Gala decernării Premiului National de Istorie "Nicolae Iorga", editia a XII-a, evocare: Nicolae Iorga - 143 de ani de la nastere Botosani - 2014

Pe data de 6 iunie – 2014,  Primăria Botoşani reprezentată prin Primar, Ovidiu Portariuc şi Asociatia Culturală "Nicolae Iorga" Botosani, reprezentată de Prof. Violeta Budai-Damaschin, presedinte al Asociatia Culturale Nicolae Iorga Botosani, initiatoarea Premiului National de Istorie "Nicolae Iorga", din 2003, impreună cu partenerii sai: Dănuţ Huţu, directorul Directiei Judetene pentru Cultură, si Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu, au organizat la Teatrul ,,Mihai Eminescu" - Sala de marmură  Gala decernării Premiului National de Istorie "Nicolae Iorga", editia a XII-a, evocare: Nicolae Iorga - 143 de ani de la nastere. Proiectul Premiului National de Istorie Nicolae Iorga Botosani, editia a XII-a, 2014 a fost finantat de Primăria Municipiului Botosani.
Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul unui program de manifestari omagiale si comemorative care a  cuprins: evocari, lansari de carte, masa rotundă, spectacolul lectură: "Doua conceptii istorice: Nicolae Iorga - A. D. Xenopol" si s-a incheiat cu lansarea unui concurs scolar online "Nicolae Iorga - o carte pe care am citit-o", care se va desfasura in perioada 06-06-2014 - 20-11-2014.
Moderatorul evenimentului a fost doamna Violeta Budai-Damaschin, presedinte al Asociatiei Culturale Nicolae Iorga Botosani care a şi pregătit momentul pentru Decernarea Premiului National de Istorie Nicolae Iorga, editia a XII-a.

-   Au participat: Cătălina Lupascu, viceprimar al Municipiului Botosani, Traian Apetrei, directorul Teatrului Mihai Eminescu Botosani, Danut Hutu, directorul Directiei Judetene pentru Cultură, Aurel Melniciuc, directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiţionale Botosani, oameni de cultură, elevi.      

              

Invitaţi   Dr. Georgeta Filitti, Bucuresti, Prof. dr. Constantin Stere, Ploiesti, Prof. Iurie Levcic, Cernauti, Ucraina, Prof. Gheorghe Median, Botosani, Prof. dr. Dan Prodan, Botosani

Doamna Cătălina Lupaşcu, viceprimarul Municipiul Botoşani a înmânat Marele Premiu ediţia a XII-a, 2014, doamnei dr. Georgeta Filitti, laureata Premiului National de Istorie "Nicolae Iorga" şi a dat citire unei scrisori adresată de Prof. dr. Andrei Pippidi membru corespondent al Academiei Române, domnului Ovidiu Portariuc, primar al Municipiului Botoşani

Stimate Domnule Primar,

,,Fiindcă se apropie data la care urmează să fie conferit şi anul acesta, după tradiţie, premiul pentru o lucrare care contribuie la cunoaşterea vieţii sau operei  lui Nicolae Iorga, trebuie să vă informez despre concluzia la care a ajuns juriul pe care am onoarea de a-l prezida. Domnii: academician Alexandru Zub, prof. Dr. Şerban Papacostea, membru corespondent al Academiei, prof. Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, director al Institutului de Studii Sud-Est Europene, de acord cu colegul nostru profesorul britanic Denis D. Deletant, au primit propunerea mea. 
     Considerăm că N. Iorga, ,,Oratorie parlamentară" dr. Georgeta Filitti, I-II, Editura Mesager, Chişnău, merită atenţia noastră. 
    Doamna dr. Georgeta Filitti a publicat până acum aceste volume, primele din seria, pe care  o nădăjduim completă în viitorul apropiat, a discursurilor rostite de bunicul meu în Parlament de la 1907 la 1940. Notele cu care a comentat textele îi dau colecţiei caracterul unei ediţii critice.            

      Am convingerea că materialul, fie republicat pentru prima oară după mai bine de 70 ani, fie dat doar acum la iveală, va contribui la viitoarele cărţi cu privire la viaţa politică a României ,, aşa cum a fost” Primiţi, vă rog, domnule Primar, asigurarea sentimentelor mele de stimă şi recunoştinţă”.Prof. dr. Andrei Pippidi

 dr. Georgeta  Penelea Filitti

Biografie

A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti (1961); este doctor în istorie al Universităţii din Cluj (1971).

Este unul dintre cei mai indrăgiti lectori ai Fundatiei Calea Victoriei, datorită charismei sale, pregătirii in domeniu, a umorului si ingeniozitătii in abordarea unor teme istorice.

Sustine in cadrul Fundatiei Calea Victoriei cursuri si evenimente incepând cu anul 2008, ca istoric dedicat in special povestilor Bucurestiului de alta dată, dar si familiilor boieresti, institutiilor de seamă si clădirilor de patrimoniu, incă existente in capitală si in imprejurimi.

A sustinut peste 50 de conferinte in cadrul fundatiei, care se bucură de succes la public, fie la sediul fundatiei, fie in diverse locuri din Bucuresti.

In 2010 a derulat o serie de conferinte sub titlul ,,Istoria romanilor prin familii'', despre familii boieresti de seama, iar in 2011-2012 a sustinut o serie de conferinte sub titlul IN VIZITA LA PALATUL/CONACUL/CASA…, găzduite de diverse clădiri de patrimoniu pline de istorie – Palatul Cotroceni, Palatul BNR, Palatul Cantacuzino, Palatul Ghica-Tei, Palatul de Justitie, Palatul Sutu, Palatul Cesianu-Racovita, Casa Titulescu, Casa Monteoru-Catargi, Casa Capsa, etc. 

In 24 octombrie 2012 a fost decorată de Majestatea Sa, Regele Mihai I cu Medalia “Crucea Casei Regale a României” pentru “activitatea sa prodigioasă ca istoric al societăţii, moravurilor şi tradiţiilor intelectuale româneşti”, pentru “promovareă integrării culturii şi societăţii române în spaţiul european, prin redescoperirea legăturilor permanente, umane, comerciale, juridice dintre estul şi vestul european”, şi pentru că prin activitatea sa istorică “promovează cercetarea autentică, punând în faţă adevărul istoric”.

 - cercetător ştiinţific la Institutul de istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, 1961-1998, până la gradul de cercetător principal I;
- consilier la Fundaţia „Ion Ghica” (1997-2004);
- bibliotecar, şef de secţie la Biblioteca Metropolitană Bucureşti (2003-2007);
- cercetător principal I la Institutul Naţional pentru Memoria Exilului Românesc (din 2007);
- specialist în istoria modernă şi contemporană a României. Editor de documente.

Publicaţii:

1973 – Les foires de la Valachie pendant la période 1774-1848, teză de doctorat, Editura Academiei.

1975-2004 – editează Operele lui M. Kogălniceanu (Oratorie, 9 vol., 1864-1891), Editura Academiei, pentru care primeşte premiul “Nicolae Balcescu” al Academiei (1983).

1978 – Enciclopedia istoriografiei româneşti (coautor), Editura ştiinţifică şi enciclopedică.
Din 1982 – editează din opera lui Nicolae Iorga: Opere economice, 1982; Istoria poporului românesc, 1985; Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, 1989; Istoria românilor, vol. VIII, 2006, Editura Enciclopedică; Istoria românilor pentru poporul românesc, 2 vol., 1993, Editura Minerva, BPT: Istoria romanilor, vol X, 2011, Editura Enciclopedica, Discursuri parlamentare (1907-1917), Editura Mesagerul, Chisinau.

1985-2008 – editează din opera lui I.C. Filitti (Opere alese, 1985, Editura Eminescu; Jurnal, 1913-1919, Editura Cetatea de Scaun, Targoviste, 2008; Rolul diplomatic al fanarioţilor (trad. din franceză), 2002, Editura Dominor; I.C. Filitti, Omul prin operă, 2004, Editura Pegasus press).

1991 – Documents greco-roumains. Le fonds Mourouzi d’Athènes, în colaborare, Atena, Bucureşti, Centre de recherches néohélléniqués, Académie Roumaine.

1996 – Comorile unei arhive. Fondurile C.I. Karadja (în colab.), Editura Demiurg.
George Ciorănescu. Românii şi ideea federalistă, Editura Enciclopedică.

1996-2004 – editează din opera lui Victor Slăvescu: [Note şi însemnări zilnice, 2 vol. (1923-1939), Editura Enciclopedică; Viaţa şi opera economistului Eric Winterhalder, 2002; Finanţele României sub Cuza Vodă, 3 vol., 2003; Viaţa şi opera lui Menelas Ghermani, 2004, Editura Fundaţiei Magazin Istoric].

1997 – România-Grecia. Relaţii istorice. Documente din arhiva Legaţiei române din Atena, 1941-1947, Editura Demiurg; Memoriile lui Nicolae Suţu, mare postelnic al Moldovei, 1798-1871, trad. din lb. franceză, introducere, note şi comentarii, Editura Fundaţiei Culturale Române.

1998 – Vocile exilului. Antologie. Editura Enciclopedică.

2002 – Ion Bălăceanu. Amintiri politice şi diplomatice, 1848-1903, traducere din limba franceză, introducere, note şi comentarii, Editura Cavallioti.

2003-2006 – Călători străini despre ţările române în sec. al XIX-lea. Serie nouă, 1800-1840, 3 vol. (coautor şi prefaţator).

2004 – Călători români în Grecia. Antologie, Editura Pegasus press

2006 – Călătorind în timp cu…, Editura Pegasus press; Mileniul românesc (coautor, cu versiune şi în limba engleză), 3 ediţii, Editura Litera Internaţional

2007 – Testamente. Antologie, Editura Notarom; Călătorie în timp prin Bucureşti, Editura Dominor; 2008 – Din Viata exilului românesc (1954-1968) vol I 1954 – 1957, Editura Speteanu.

2010 – Mereu Impreuna. Romania-Grecia. 130 de ani de relatii diplomatice, Editura Suvenir, Brasov.

Prefeţe:

- 1997, Un plugar de seamă. Dumitru Seceleanu. Documente inedite, Muzeul Agriculturii, Slobozia.
- 2002, Perieţi, odinioară, la vol. Ferma model Perieţi, Muzeul Agriculturii, Slobozia.
- 2004, Un român obişnuit, la vol. I. Filitti, Emigraţie şi călătorie. Un român în Germania, Editura Paideia;Cuvânt înainte, la Paula Scalcău, Grecii din România (ed. a II-a, 2005), Editura Omonia;
- 2006, Cuvânt înainte, la Paula Scalcău, Elenismul în România. O istorie cronologică, Editura Omonia; Avant propos, la C. Iordan, La Roumanie et la Grèce dans le quotidien bucarestois „La Roumanie”, Editura Pegasus press; Cuvânt însoţitor la G. Stoian ş.a.; Slobozia culturală, Editura Star Tipp.

Traduceri:

- Matilla Ghyka, Popasuri ale tinereţii mele; Fericit ca Ulise, Editura Curtea Veche, 2002; acelaşi, Ploaia de stele, Editura Curtea Veche, 2007.

- O cronologie documentata a istoriei romanilor, Editura de Vest, Timisoara, 2010.

Rubrici permanente:

- Din istoria notariatului, în Revista notarilor publici din România (din anul 2000);
- Odinioară oamenii îşi trimiteau scrisori; România acum 100 de ani, în „Magazin istoric” (din anul 2002); Arhive bucureştene, în revista „Biblioteca Bucureştilor” a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti.

Alte activităţi:

- peste 400 articole în reviste de specialitate din ţară şi străinătate, în volume omagiale, enciclopedii, culegeri tematice. Apoi referate, recenzii, dări se seamă, polemici;
- conferinţe anuale la Universitatea „Nicolae Iorga” de la Vălenii de Munte (din 1985), emisiuni TV (din 1973), radio (din 1975), conferinţe în străinătate (Grecia, Franţa, Germania);
- participări în comisii de evaluare, masterat, doctorat, membră în consilii ştiinţifice (muzee, institute).

A urmat o - reconstituire de epoca, ,,Sedinta Academiei Romane din 17 / 30 mai 1911" ,protagonisti actorii: Cezar Amitroaei - in rolul lui Nicolae Iorga, Volin Costin - in rolul lui A. D. Xenopol. A urmat Lansare de carte N. Iorga, ,,Oratorie parlamentara", dr. Georgeta Filitti, I-II, Editura Mesager, Chisinau. Prezentată de Prof. dr. Constantin Stere - Ploiesti

Lansarea concursului scolar online "Nicolae Iorga - o carte pe care am citit-o"

Au avut intervenţii despre tema abordată  prof. Muzeograf Gheorghe Median, prof. Dan Prodan,  Prof. Iurie Levcic, Cernauti, Ucraina

Prof. Iurie Levcic, Cernăuti, Ucraina

      ,, Am studii istorice, am absolvit Colegiul de muzică „Isidor Vorobkevici” și Facultatea de Istorie din cadrul Universității Naționale „Iurii Fedkovici” din orașul Cernăuți, redactor în cadrul unui post privat de televiziune din Cernăuți şi director al Centrului Bucovinean de Artă pentru conservarea şi promovarea culturii tradiționale româneşti din acelaşi oraş. Acum 10 ani când am iniţiat acest centru am avut un scop şi l-am atins ,, conservarea acelui potenţial folcloric, acel tezaur din  Nordul Bucovinei.

    În cadrul Centrului ne-am propus să creăm un spaţiu pentru promovarea culturii, a tinerilor talente, a copiilor români din regiunea Cernăuţi, care sunt pasionaţi de folclor.

    Sper în continuare, având această motivaţie că sunt mult tineri care doresc să studieze tezaurul folcloric, să-l  aprofundăm, să ne implicăm în cercetare, să stabilim  zone folclorice şi să facem ca acolo în Nordul Bucovinei să dăinuie  Doina românească şi istoria românilor.

     Istoria Românilor, este foarte puţin cunoscută la Cernăuţi.

    Cu regret vă declar că practic la cursul de istorie de la Universitatea Naţională, mai bine spus la  catedra de istorie nu există un curs care să facă  cunoscut studenţilor  perioade din istoria românilor  scrise de N. Iorga.

     Lucrarea mea de Licenţă a fost ,, Istoria şi cultura muzicii la sfârşitul secolului al XIX -lea în Nordul Bucovinei”, pentru care am folosit o serie de informaţii documentare din scrierile lui  Nicolae  Iorga.

     Am avut posibilitatea să cunosc şi să înţeleg cât de mult a fost respectat Nicolae Iorga, de reprezentanţii intelectuali de la acel moment, când am realizat un film documentar despre personalitatea fostului primar al Cernăuţiului Traian Popovici, de naţionalitate israilean, care a făcut liceul şi Facultatea de Drept la Cernăuţi. Traian Popovici, a trecut graniţa clandestin pentru a ajunge la Burdujeni să-l vadă şi să-l audă pe Nicolae Iorga.

     Felicit copiii aici prezenţi care au posibilitatea să studieze opera lui N. Iorga, faţă de tinerii de la noi care-şi doresc să studieze istoria poporului român aşa cum a scris-o N Iorga. 

Mulţumesc pentru invitaţia de-a participa la acest eveniment important, de a conferi Marele Premiu naţional N. Iorga” doamnei dr. Georgeta Filitti.

http://www.expresuldesinaia.ro/interviu/georgeta-filitti.php
"De mai bine de trei decenii doamna Violeta Damaschin si-a desfasurat activitatea la Casa Memoriala "Nicolae Iorga" din Botosani. Rezultatele activitatii sale se pot vedea prin expozitia de baza si expozitiile temporare organizate în timp, care au fost inspirate de atmosfera anilor în care copilul N. Iorga, alaturi de mama si fratele sau a locuit aici (1876-1880). Mai amintim de numeroase studii si articole legate de viata si activitatea marelui istoric, de obiectele, documentele si miile de volume cu care a îmbogatit patrimoniul casei memoriale si mai cu seama Instituirea Premiului National de Istorie "Nicolae Iorga", pe care împreuna cu Primaria Municipiului Botosani, l-a acordat pâna acum celor mai merituosi cercetatori ai operei ilustrului savant, începând din 2003 si pâna în prezent. Violeta Budai Damaschin a fost si este în prezent activa în viata culturala a Botosaniului, asa cum vedem si azi în 2014". (Gheorghe Median) 
     Numele Violetei Damaschin apare in context stiintific, in comunicari si articole semnate in Hierasus, Atheneu, Caiete botosanene, Clopotul, Gazeta de Botosani, Evenimentul de Iasi, Monitorul de Botosani, Acta Moldaviae, Forum Cultural, Caietele Iorga, Nicolae Iorga - Studii si documente. S-a implicat in realizarea filmului documentar "Botosani-orasul copilariei lui Nicolae Iorga", realizat si difuzat pe TVR2. A colaborat la realizarea CD-ului "Iorga - Civilizatie si Traditie", aparut la Casa Radio Bucuresti, 2002. Nascuta in 1954, Violeta Damaschin este absolventa a Facultatii de Istorie, Sectia Istorie, din cadrul Universitatii Al. I.Cuza Iasi, promotia 1978. Din 1982 obtine atestatul in muzeografie si de atunci isi asuma rolul de depozitar si de promotor al istoriei noastre, in special cea legata de numele botosaneanului Nicolae Iorga. A dezvoltat si valorificat fondul documentar Nicolae Iorga, a organizat numeroase manifestari legate de numele istoricului, a initiat la Botosani Zilele Nicolae Iorga 5-6 iunie / 27-28 noiembrie si, mai ales, a atras in targul mic al tarii personalitati de marca. A fondat Asociatia Culturala Nicolae Iorga Botosani, in anul 2001.