Directorul
general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, se va afla
în vizită în România în perioada 15-16 iulie, urmând să susţină la Bucureşti un
discurs despre identificarea unei "noi paradigme de creştere"
economică în regiune, a anunţat, marţi, Fondul.
"La
Bucureşti, Lagarde va susţine un discurs despre România şi Europa de Est,
concetrându-se asupra identificării unei noi paradigme de creştere pentru
regiune", se arată într-un comunicat transmis de FMI.
După România,
Lagarde va vizita şi Lituania, pe 17-18 iulie.
"În
timpul vizitelor - primele în aceste două ţări de la preluarea funcţiei de şef
al FMI în iulie 2011 - Lagarde se va întâlni cu autorităţi, precum şi
reprezentanţi ai sectorului privat, societăţii civile şi mediului academic,
pentru a discuta perspectivele economice şi provocările care urmează pentru
fiecare din cele două ţări", se arată în comunicat.
La Vilnius , Lagarde va
participa la un forum privind provocările şi oportunităţile integrării
economice europene, marcând astfel începutul mandatului Lituaniei la
preşedinţia Uniunii Europene.
Consiliul
Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat, săptămâna trecută,
ultimele douã evaluãri ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de
intenţie transmisã de autoritãţile de la Bucureşti, astfel cãă acordul început
în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul
României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de
autoritãţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
Înţelegerea a
fost paraată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în
2009, şi trebuia sã se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie
cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la
sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducã arieratele
şi sã adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.
Christine Madeleine Odette Lagarde (n. Lallouette 1 ianuarie 1956, Paris este
un avocat francez și actualul director general al Fondului Monetar International.
De-al lungul carierei sale politice, Lagarde a îndeplinit mai multe funcții oficiale în Franța, printre care ministru de finanțe, ministru al agriculturii și ministru al comerțului și industriei. Ea a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii și este prima femeie care a devenit director general al FMI.
De-al lungul carierei sale politice, Lagarde a îndeplinit mai multe funcții oficiale în Franța, printre care ministru de finanțe, ministru al agriculturii și ministru al comerțului și industriei. Ea a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii și este prima femeie care a devenit director general al FMI.
Pe 16 noiembrie 2009, ziarul britanic Financial Times a numit-o pe Lagarde cel mai bun
ministru de finanțe din zona euro. Tot în același an, revista Forbes a clasat-o pe locul șaptesprezece în
rândul celor mai puternice femei din lume.
În anul 1981, Christine Lagarde s-a alăturat companiei americane de avocatură Baker & McKenzie, iar după șase ani, a fost numită director al filialei din Europa de Vest. Ea a intrat în comitetul executiv în 1995, iar în octombrie 1999 a devenit prima femeie care a preluat funcția de președinte al companiei.
La data de 28 iunie 2011, ea a fost numită
următorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI) pe o perioadă de cinci ani,
urmând să preia funcția câteva zile mai târziu, pe 5 iulie.
În 2004, Lagarde a devenit
președinte al comitetului de strategie globală.Interesul ei personal în
afacerile europene a condus-o la deschiderea Centrul de
Drept European din Bruxelles, un birou al Baker & McKenzie dedicat exclusiv practicii dreptului Uniunii Europene.
În calitate de ministru francez al comerțului și industriei
între 2005 și 2007, Lagarde a favorizat deschiderea de noi piețe
pentru produsele țării, punând accent pe sectorul tehnologic.
Pe 18 mai 2007, ea a preluat funcția de ministru al
agriculturii, făcând parte din guvernul condus de François Fillon. În luna
următoare, ea s-a alăturat cabinetului lui François Fillon în cadrul
Ministerului Afacerilor Economice pentru
a deveni prima femeie care urmează să fie vreodată responsabilă de politica
economică din Franta.
În mai 2011, Lagarde a fost
menționată ca un posibil înlocuitor al lui Dominique Strauss-Kahn în funcția de director general al Fondului Monetar Internațional.
Candidatura ei la șefia FMI a fost susținută de guvernele din Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Regatul Unit, Germania șiIndia.
Candidatura ei la șefia FMI a fost susținută de guvernele din Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Regatul Unit, Germania șiIndia.
Pe 25 mai 2011, Lagarde și-a anunțat
oficial candidatura la șefia FMI pentru a-l înlocui pe Dominique Strauss-Kahn, care și-a dat
demisia.
La data de 28 iunie 2011, comitetul executiv
al Fondului Monetar Internațional a ales-o pe Christine ca director
general pe o perioadă de cinci ani, urmând să își preia
funcția câteva zile mai târziu, pe 5 iulie.
Christine Lagarde la sediul BNR a declarat ,, Ma bucur ca sunt la dvs. multe femei profesioniste, care participă la economia unei ţări. Este prima dată când vizitez România, Bucureştiul.
Mi s-a spus că Bucureştiul este micul Paris şi aşa l-am văzut. România face parte din Uniunea Europeană. România este puternică şi face parte din Europa. Destinele României şi Europei se împletesc.
.
O piesă despre visul Europei a lui Eugen Ionescu, care se joacă pe scena teatrului din Paris, un vis în care temerile noastre pentru viitor ne fac mai uniţi şi împreună noi europenii putem înainta şi reuşi. Acest vis de secole azi este o dovadă că bătrâna Europă se uită către Răsărit, România se uită către Europa".
Christine Lagarde la sediul BNR a declarat ,, Ma bucur ca sunt la dvs. multe femei profesioniste, care participă la economia unei ţări. Este prima dată când vizitez România, Bucureştiul.
Mi s-a spus că Bucureştiul este micul Paris şi aşa l-am văzut. România face parte din Uniunea Europeană. România este puternică şi face parte din Europa. Destinele României şi Europei se împletesc.
.
O piesă despre visul Europei a lui Eugen Ionescu, care se joacă pe scena teatrului din Paris, un vis în care temerile noastre pentru viitor ne fac mai uniţi şi împreună noi europenii putem înainta şi reuşi. Acest vis de secole azi este o dovadă că bătrâna Europă se uită către Răsărit, România se uită către Europa".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu