Expozitia Filatelică Naţională ,,Timişoara 2016 , Arc peste Secole”.

      În perioada 18 - 23 octombrie 2016, la Universitatea  de Vest din Timişoara  a avut loc marea Expozitia Filatelică Naţională ,,Timişoara 2016 , Arc peste Secole”. Scopul acestei  manifestări culturale a fost să amintească  cele trei secole de la eliberarea Timişoarei de sub jugul turcesc şi intrarea trupelor austriece în oraş în data de 18 octombrie 1718.  şi 700 de ani de când Carol Robert de Anjou a stabilit  capitala a Regatului Ungar 
( 1316-1323).

    ExpozitiaFilatelică Naţională  a fost organizată de: Federaţia Filatelică Română prin Asociatia Filatelică Timişoara în colaborare cu Universitatea de Vest din Timişoara, şi Consiliul Judeţean Timiş.

    

La această expoziţie au participat Leonard Paşcanu, preşedintele Federaţiei Filatelice din România, prof. univ. dr. Marinel Gabriel Pirtea , rector al UVT, Mircea Calu, preşedintele A.F.Bistriţa, Nicolau Salade, preşedintele AF Sibiu, Viorel Nicolau, preşedintele AF Piatra Neamţ, Tiron Martin, preşedintele de onoare al AF Timişoara şi mulţi colecţionari, expozanţi, oameni de cultură şi nu în ultimul rând invitaţi de onoare.

,, Şi aşa cum Timişoara s-a clădit de-a lungul secolelor pornind de la începuturile sale, tot aşa trebuie să clădim şi noi, an de an, în aşa fel încât în anul 2021 să ne aducem contribuţia în viaţa culturală a oraşului. O expoziţie eiropeană... de ce nu, s-ar asorta perfect evenimentului. Până atunci să ne îndreptăm gândurile şi mulţumirile tuturor celor care ne-au sprijinit: Federaţiei Filatelice Române, organelor locale şi judeţene, Universităţii de Vest din Timişoara, principalul sprijin al nostru, sponsorilor. 
Să mulţumim colegilor filatelişti, din ţară şi de peste hotare care au răspuns invitaţiei noastre. Şi nu în ultimul rând tuturor acelora care au depus eforturi uriaşe pentru această manifestare să aibă loc: colegilor filatelişti din cadrul Asociaţiei noastre” ( Marius Muntean , preşedintele Asociaţiei Filatelice Timişoara)

La acest eveniment au participat peste 80 de expozanti din 19 judete plus exponate din Germania, Austria, Serbia, Rusia, Ucraina si Polonia. Expoziţia Naţională de la Timişoara a întrunit exponate care au fost expuse pe 2.290 de fete de panou.

Au participat în afara concursului :

Ioan Catană, -Bacău- ,, Printing”, Poştal Stationary 1907,

Mircea Calu, -Bistriţa-,, Fortificaţii Săseşti din Transilvania”,

Tiron Martin, -Timişoara ,, Istoria Filateliei din Timişoara prin scrisori”,

Ana Aurora Muntean-,, Timişoara lui Eugeniu de Savoia”,

Marius Muntean, -Timişoara- ,, Cinci secolele de viată transilvăneană, Regatul României”,

Nicolae Salade, -Sibiu- ,, Aspecte din istoria patriei”

Tematica istorie:

Gheorghe Bocan- Botoşani-,, Armata României”

Constantin Butiuc - Sibiu- ,, Primul Război Mondial şi Urmările lui”

Ioan Catană- Bacău-,, We Serve- Noi Servim”

Constantin Daniliuc, Bârlad,, De la Burebista la Unirea”

Viorel Nicolau-Piatra Neamţ-, ,, Minipagini de Istorie”

Maximafilie:

Gheorghe Gâlcă-Bârlad-,, Pagini de Istorie”

Leon Iancovici, -Bucureşti- ,, Periplu Etnografic în Teritorii” Exotice”

Raol Ioan Iancovici, -Bucureşti- ,, România în Contextul Etnografic European”

Marcofilie:

Vasile Avrămescu, -Rm Vâlcea- ,, Stampile Poştale Omagiale Mihai Eminescu”.

Coriolan Chiricheş, -Botoşani- ,, Eminescu în Marcofilie”

Constantin Pascu, -Timişoara-,, Bogăţia Faunei Româneşti în Marcofilie".

Fiscalotelie:

Dumitr Buzatu Teodorescu- Timişoara-,, Timbre Fiscale Timişoara".

Cartofilie:

Bogdan Butnariu- Bistriţa- ,,Tehnica Militară în Primul Război Mondial".

Coriolan Chiricheş- Botoşani- ,, Dulcea Bucovină” şi Aspecte ale Civilizaţiei Tradiţionale Româneşti”

Ioan Dejugan- Sibiu- ,, Sibiu Medieval, Town Social And Economic Life”

Ana Gheorghiu-Miercurea Ciuc- ,, Răsuflarea Fierbinte a Pământului Vulcanii”

Viorica Hrustovici, Botoşani- ,,Woman în Family, Life and Society".

Literatură:

Mircea Dragoteanu- Cluj- ,, A fost odată Hohse Rinne- Istoria Păltinuşului, Vol I”

,, Reîmpresiuni şi Falsuri ale Emisiunilor Locale din Transilvania de Nord".

Constantin Paţilea- Piatra Neamţ-,, Istoria Asociaţiei Filatelice Neamţ”

Viorel Nicolau- Piatra Neamţ-,, Mesageri Portului Naţional- Familia Regală”

Şi alţii...

Au participat şi expozanţi în cadrul categoriei ,, Tineret” cu câte un panou sau 3.

A fost emis un plic, medalie un catalog

Din punct de vedere istoric Timişoara are o istorie îndelungată care începe cu aşezări umane antice pe actuala vatră a oraşului şi mai apoi cu apariţia primei cetăţi fortificate, în jurul secolului XII.

Cetatea a trecut prin diferite stăpâniri care i-au marcat profund cursul dezvoltării. 
A început să se dezvolte sub stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul XIV, devenind pentru scurt timp şi capitală Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, şi pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc.

În 1716, istoria Timişoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic şi începe reconstrucţia şi dezvoltarea oraşului drept capitală a Banatului.

    Colonizarea Banatului face din Timişoara un adevărat centru multicultural şi multiconfesional. Construcţia canalului navigabil Bega dă un avânt puternic dezvoltării economice şi a comerţului. Oraşul cunoaşte o perioadă de înflorire fără precedent, ajungând să primească numele de "Mica Vienă" ca recunoaştere a importanţei şi frumuseţii lui. În 1919, Banatul se uneşte cu România şi în Timişoara se instaurează pentru prima dată administraţia română. Ocupaţia sovietică postbelică marchează începutul perioadei comuniste, perioadă care ia sfârşit în 1989 odată cu Revoluţia anticomunistă: revoluţie pornită tocmai din oraşul de pe Bega.

    Timişoara va juca un rol important şi în lupta cu noua ameninţare de la Sud: turcii otomani. În 1394, turcii conduşi de Baiazid trec pe lângă Becicherecul Mare şi Timişoara în drumul lor spre Ţara Românească unde vor fi înfrânţi de către voievodul muntean Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine. Timişoara va servi din nou ca punct de concentrare a forţelor armate creştine, de data aceasta în vederea confruntării de la Nicopole. După înfrângerea creştinilor, turcii vor devasta Banatul până la Timişoara, de unde vor fi alungaţi de către comitele de Timiş, Ştefan de Lossoncz (Lossonczy István).

     Numirea lui Ioan Huniade în 1440 în funcţia de comite de Timiş marchează un capitol aparte din istoria Timişoarei. Ioan Huniade va fi cunoscut în întreaga regiune pentru reputata victorie de la Belgrad, asupra otomanilor, fiind considerat în acea vreme apărător al creştinătăţii. El va transforma oraşul într-o tabără militară permanentă şi în domiciliul său, pentru că se mută împreună cu familia. Astfel, cetatea va rămâne în posesia Corvineştilor până în 1490. Iancu de Hunedoara se ocupă şi de refacerea vechiului castel, cu ajutorul unui arhitect italian. După moartea lui Ladislau al V-lea, regele Ungariei, Matei Corvin, fiul lui  Ioan Huniade, este ales suveran al Ungariei (1458). Acesta este considerat de către istoriografia maghiară drept unul dintre cei mai mari regi din istoria Ungariei. Odată cu extinderea teritorială a Imperiului Otoman în această parte a Europei, Timişoara, prin poziţia sa şi prin forţa garnizoanei sale devine cheia unui întreg sistem defensiv ce asigura partea sud-estică a Ungariei. Din această cauză încercările de cucerire ale turcilor devin din ce în ce mai insistente. Astfel, tentative de cucerire a cetăţii au loc în anii 1462, 1467, dar toate aceste expediţii au eşuat. În anul 1478, Matei Corvin numeşte în funcţia de comite de Timiş pe Paul Chinezu.

     Un episod deosebit din istoria Timişoarei îl reprezintă asediul cetăţii de către oastea ţăranilor răsculaţi condusă de Gheorghe Doja. Războiul ţărănesc a pornit din Transilvania, după ce Gheorghe Doja a fost numit comandant al cruciadei anti-otomane, iniţiate de Papa Leon al X-lea. Acesta promisese iobagilor participanţi la cruciadă, eliberarea, însă cum războiul nu a mai avut loc, nemulţumirea maselor oprimate a dus la transformarea revoltei într-o răscoală. Armatele răsculate, formate din iobagi români şi unguri au înfrânt mai întâi nobilimea condusă de comitele Ştefan Bathory şi episcopul Nicolaie Csaki, dar au fost înfrânte lângă Timişoara de comitele Ioan Zapolya. Gheorghe Doja a încercat să schimbe albia Begăi pentru a se putea apropia mai uşor de cetate, dar nu a reuşit şi a fost înfrânt. Se spune că locul unde Doja a suferit o cumplită moarte, fiind pus pe un scaun din fier înroşit şi ars de viu, este marcat de statuia Sfintei Marii din Piaţa cu acelaşi nume a cartierului Iosefin. Totuşi, ultimele ipoteze susţin că torturarea lui Doja a avut loc chiar lângă castel, de unde nobilii au putut urmări macabrul spectacol. Deci este mult mai probabil ca locul execuţiei să fie undeva în faţa Hotelului Central de lângă Muzeul Banatului. 
      După 17 ani de relativă linişte izbucneşte un nou război austro-turc. După victoria de la Petrovaradin (5 august 1716) asupra oştilor otomane, prinţul Eugeniu de Savoia decide cucerirea cetăţii Timişoara, pentru a pune stăpânire pe această importantă poziţie strategică. În urma unui asediu de 48 de zile, însoţit de bombardamente repetate, care au distrus în mare parte clădirile din interiorul cetăţii, la 12 octombrie 1716, Mehmed Paşa, ultimul comandant otoman al Timişoarei, acceptă capitularea, iar garnizoana turcă părăseşte definitiv oraşul. La 18 octombrie 1716, prinţul Eugeniu de Savoia îşi face intrarea triumfală într-o cetate grav răvăşită de violentul asediu. Garnizoana otomană se retrage în sudul Dunării, iar după 164 de ani cetatea intră din nou sub stăpânirea europenilor.( wikipedia")

.

La această expoziţie am participat cu exponatele mele ,, Personalităţi Feminine", pentru care mulţumesc domnului Marius Muntean, preşedintele Asociaţiei Filatelice Timişoara pentru că mi-a oferit posibilitatea să expun la această expoziţie alături de mari colecţionari ai României. Eu întotdeauna spun sunt un ,,colecţionar mic", am încă de învăţat si de aceea sunt onorată de această participare.  Mulţumesc colaboratorilor care au ajutat la montarea expoziţiei, care nu a fost uşor pe 2290 feţe panou , 80 de teme cu caracter istoric, una mai interesantă decît alta. 

Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc şi Consiliului Local şi judeţean pentru implicare, pentru susţinerea activităţilor Asociaţiei Filatelice din Timişoara, cât şi domnului prof. univ. Dr. Marinel Gabriel Pirtea, rector al UVT, care a făcut posibil să aibă loc expoziţia la Universitatea de Vest din Timişoara.

Cu respect şi multumiri!