Expozitia figurilor de ceara "Mit, fictiune si realitate". Galeriile de Arta "Stefan Luchian" Botosani

În perioada 19 septembrie - 30 octombrie, 2011 la Galeriile de Arta "Stefan Luchian" Botosani a avut loc expozitia figurilor de ceara "Mit, fictiune si realitate".

     Muzeul figurilor de ceară din Sankt Petersburg (Rusia), înfiinţat în anul 1705, este al II-lea ca mărime din lume, după muzeul Madame Toussaud din Londra. Ideea înfiinţării muzeului figurilor de ceară din Sankt-Petersburg, a aparţinut ţarului Petru I, care, într-o vizită în Olanda, impresionat de asemănarea busturilor expuse cu personajele reale, a angajat pe sculptorul italian Carlo Bartolomeo Rastrelli, punând baza şcolii ruseşti a figurilor de ceară. 

     Muzeul din Sankt-Petersburg deţine în patrimoniu o colecţie de peste 1.300 de piese, constituite în peste 40 de expoziţii intinerante în lume (aproximativ 25-30 de exponate pentru fiecare expoziţie).

     Cea mai veche figură de ceară din patrimonial muzeului datează din anul 1725, este o figură ce-l reprezintă chiar pe Petru cel Mare şi a fost realizată după masca mortuară a acestuia, mască păstrată la muzeul Ermitaj. 

    Arta confecţionării figurilor de ceară este una complexă, iar tradiţia realizării unor asemenea exponate s-a păstrat până la Marea Revoluţie din Octombrie, realizarea acestor figuri reîncepând după anul 1989. O figură se face în 2-3 luni, în funcţie de complexitatea ei. Pentru personajele reale se respectă cu stricteţe datele antroometrice. La o figură lucrează aproximativ 8 persoane: istorici, sculptori, designeri, croitori, make-up artişti, coafezi, tâmplari, etc. Nu toată figura este realizată din ceară, ci numai părţile aflate la vedere. Pentru aceste părţi proporţia este de 90% ceară de albine şi 10% un amestec special, care nu permite exfolierea cerii în timp - ca urmare a pierderii umidităţii acesteia. Figurile de ceară pot rezista la temperaturi între - 40ºC şi + 40ºC. 

     Cele mai scumpe părţi ale figurilor sunt ochii şi dinţii. Ochii sunt realizaţi din proteze medicinale, iar dinţii din porţelan. Părul figurilor este natural, ficare cap având aproximativ 40.000 de fire de păr, introduse cu un ac fierbinte. 

     Pentru celelalte părţi ale corpului figurilor se folosesc: lemnul, ghipsul, cartonul plasticul şi, mai nou, fibrele din sticlă. Printre exponatele de la muzeu se regăsesc personalităţi şi personaje din mitologie, istorie, artă, cinematografie, oameni de stat sau politicieni, personaje din filme S.F. "Sunt expuse 39 de lucrări, copii în mărime naturală, reprezentându-i pe: Cleopatra, Nefertiti, Horus, Vladimir Putin şi actualul preşedinte rus Medveev, Albert Einstein, scriitoarea Agatha Christie, actorii Charlie Chaplin, Danny de Vito şi Johnny Deep sau Shrek, pictorul Salvador Dali, precum şi Alba ca Zăpada şi cei şapte pitici, alături de personaje ce prezintă diverse malformaţii",  George-Lucian Arhip, muzeograf in cadrul Muzeului Judetean Botosani. 

Expozitia Filatelică Naţională ,,Timişoara 2016 , Arc peste Secole”.

      În perioada 18 - 23 octombrie 2016, la Universitatea  de Vest din Timişoara  a avut loc marea Expozitia Filatelică Naţională ,,Timişoara 2016 , Arc peste Secole”. Scopul acestei  manifestări culturale a fost să amintească  cele trei secole de la eliberarea Timişoarei de sub jugul turcesc şi intrarea trupelor austriece în oraş în data de 18 octombrie 1718.  şi 700 de ani de când Carol Robert de Anjou a stabilit  capitala a Regatului Ungar 
( 1316-1323).

    ExpozitiaFilatelică Naţională  a fost organizată de: Federaţia Filatelică Română prin Asociatia Filatelică Timişoara în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, şi Consiliul Judeţean Timiş.

    

La această expoziţie au participat Leonard Paşcanu, preşedintele Federaţiei Filatelice din România, prof. univ. dr. Marinel Gabriel Pirtea , rector al UVT, Mircea Calu, preşedintele A.F.Bistriţa, Nicolau Salade, preşedintele AF Sibiu, Viorel Nicolau, preşedintele AF Piatra Neamţ, Tiron Martin, preşedintele de onoare al AF Timişoara şi mulţi colecţionari, expozanţi, oameni de cultură şi nu în ultimul rând invitaţi de onoare.

,, Şi aşa cum Timişoara s-a clădit de-a lungul secolelor pornind de la începuturile sale, tot aşa trebuie să clădim şi noi, an de an, în aşa fel încât în anul 2021 să ne aducem contribuţia în viaţa culturală a oraşului. O expoziţie eiropeană... de ce nu, s-ar asorta perfect evenimentului. Până atunci să ne îndreptăm gândurile şi mulţumirile tuturor celor care ne-au sprijinit: Federaţiei Filatelice Române, organelor locale şi judeţene, Universităţii de Vest din Timişoara, principalul sprijin al nostru, sponsorilor. 
Să mulţumim colegilor filatelişti, din ţară şi de peste hotare care au răspuns invitaţiei noastre. Şi nu în ultimul rând tuturor acelora care au depus eforturi uriaşe pentru această manifestare să aibă loc: colegilor filatelişti din cadrul Asociaţiei noastre” ( Marius Muntean , preşedintele Asociaţiei Filatelice Timişoara)

La acest eveniment au participat peste 80 de expozanti din 19 judete plus exponate din Germania, Austria, Serbia, Rusia, Ucraina si Polonia. Expoziţia Naţională de la Timişoara a întrunit exponate care au fost expuse pe 2.290 de fete de panou.

Au participat în afara concursului :

Ioan Catană, -Bacău- ,, Printing”, Poştal Stationary 1907,

Mircea Calu, -Bistriţa-,, Fortificaţii Săseşti din Transilvania”,

Tiron Martin, -Timişoara ,, Istoria Filateliei din Timişoara prin scrisori”,

Ana Aurora Muntean-,, Timişoara lui Eugeniu de Savoia”,

Marius Muntean, -Timişoara- ,, Cinci secolele de viată transilvăneană, Regatul României”,

Nicolae Salade, -Sibiu- ,, Aspecte din istoria patriei”

Tematica istorie:

Gheorghe Bocan- Botoşani-,, Armata României”

Constantin Butiuc - Sibiu- ,, Primul Război Mondial şi Urmările lui”

Ioan Catană- Bacău-,, We Serve- Noi Servim”

Constantin Daniliuc, Bârlad,, De la Burebista la Unirea”

Viorel Nicolau-Piatra Neamţ-, ,, Minipagini de Istorie”

Maximafilie:

Gheorghe Gâlcă-Bârlad-,, Pagini de Istorie”

Leon Iancovici, -Bucureşti- ,, Periplu Etnografic în Teritorii” Exotice”

Raol Ioan Iancovici, -Bucureşti- ,, România în Contextul Etnografic European”

Marcofilie:

Vasile Avrămescu, -Rm Vâlcea- ,, Stampile Poştale Omagiale Mihai Eminescu”.

Coriolan Chiricheş, -Botoşani- ,, Eminescu în Marcofilie”

Constantin Pascu, -Timişoara-,, Bogăţia Faunei Româneşti în Marcofilie".

Fiscalotelie:

Dumitr Buzatu Teodorescu- Timişoara-,, Timbre Fiscale Timişoara".

Cartofilie:

Bogdan Butnariu- Bistriţa- ,,Tehnica Militară în Primul Război Mondial".

Coriolan Chiricheş- Botoşani- ,, Dulcea Bucovină” şi Aspecte ale Civilizaţiei Tradiţionale Româneşti”

Ioan Dejugan- Sibiu- ,, Sibiu Medieval, Town Social And Economic Life”

Ana Gheorghiu-Miercurea Ciuc- ,, Răsuflarea Fierbinte a Pământului Vulcanii”

Viorica Hrustovici, Botoşani- ,,Woman în Family, Life and Society".

Literatură:

Mircea Dragoteanu- Cluj- ,, A fost odată Hohse Rinne- Istoria Păltinuşului, Vol I”

,, Reîmpresiuni şi Falsuri ale Emisiunilor Locale din Transilvania de Nord".

Constantin Paţilea- Piatra Neamţ-,, Istoria Asociaţiei Filatelice Neamţ”

Viorel Nicolau- Piatra Neamţ-,, Mesageri Portului Naţional- Familia Regală”

Şi alţii...

Au participat şi expozanţi în cadrul categoriei ,, Tineret” cu câte un panou sau 3.

A fost emis un plic, medalie un catalog

Din punct de vedere istoric Timişoara are o istorie îndelungată care începe cu aşezări umane antice pe actuala vatră a oraşului şi mai apoi cu apariţia primei cetăţi fortificate, în jurul secolului XII.

Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. 
A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul XIV, devenind pentru scurt timp şi capitală Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, şi pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc.

În 1716, istoria Timişoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic şi începe reconstrucţia şi dezvoltarea oraşului drept capitală a Banatului.

    Colonizarea Banatului face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional. Construcţia canalului navigabil Bega dă un avânt puternic dezvoltării economice şi a comerţului. Oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de "Mica Vienă" ca recunoaştere a importanţei şi frumuseţii lui. În 1919, Banatul se uneşte cu România şi în Timişoara se instaurează pentru prima dată administraţia română. Ocupaţia sovietică postbelică marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârşit în 1989 odată cu Revoluţia anticomunistă: revoluţie pornită tocmai din oraşul de pe Bega.

    Timişoara va juca un rol important şi în lupta cu noua ameninţare de la Sud: turcii otomani. În 1394, turcii conduşi de Baiazid trec pe lângă Becicherecul Mare şi Timişoara în drumul lor spre Ţara Românească unde vor fi înfrânţi de către voievodul muntean Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine. Timişoara va servi din nou ca punct de concentrare a forţelor armate creştine, de data aceasta în vederea confruntării de la Nicopole. După înfrângerea creştinilor, turcii vor devasta Banatul până la Timişoara, de unde vor fi alungaţi de către comitele de Timiş, Ştefan de Lossoncz (Lossonczy István).

     Numirea lui Ioan Huniade în 1440 în funcţia de comite de Timiş marchează un capitol aparte din istoria Timişoarei. Ioan Huniade va fi cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad, asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creştinătăţii. El va transforma oraşul într-o tabără militară permanentă şi în domiciliul său, pentru că se mută împreună cu familia. Astfel, cetatea va rămâne în posesia Corvineştilor până în 1490. Iancu de Hunedoara se ocupă şi de refacerea vechiului castel, cu ajutorul unui arhitect italian. După moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, Matei Corvin, fiul lui  Ioan Huniade, este ales suveran al Ungariei (1458). Acesta este considerat de către istoriografia maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odată cu extinderea teritorială a Imperiului Otoman în această parte a Europei, Timişoara, prin poziţia sa şi prin forţa garnizoanei sale devine cheia unui întreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor devin din ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetăţii au loc în anii 1462, 1467, dar toate aceste expediţii au eşuat. În anul 1478, Matei Corvin numeşte în funcţia de comite de Timiş pe Paul Chinezu.

     Un episod deosebit din istoria Timişoarei îl reprezintă asediul cetăţii de către oastea ţăranilor răsculaţi condusă de Gheorghe Doja. Războiul ţărănesc a pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-otomane, iniţiate de Papa Leon al X-lea. Acesta promisese iobagilor participanţi la cruciadă, eliberarea, însă cum războiul nu a mai avut loc, nemulţumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei într-o răscoală. Armatele răsculate, formate din iobagi români şi unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele Ştefan Bathory şi episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost înfrânte lângă Timişoara de comitele Ioan Zapolya. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia Begăi pentru a se putea apropia mai uşor de cetate, dar nu a reuşit şi a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroşit şi ars de viu, este marcat de statuia Sfintei Marii din Piaţa cu acelaşi nume a cartierului Iosefin. Totuşi, ultimele ipoteze susţin că torturarea lui Doja a avut loc chiar lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul execuţiei să fie undeva în faţa Hotelului Central de lângă Muzeul Banatului. 
      După 17 ani de relativă linişte izbucneşte un nou război austro-turc. După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oştilor otomane, prinţul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetăţii Timişoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziţie strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoţit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetăţii, la 12 octombrie 1716, Mehmed Paşa, ultimul comandant otoman al Timişoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăseşte definitiv oraşul. La 18 octombrie 1716, prinţul Eugeniu de Savoia îşi face intrarea triumfală într-o cetate grav răvăşită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea europenilor.( wikipedia")

.

La această expoziţie am participat cu exponatele mele ,, Personalităţi Feminine", pentru care mulţumesc domnului Marius Muntean, preşedintele Asociaţiei Filatelice Timişoara pentru că mi-a oferit posibilitatea să expun la această expoziţie alături de mari colecţionari ai României. Eu întotdeauna spun sunt un ,,colecţionar mic", am încă de învăţat si de aceea sunt onorată de această participare.  Mulţumesc colaboratorilor care au ajutat la montarea expoziţiei, care nu a fost uşor pe 2290 feţe panou , 80 de teme cu caracter istoric, una mai interesantă decît alta. 

Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc şi Consiliului Local şi judeţean pentru implicare, pentru susţinerea activităţilor Asociaţiei Filatelice din Timişoara, cât şi domnului prof. univ. Dr. Marinel Gabriel Pirtea, rector al UVT, care a făcut posibil să aibă loc expoziţia la Universitatea de Vest din Timişoara.

Cu respect şi multumiri!

Salonul Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, Ediţia a IV-a, în perioada 12 – 28 noiembrie 2016.

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, în colaborare cu Revista „Galeria naivă” şi Muzeul Judeţean Botoşani, organizează Salonul Naţional de Artă Naivă „Gheorghe Sturza”, Ediţia a IV-a, în perioada 12 – 28 noiembrie 2016.

Expoziţia propriu-zisă reuşeşte şi de această dată să reunească artişti naivi din judeţele ţării: Prahova, Alba, Cluj, Iaşi, Bacău, Maramureş, Caraş-Severin, Târgu Mureş, Vaslui, Covasna, Argeş, Brăila, Mureş şi din Bucureşti. 

Abordările acestora sunt dintre cele mai diverse fie raportându-se uneori la dimensiunile unor stiluri artistice culte, fie la filonul artei populare autohtone, fie la teme şi motive care fac trimitere către culturile arhaice ale lumii. Tehnicile sunt diverse, demersurile materializărilor artistice sunt surprinzătoare, iar cromatica oferă evadări vizuale de foarte mult bun gust. Interpretările şi zugrăvirea tematică din mitologia universală sau românească dezvoltă un balans între realul incomod şi fantastic, oferind posibilitatea evadării din contingent.

Nu lipseşte imaginea universului patriarhal, simţindu-se în spatele acestuia o nostalgie, ce nu poate fi înlocuită de vreo altă viziune. Mai figurează şi burlescul pe lângă pitoresc sau surprinderea hilară a unor realităţi sociale apuse. Formele de orânduire socială dezarmează prin detalii multiple sudate  uneori perfect în tabloul înfiorător şi final al manipulării, dezumanizării şi rinocerizării naturii umane.

Expoziţia, în ceea ce priveşte tematica, asigură privitorului preferinţele

proprii şi poate mult aşteptate.Vor expune la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani următorii artişti naivi: Cristian Bădila, Ana Boţa, Gheorghe Ciobanu, Lucica Ciobanu, Mihaela Damian, Viorica Ana Farkaş, Dumitru Florea, Radu Gheorghe, Ioana Gheorghiu, Ana Grunzu, Elena Harja, Mariţa Hlinka, Gustav Hlinka, Costel Iftinchi, Maria Margoş, Denisa Mihăilă, Vasile Mocan, Şerban Nicolae, Costică Onuţă, Margit Osz, Gheorghe Parascan, Monica Păcurar, Maria Pântea, Calistrat Robu, Paul Răzvan Robu, Petrica Sîncu, Adina Ştefănescu, Bobu, Costel Tănase si Elena Zbanţ.

În cadrul vernisajului se vor lansa Albumul de Artă Naivă al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani şi Albumul „Culoarea sufletului” al artistului Paul Răzvan Robu.

Vernisajul va avea loc: sâmbătă, 12 noiembrie 2016, ora 12.00 la Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” Botoşani. Referent etnograf Margareta Mihalache

Interviu realizat cu doamna doctor Silvia Maria Ţighiliu- despre importanţă procedeului chirurgical pentru pacient şi pentru ştiinţa medicală-

În cadrul  Conferinţei ,, Zilele Medicale Botoşănene” , ediţia a VI-a care s-a desfăşurat în perioada 7-10 septembrie la Botoşani, doamna  dr.Maria Silvia Ţighiliu, medic primar chirurgie generală, doctor în ştiinţe medicale, şef secţie Chirurgie Spitalul Judeţean de Urgenţă ,, Mavromati", Botoşani împreună cu dr. Radu Constantin Laurian, medic primar chirurgie generală, dr. Pleşca Constantin medic primar chirurgie generală, în sala ,, M. Eminescu" au prezentat prin transmisie LIVE din timpul operaţiei în blocul operator-Colecistectomie Laparoscopică. La acest simpozion au participat medici specialişti din doate domeniile de activitate şi medici chirurgi medicină generală.

Cu această ocazie, în respect faţă de valorile morale, am considerat că trebuie să-i cunoaştem pe medicii care se implică emoţional şi profesional în acest oraş cultural botoşănean. Oraşul  este cunoscut şi ca locul geniilor Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, George Enescu, Grigore Antipa, Alexandru Zub, Mihai Ciucă şi alţii.

Pentru a solicita un interviu unui chirurg trebuie  să prinzi un moment liber de 5 minute între operaţii.

O zi de muncă a unui chirurg înseamnă că în momentul intrării în sala de operaţie  problemele personale şi toate îngrijorările obişnuite de zi cu zi sunt uitate într-o clipă. În condiţii de stres, pentru orice chirurg, o greşeală de un milimetru poate însemna trecerea graniţei dintre viaţă şi moarte. Acolo, în sala de operaţie, trebuie să-ţi faci meseria cum ştii mai bine. Împreună cu o echipă formidabilă, se operează ore în şir în fiecare zi. Important este ca pacienţii să fie mulţumiţi.

Este o meseria care te educă şi te formează în grija pentru detaliu, pentru precizie. In orice profesie trebuie să fii cel mai bun pentru ca oamenii să apeleze la tine şi pentru ca tu la rândul tău să ai mulţumirea sufletească că ai făcut totul cu plăcere şi profesionalism.

Pentru a realiza un interviu cu doamna Dr.Silvia Ţighiliu a trebuit să mă strecor în timpul programat între o operaţie şi consultaţii ale pacienţilor din salon. Mai este o jumătate de oră până ce doamna dr.  Silvia Ţighiliu  va intra în sala de operaţie. Am abordat-o în acest timp. Am rugat-o să-mi acorde câteva minute. A acceptat cu zâmbetul care o caracterizează şi atunci când vizitează pacienţii.

Într-o perioadă delicată din sistemul sanitar în care zeci de medici aleg să plece în străinătate, o echipă de chirurgi botoşăneni fac operaţii zilnice şi de aceea mi-am propus să prezint pe blogul de cultură botoşăneana http://1-cultural.blogspot.com  despre aceşti medici chirurgi de la Secţia de Chirurgie Generală din Spitalul Judeţean de Urgenţe ,, Mavromati”, Botoşani şi cu această ocazie să le mulţumim pentru dăruirea profesională, momentele de încurajare, momentele de bucurie pe care le-au împărţit cu pacienţii operaţi pentru reuşitele obţinute. 
VĂ MULŢUMESC ÎN NUMELE TUTUROR PACIENŢILOR care au apelat la serviciile medicale.

La Spitalul Judeţean de Urgenţe ,, Mavromati”  Botoşani , Secţia de Chirurgie Generală se află la etajul VI şi pe acest palier sunt  70 paturi dispuse în saloane cu 4 si respectiv 2 paturi din care 16 saloane cu 4 paturi şi 3 rezerve cu 2 paturi, o rezervă terapie intermediară, o sală pentru pregatire preoperatorie, două săli pansamente. In cadrul sectiei funcţionează ,,Compartimentul de endoscopie digestivă”, unde se efectuează endoscopii digestive inferioare – colonoscopii – simple si cu biopsie, necesare diagnosticării afectiunilor tractului digestiv. Doamna dr. Maria Ţighiliu este şef de secţie chirurgie generală la Spitalul Judeţean ,, Mavromati”, Botoşani şi colaborează cu 8 medici chirurgi şi toţi bărbaţi. Am observat că în calitate de şefă a secţiei de chirurgie generală, doamna doctor este bine organizată, atentă la detalii si apropiată de oamenii cu care lucrează, calităţi pentru care colaboratorii o respectă şi   împreună exprimă o forţă, un tot , o reuşită pentru servicii medicale de calitate. Programul unui medic chirurg este foarte încărcat. Consultaţii în Policlinică, gărzi, operaţii, supraveghere post operatorie. După acest program, medicul are nevoie de odihnă pentru următoarea zi, când va intra din nou în sala de operaţie. Pentru că doamna doctor Silvia Ţighiliu are o echipă minunată cu care colaborează  în fiecare zi, medicii chirurgi sunt optimişti. Mai multe cazuri rezolvate. 

Hrustovici Viorica: 
Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre echipa dumneavoastră de medici chirurgi şi asistenţi medicali, pentru a-i cunoaşte şi de a le mulţumi.                     

Dr. Silvia Ţighiliu:

,, Am o echipă de 8 medici chirurgi cu vârsta între 31-48 ani cu care colaborez: . dr. Constantin Pleşca – medic primar chirurg, doctor în ştiinţe medicale, dr. Iulian Preda – medic primar chirurg, dr. Liviu Daniel Bişcă– medic primar chirurg– competenţa în endoscopie digestivă, dr. Bogdan Constantin Viziteu– medic specialist chirurg, dr. Radu Constantin Laurian – medic primar chirurg– competenţa în endoscopie digestivă, dr. Cristian Vicol – medic specialist chirurg, dr. Dan Leuca – medic specialist chirurg şi dr Ionuţ Husac împreună cu  asistenta sefă- Loredana Dascălu care coordonează activitatea a 18 asistenti medicali şi 8 infirmiere.. 

Secţia este structurată din punctul de vedere al personalului medical în secţia- asistenţi şi infirmiere care îngrijesc pacienţii şi la bloc operator lucrează 7 asistenţi şi 5 infirmiere. Fiecare membru al echipei este foarte important şi îşi cunoaşte foarte bine obligaţiile care-i revin. Pentru orice act medical de calitate profesională aceste  intervenţii chirurgicale se fac în echipă şi nu putem unul fără celălalt".( medici, asistenţi şi infirmiere”).

Echipa de medici chirurgi  al Spitalului Judeţean ,, Mavromati"
Cea mai mare provocare pentru ca să devii chirurg, este şi cred că trebuie să ai acel- să zicem duh sau chemare, mult talent. Este medicul care este disponibil zi si noapte şi uneori işi lasă familia sau lucrurile importante ca să salveze o viaţă în acest context mă înclin cu respect

  .


 
H.V.- De curând a fost prezentat în cadrul simpozionului, în prima audiţie, o intervenţie chirurgicală efectuată în blocul operator- transmisie LIVE- cu ajutorul laparascopul, vă rog doamna doctor să ne spuneţi câteva cuvinte despre importanţă procedeului chirurgical pentru pacient şi pentru ştiinţa medicală- Dr. Ţighiliu:

 ,,Scurt istoric –initial laparoscopia (sau coelioscopia) presupunea doar examinarea, explorarea cavitatii peritoneale fără tratamentul cunoscut astazi. In 1940 începe insuflarea cavitătii peritoneale cu gaz carbonic pentru a facilita aceasta explorare. In 1955 un ginecolog parizian(Raoul Palmer) realizează prima tentativă de laparoscopie diagnostică reuşind o biopsie ovariană. In 1987 un chirurg din Lyon (Philippe Mouret) realizează prima colecistectomie laparoscopică –începând cu acest  moment chirurgii generalişti încep să realizeze tot mai multe gesturi laparoscopice pentru numeroase afectiuni abdominale.

Laparoscopia este o procedură chirurgicală ce foloseşte un tub subtire, luminat, numit laparoscop, ce este introdus în abdomen printr-o mică incizie la nivelul peretelui abdominal si care este folosită pentru examinarea organelor abdominale sau genitale interne. In multe cazuri, laparoscopia elimină necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o incizie mare a abdomenului. Laparoscopia implică riscuri mai mici, este mai putin costisitoare si poate fi efectuată cu o  spitalizare de mică durată. Cu ajutorul camerei video, medicul obţine imaginea organului asupra căruia se efectuează intervenţia chirurgicală. Laparoscopul este dotat cu lentile ca si telescopul pentru a amplifica structuri ale corpului, o lumină puternică pentru a le lumina, si o camera video in miniatura. Camera trimite imagini din interiorul corpului la un monitor TV în sala de operatie. Instrumentele chirurgicale de specialitate pot fi introduse în cavitatea abdominală prin incizii mici”.

Hrustovici Viorica:Ce fel de anestezie este folosita pentru interventiile laparoscopice?
Dr. Silvia Ţighiliu: 
,,Pentru toate interventiile laparoscopice se foloseste anestezia generală Se introduce  un gaz în abdomen  pentru ca organele intraabdominale să poate fi vizualizate.De aceea este nevoie de o relaxare a întregii musculaturi abdominale.
H.V.: Ce tipuri de interventii chirurgicale pot fi efectuate apeland la laparoscopie?
Dr. Silvia Ţighiliu: 
,, Se pot efectua aproape toate tipurile de intervenţii abdominale prin procedeul laparoscopiei . Gold standardul pentru colecistectomia laparoscopică. Tot mai mult teren a câştigat şi apendicectomia laparoscopică: -la femeiile tinere sub masca unei apendicite acute se poate ascunde un chist ovarian rupt cu hemoperitoneu.                                                 

 -La pacienţii  cu obezitate, pentru o simplă apendicectomie trebuia făcut o incizie mare şi riscul de supuraţii a plăgii operatorii era foarte mare. În scopul diagnosticării o simplă laparoscopie poate recolta biopsie dintr-un nodul metastazic hepatic sau al  carcinomatoza peritonială. În cazul traumatismelor abdominale  închise sau a plăgilor penetrante o laparoscopie poate pune diagnosticul împiedicând o laparotomie  inutilă.

Avantajele colecistectomiei laparoscopice

-Dacă  operatia clasică era o  intervenţie agresivă asupra organismului  pe care o percepea ca pe un şoc traumatic, prin procedeul laparoscopie inciziile sunt mici şi se vindecă fără cicatrici vizibile astfel pacientul poate merge mult mai devreme acasă.

-Complicatiile postoperatorii si durerea după operatie sunt mult diminuate.

-durerea postoperatorie a pacientului este mult redusă comparativ cu tehnica tradiţională.

- riscul de a dezvolta aderente postoperatorii este mult scazut-

In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale, precum:

-îndepărtarea aderenţelor .
-repararea unei hernii hiatale sau inghinale.

-cu acest aparat pot fi recoltate şi probe de ţesut pentru biopsie.

Pacientul vârstnic suportă mult mai bine intervenţia laparoscopică cu analgezice, mai puţine cu  scăderea infecţiei plăgilor, rata mai redusă a aderenţelor, reluarea rapidă a alimentaţiei, reluarea funcţiei respiratorie, mobilizarea precoce ne conduc toate acestea la reuşita interveţiei cu o evoluţie bună pentru pacient şi de ce nu pacienţii vor fi mulţumiţi.

Botoşănenii nu mai trebuie să plece până la Iaşi pentru a face o colonoscopie sau laparscopie pentru că Spitalul Judeţean de Urgenţe Mavromati  are în dotare un cronoscop de ultimă generaţie. De regulă 
medicul Silvia Maria Ţighiliu, şeful Secţiei de Chirurgie  împreună cu Laurian Radu şi Liviu Bâscă, Cristian Vicol, efectuează  aceste colonscopii.

Foto imagini saloane cu 3 paturi.

Foto din interiorul secţiei de chirurgie generală








H.V. Doamna dr Silvia Ţighiliu, vă rog frumos să ne spuneţi despre implicarea emoţională şi profesională în această profesie grea, de care depind de dumneavoastră să-i salvaţi pacienţi bolnavi, vârstnici şi nu în ultimul rând pacienţii care suferă accidente grave?

Dr. Silvia Ţighiliu:

,,Mă întrebaţi despre trăiri???  A fi chirurg şi a opera, este ca un obraz cu o mare iubire, Când eşti tânăr înaintea oricărei intervenţii chiar mici apendicectomie, numai ai teamă. Ai fluturi în stomac ca şi cum te-ai întâlni cu iubita sau iubitul. Când eşti matur şi cu experienţă,  intervenţiile mici nu-ţi mai dau emoţii. Atunci îţi doreşti intervenţii chirurgicale mai grele, mai complicate ca şi o iubire de maturitate cînd cuplu se ştie atât de bine unul cu altul până la cele mai mari profunzimi, aşa este şi întâlnirea chirurgului cu corpul uman din faţa lui. Dar şi tânărul şi maturul chirurg va fi cel mai fericit când va salva o viaţă şi atât el, cât şi pacientul vor fi conştienţi de acest lucru. Toţi banii din lume nu fac cât acest sentiment profund -conştientizarea că ai salvat o viaţă. De aceea poate, putem trece peste această viaţă grea, cu momentele limită din punct de vedere al stresului, efortului fizic, ponegrinilor inerente, momentelor de eşec. Ştim că undeva, cineva ne iubeşte şi ne dă mereu o fericire inimaginabilă acea clipă teribilă de a dărui cuiva o a doua şansă la viată" 

a declarat doamna doctor Silvia Ţighiliu, de altfel romantică, pentru care îi mulţumesc din suflet pentru această metaforă a trăirii cu dragoste, a responsabilităţii, a bucuriei că a reuşit să dăruiască o a doua şansă la viaţă a unui pacient suferind.

Cele câteva minute s-au scurs repede timpul este cronometrat pentru un medic chirurg şi înţeleg să mă retrag nu înainte de a-i mulţumii pentru optimismul domniei sale de-a se implica, ca asistenţa medicală să fie profesională cu respectarea strictă a regulilor impuse de profesie, toate astea pentru pacient. Fericirea ei v-a fi în aprecierea pacientului.

Asta-i viaţa unui chirurg. Ce vrem noi pacienţii ?? Vrem medici bine pregătiţi. Dar medicii, după 6 ani de facultate, apoi specializarea de 6 ani, urmează participări la Conferinţe la nivel naţional şi internaţional pentru că tehnica operatorie evoluează. 

Un medic, ca să fie un bun chirurg trebuie să aibă calitătile: decis, bine organizat, practic, constiincios, să ajute pacientii, să le  inteleagă starea de sănătate. Să asculte intrebările si preocuparile pacientilor. Să fie stăpân pe ceea ce face şi să aibă incredere că poate duce la capăt o intervenţie, totul având ca rezultat salvarea pacientului pe masa de operatie.

Apelăm la un medic chirurg dacă avem încredere enormă în ea sau el, care este bine informat. Un doctor cu experientă şi cu siguranţă poate salva viata unui om în decurs de căteva secunde care fac diferenta dintre viată si moarte intr-o eventuală complicatie intraoperatorie.  Dar medicul, pentru ca să fie bun, aşa cum dorim noi consumatorii de servicii de calitate, trebuie să-şi cumpere o carte, să participe la Conferinţe Naţionale şi Internaţionale, toate astea din  buzunarul personal, (cazare, masă, transport).    

Întrebare: ce salariu are un medic chirurg ca să suporte aceste cheltuieli necesare?? O problemă. 
Dar riscurile cu care se confruntă un medic chirurg de contaminare în timpul intervenţiei chirurgicale? O problemă. 

Timpul necesar de odihnă. O problemă. 
Mereu auzim : ,,Nu sunt medici suficienţi”. Dar cum sunt stimulaţi nu auzim. 
Mi-am mai pus o întrebare: Viaţa de famile. Mai au timp medicii chirurgi să se bucure de viaţa de familie???. O problemă.