civile, cât şi politice. Calypso Botez întreabă retoric:,, Toţi românii sunt egali în faţa legii“ zice art. 1 din Constituţia românească. Dumneavoastră ştiţi că românca e în afară de lege împotriva acestui articol ?“.

Primele femei în politică au fost : Reginele care s-au implicat  în politica ţării, sufragetele  care au susţinut drepturile juridice ale femeilor.

La noi în ţară au fost Adela Xenopol, Alexandrina Cantacuzino, Sofia Nădejde, (sora lui Octav Băncilă).                                                                                                                                                                        
 Adela Xenopol, a fondat revista,, Dochia", unde şi-a propus să apere, să susţină să cerceteze drepturile femeii, să lupte pentru emanciparea intelectuală, juridică şi politică a acesteia. În anul 1914 a înaintat Adunării Deputaţilor o petiţie pentru revizuirea Constituţiei solicitând dreptul de vot pentru scriitoare, invăţătoare şi profesoare. În anul 1917 femeile intelectuale adresează o petiţie Senatului României prin care  cereau dreptul de vot.În anul 1929 femeile au obţinut recunoaşterea drepturilor electorale la nivel local şi unele au fost alese în Consiliile locale. Dreptul femeii de a accede în Parlamentul României, câştigat în 1939, din cauza politice interne şi internaţionale.

Ella Negruzzi (1876-1948). De numele ei se leagă acţiunea pentru acordarea drepturilor social-politice ale femeilor, precum şi lupta intelectualilor români împotriva fascismului şi războiului, pentru libertatea şi independenţa ţării

REGINA  MARIA Deşi rolul femeii în politică era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand. A contribuit la Marea Unire din 1918.  Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrazneală şi energie proape necunoscute la capete încoronate, Regina Maria o  dată  cu  intrarea  României  în  război,  s-a  incorporat în colectivul surorilor  de  caritate

prinţesă Martha, Bibescu a fost romancieră, poetă, om politic şi memorialistă franceză de origine română A jucat rolul de ambasadorul României. Ea a militat de pe o poziţie consecventă, în apărarea intereselor fundamentale ale poporului român. Martha Bibescu, a respins fenomenul hitlerist, fascist. A luptat pentru menţinerea demnităţii onoarei, libertăţii şi solidarităţii poporului român. O implicare politică a fost pe data de 2-04-1944, doamna Martha Bibescu declara ,, eram din nou la Mogoşoaia, pentru a-i avertiza pe oamenii politici români că trebuie să semneze repede armistiţiul"

Prinţesa Alexandrina Cantacuzino a fost activă în diverse organizaţii feministe precum „Gruparea Femeilor Române”, „Asociaţia Casa Femeii”, „Societatea Solidaritatea”, aceasta a promovat ideea emancipării femeii din perspectiva materialităţii sale într-un ev nou.

Militanta Alexandrina Cantacuzino  infiinteaza si primul partid politic exclusiv feminin ,,Gruparea Nationala a Femeilor Romane reprezentanta noastra la Societatea Natiunilor Unite .                                               

Încă în anul 1948, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite stipula în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ,,Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale ţării sale, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi. Orice persoană are dreptul de acces egal la funcţiile publice din ţara sa^”

Un reputat om politic, unul dintre fondatorii SUA, John Adams susţinea că ,,parlamentul trebuie să fie un portret exact, în miniatură, a societăţii. Atunci de ce femeile nu s-au regăsit mult timp în acest portret neavând posibilitatea de a alege şi de a fi alese în organele reprezentative”?!  (Bibliografie Ciupală, Alin (coord.), Despre femei şi istoria lor în România, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004; Mihăilescu, Ştefania, Din istoria feminismului românesc. Studiu şi antologie de texte (1929-1948), Editura Polirom,                                                                                                                
APĂRĂ FEMEIA ŢARA? Femeia, poate apăra ţara prin dragostea ce-o poartă pentru fiii, cu blândeţea caracterului, va dezlega pe cale paşnică conflictele politice, din care se iscă războaiele. Femeia diplomată sau politiciană nu va angaja soarta ţării într-un război, căci îşi expune proprii săi copii la pericole. (Discurs în revista Dochia 3-07--1896, ADELA XENOPOL)
Un citat al reginei Elisabeta I a Angliei: ,, Vin printre voi, aşa cum vedeţi, fiind hotărâtă ca să trăiesc sau să mor împreună cu voi să-mi primejduiesc viaţa pentru regatul meu şi pentru supuşii mei. ,, Ştiu că am trupul slab al unei femei, dar am inima unui rege, (...) ,, Cine va îndrăzni să calce graniţele (..) eu însămi voi ridica sabia".
(,, Elisabeth I”, din Elogiul nebuniei de Eramus din Roterdam)

FEMEIA POLITICIAN ANILOR 70 in Romania                                                                                                          În perioada comunistă au existat 3 Constituţii: 1948, 1952, 1965. În ceea ce priveşte drepturile electorale ale femeilor şi drepturi sociale încep a fi asigurate de stat şi garantate de legea fundamentală.  Nouă lege electorală prevedea că  femeile aveau drepturi egale cu cele ale bărbaţilor de a alege începând cu vârsta de 21 de ani şi de a fi alese începând cu 25 de ani. Constituţia adoptată doi ani mai târziu pe 13 aprilie 1948 cobora cenzul de vârstă şi spunea expres în art. 18 că,, toţi cetăţenii, fără deosebire de sex, naţionalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune, inclusiv militarii, magistraţii şi funcţionarii publici, au dreptul să aleagă şi să fie aleşi în toate organele Statului. Dreptul de a alege îl au toţi cetăţenii care au împlinit vârsta de 18 ani, iar dreptul de a fi aleşi, cei care au împlinit vârsta de 23 ani”                                               

Constituţia adoptată garanta cetăţenilor români egalitate în faţa legii fără orice fel de discriminare şi largi drepturi politice şi sociale. Art. 21 prevedea că femeia are drepturi egale cu bărbatul în toate domeniile vieţii de stat, economic, social, cultural, politic şi de drept privat. O precizare extrem de importantă este că la munca egală femeia are drept de salarizare egală cu barbatul. 
In perioada anilor 1970, femeia politician în  vremuri comuniste româneşti, mai puţin generoase,  Suzana Gâdea, Maria Bobu, Lina Ciobanu sau Alexandrina Găinuşe, s-au evidenţiat şi si-au construit o carieră profesională exemplară şi, care, odată realizată, garanta reprezentarea la cel mai înalt nivel.. Astfel femeile au  îndeplinit cu succes slujbe în învăţământ şi educaţie, sănătate sau justiţie. Au fost numite politic  miniştri femei ai guvernelor din ultimul deceniu comunist şi au deţinut preşedinţia la nivel naţional.                                                                                       FEMEILE POLITICIAN DUPĂ 1990.

 În prima decadă după Revoluţie, Mona Muscă activistă civic, deputat şi ministru a reprezentat modelul politicianului-femeie din România care a reuşit să impună în agenda publică teme de maxim interes ale societăţii civile. Legea  privind accesul la informaţiile de interes public, esenţială pentru dezvoltarea democraţiei din România, De asemenea, a adus în discuţie teme extrem de importante  - violenţa domestică şi cruzimea faţă de animale.  Monica Macovei este un al doilea exemplu de femeie-politician care a devenit un brand. Ajunsă în politică direct ministru al Justiţiei, fosta activistă în domeniul drepturilor omului. Cateva din femeile politiciene.                                                                                                                                                                     

Pot femeile să fie la fel de importante ca bărbaţii în politică???:  

Când discutăm despre femei şi bărbaţi în politică, ne raportăm la egalitate, iar  în Parlamentul României există acest dezechilibru (11% sunt femei, restul bărbaţi). Ideal este ca femeile ,, cetăţene , să fie şi în politică, fiindcă este nedrept ca bărbaţii să monopolizeze deciziile politice.

În România am observat că electoratul votează mai mult bărbaţii decât o femeie la preşedinţie şi aceasta pentru că cetăţenii mulţi consideră că femeile nu sunt capabile. În perioada 1893-1916 numai în şase ţări ale lumii femeile au primit dreptul de a vota (Noua Zeelandă, Australia, Finlanda, Danemarca, Islanda, Norvegia). În URSS femeile au început să aibă drepturi electorale imediat după Revoluţia din 1917. Între 1917 şi 1920, 15 ţări au eliminat discriminarea faţă de femei în drepturi electorale, între 1921-1944 – alte 14 state au acordat drept de vot femeilor, 1945-1950 – 21 de state, Se observă că în spaţiul sovietic dreptul de a alege şi a fi alese a fost dobândit relativ devreme comparativ 1951-1967 – 57 ţări. În Europa cel mai târziu au obţinut drept de vot femeile din Elveţia (1971) şi Andorra (1978).

În Finlanda, Irlanda, Argentina, Elveţia, Lituania  sunt alese în proporţie mare femeile în viaţa politică. Finlanda este prima ţară din lume care a beneficiat în anul 1906 de dreptul vot, apoi în 1918 femeile britanice cu varsta de peste 30 ani primesc dreptul la vot,iar in  anul 1920 au primit dreptul de vot femeile in varsta de 21 ani..
, in anul 1919 femeile din Ungaria, iar la noi in România în 1946, femeile au inceput sa voteze.

 Pentru a  alcătui exponatul ,, FEMEI CELEBRE DE-A LUNGUL ISTORIEI” , a trebuit să mă informez din istoria feminină scrisă de renumiţi sociologi printre care Alin Ciupeală, Mihăilescu, Ştefania, unde am abordat o temă în cadrul exponatului : ,,femeia politiciană”.

Pentru a face un exponat exprimat prin material filatelic, carte poştală pe lângă faptul că aduni materialul după o temă stabilită în cazul meu ,, personalităţi feminine”, pentru a prezenta tema trebuie să studiezi fiecare personalitate. Personalităţile atent alese sunt din perioade diferite. Ele au fost au dat dovadă de curaj, abilitate, consecvenţă. Acum în anul 2016, în judeţul Botoşani avem alte personalităţi în politică care ne reprezintă şi amintim deputat dr. Tamara Ciofu PSD, în Consiliu local sunt 4 femei consiliere Buiuc Andreea, Diaconu Silvia Carmen, Lupașcu Catalina Camelia,Vicol Daniela. Ca şi atunci politicienele de azi se implică în acţiuni caritabile, inițiative legislative. Pe teritoriu se implică la rezolvarea unor probleme de educaţie, sănătate, proiecte împotriva violenţei domesticii,  al creşelor.

Deci în concluzie politicienele de azi sunt continuatoarele politicienilor de-a lungul istoriei. De accea mi-am propus să prezint profilul femeii politician anului 2016 din Botoşani prin doamna senator Doina Federovici preşedinte al PSD Botoşani pentru care îi mulţumesc mult pentru interviu acordat pentru http://1-cultural.blogspot.com un blog de cultură botoşăneană şi femei celebre.. 

Această prezentare a modelui feminin în politică conform indicelui agregat al Activității Parlamentare (IAP) care ne spune despre  gradul de implicare și activitate politică,  a doamnei senator Doina Federovici este cel mai activ parlamentar botoşănean.

SENAT
Top femei senator
Doina Federovici(PSD) – locul 2 cu indice 201
CAMERA DEPUTAŢILOR
Top femei deputat:
Tamara Ciofu(PSD) – locul 16 cu indice 59,45
Liliana Mincă (PSD) - locul 18 cu indice 55,15
Anunşcă Roxana Florentina(PNL) - locul 40 cu indice 26,95