O nouă apariţie la Editura ,, AGATA", 2014, ,,SUB CERUL CU ZODII", un roman, o ,,picto-dramă” .

Poezia ca salvare sufletească 

 ,,Retragerea dintr-o activitate curentă înseamnă o încheiere a unui ciclu existenţial în care oamenii îşi caută un nou orizont, o nouă importanţă care să le dea o altă dinamică şi o altă structură curgerii zilelor ce altminteri ar putea să pară neobişnuit de lungi. Iar atunci când cineva a avut dintotdeauna o dispoziţie specială pentru un anume tip de creaţie, pe care a trebuit să şi-o reprime o viaţă întreagă spre a face faţă cerinţelor profesiei ,,realiste" îmbrăţişate, atunci vremea aceasta a retragerii din activitatea cu pricina e numai bună pentru regăsirea primei iubiri părăsite cu regret. Aceasta este cazul autoarei Maria Moisoiu aflată acum la a cincea carte După editarea mai multor volume de poezie (Legenda satului de altădată, Botoşani: Agata, 2011; Pasageră-n trenul vieţii, Botoşani: Agata, 2011; Ecouri…Botoşani: Agata, 2011; Videoclipe, Botoşani: Agata, 2012; Ispitele gândului, Botoşani: Agata, 2012), poeta Maria MOISOIU publică (Călătoria lui Codrin, povestiri şi legende, Botoşani: Agata, 2012), ca acum, să ne aducă în fața unei surprize: SUB CERUL CU ZODII, un roman, o ,,picto-dramă” Agata, 2014) . .( Lucia Olaru Nenati)

Maria Moisoiu n. 18 sept. 1945, com. Brăieşti, jud. Botoşani. Poeta a absolvit şcoala primară şi gimnaziul în satul Busuioceni ( Poiana) promoţia 1959. Liceul ,,A. T. Laurian", din Botoşani, promoţia 1963, Facultatea de Industrie Uşoară din cadrul Institutului Politehnic Iaşi, promoţia 1968, cursuri postuniversitare Bucureşti 1987, 1993, (Managementul resurselor umane), 2003 ( politici locale şi publice) A funcţionat ca inginer stagiar la Fabrica ,, Modern" din Timişoara şi apoi preşedinte la Uniunea judeţeană a Cooperativelor Meşteşugăreşti Botoşani, şef birou, şef serviciu, şi director tehnic la Primăria Municipiului Botoşani (2000-2003). În perioada 1997-2001 a fost preşedinta Consorţiului Local ,, Elie Radu", ONG care a implementat 5 proiecte pentru dezvoltarea locală. Pentru meritele sale a fost distinsă cu ,, Medalia Muncii"-1976 şi Medalia ,, Tudor Vladimirescu", 1993 

 Motto:

,,Uneori, oamenii intră în vâltoarea vieţii, pe neaşteptate. Unii se bucură de întâmplări norocoase, alţii... rămân cu întâmplările...Tot ce i s-a întâmplat pictoriţei Dori seamănă cu mişcarea vântului eliberat de hotare, ,, La început, m-a atins ca un zefir, apoi m-a răscolit în adâncuri şi m-a lăsat fără răspuns"- cum spune ea.

Şederea la Paris a va ajuta să-şi găsească un crâmpei de răspuns? Este, oare, posibil ca reîntoarcerea în ţară să fie un nou început?"

autoare Maria Moisoiu

Ofer cititorilor noștri un pasaj din proaspăta carte și, după trezirea interesului de lectură, fiecare să aibă libertatea să constate, cu adevărat, că e vorba de o dramă reală a zilelor noastre, sub ficțiune, la care scriitoarea a ajuns folosind metodele cele mai potrivite de a explora conflictele și problemele inerente ale destinelor umane (picto-drama). 

,,Pe la ora unu şi treizeci de minute, unul câte unul au început să plece. Monique s-a retras în apartamentul ei din Paris, numai Irene a plecat însoţită de cei trei necunoscuţi. Phill îi saluta pe toţi, ne dezlipindu-se de Dori.

- Dori, vezi clădirea din faţă ? La parter este o galerie de artă, la etajul unu locuieşte tatăl meu, la etajul doi în dreapta, sora mea Carine cu familia ei, iar în stânga este apartamentul meu. Vrei să-l vezi ?

- Altă dată, Phil. S-a făcut târziu.

- Nu te teme, nu te mănâncă nimeni. Ş-apoi eşti cu mine, domnişoară fricoasă.

Când au intrat, o lumină difuză făcea din camera de zi a apartamentului, un spaţiu misterios cufundat în semi-întuneric.

- Nu aprinzi lumina ? – zise Dori.

- Îmi place întunericul, ploaia, zăpada, furtuna – tot ce ne poate ascunde este bun.

Dori socoti răspunsul tot atât de misterios precum era aerul ce plutea înăuntru şi văzu cum Phill începu să dea ocol casei şi să verifice ferestrele, dispărând pe terasa din faţa camerei de zi. Aşa că, folosi momentul să-şi scoată cămaşa cu mâneca lungă şi îşi aplecă ochii să-şi deschidă nasturii, fără să-l observe când a intrat din nou în cameră. Tresări atât de tare, încât un sunet piţigăiat îi ieşi din gât:

- M-ai speriat de tot! Gâfâia cum gâfâie oricine când se sperie, dar încercă să zâmbească.

- Îmi pare rău! –  răspunse Phill.

- Iartă-mă ! Nu te-am observat.

Îl vedea cum vine, privind-o drept în ochi cu un zâmbet obraznic, ca şi cum ar fi singurul pe lume care descoperise că pe lumea asta totul are legătură cu sexul.

Dori a rămas în picioare, în faţa canapelei, şi-l privea tot atât de fix.

- Phill, cine sunt tipii pe care mi i-ai prezentat astă seară ? Cu ce se ocupă vreau să spun.

- Acum nu vreau să vorbesc despre asta.

- Aş fi vrut să ştiu, doar sunt prietenii tăi".

Interviu cu doamna dr, Gina Puflea -despre Nasterea sub apă- la Maternitatea Botoşani

 Prin Reabilitarea Maternităti din Botoşani, a Sectiilor de  Obstetrică şi Neonotologie din cadrul Spitalului Judeţean ,, Mavromati", Botoşani prin proiectul din  2013, a Ministerului Sănătăţii, a condus ca medicii din Botoşani, să aplice  o nouă metodă de naştere sub apă, care se practică în mai multe spitale din ţară. Prin aceasta practică se incearcă reducerea suferintei prin care trece femeia in momentul naşterii si să faciliteze trecerea bebeluşului din mediul lichid unde s-a dezvoltat in mediul aerian. 

Pentru a afla mai multe avantaje şi dezavantajele naşterii sub apă am apelat la doamna dr. Gina Puflea, medic coordonator şi şef Secţie Obstetrică Ginecologie II din cadrul Spitalului Judeţean Botoşani, să ne ofere informaţii de specialitate pentru blogul de cultură botoşăneană şi femei celebre http//1-cultural.blogspot.com pentru care îi mulţumesc mult pentru amabilitatea domniei sale mai ales că am solicitat într-un moment sensibil când a suferit un traumatism fizic si a trebuit sa-şi pună mână în gips.

 Doamna dr. Gina  Puflea:

,,Incepând cu anul 2014, Maternitatea din Botoşani, Secţia Obstetrică Ginecologie a debutat cu două naşteri sub apă, o metodă modernă de aducere pe lume a copiilor. Până acum două femei au solicitat naşterea sub apă, şi  au născut din motivul că si-au dorit să reducă astfel durata de travaliu. Copiii au fost   adusi pe lume in acorduri de muzică clasică.

Specialiştii spun că naşterea sub apă este o forma "blândă" de a da naştere unei fiinţe umane.  

Avantaje sunt si pentru mamă, si pentru copil. Travaliul scade la jumătate; apa ajută la inmuierea colului uterin in distociile de col (col "dur" care nu se dilată), protejează mai bine vaginul si perineul, existând risc mai mic de leziuni, asigură contractii uterine mai eficiente si o circulatie sanguină mai buna (o oxigenare mai bună a muschilor uterini inseamnă mai puţină durere pentru mamă si mai mult oxigen pentru copil). Tot in apă scade tensiunea arterială, se uşurează respiraţia suferindelor de astm etc. In cazul copilului, nu mai există şocul major la naştere, micutul făcându-şi ieşirea intr-un mediu similar celui din uterul matern. Bebeluşul nu se ineacă, cum se tem multe mamici, el continuând să respire sub apă prin cordonul ombilical, până când faţa ii vine in contact cu aerul de la suprafată.                                                                                      

H:V- Doamna dr vă rog să ne spuneţi  pentru mămicile care doresc să se informeze ce fel de metodă vor alege cea clasică sau modernă şi cum are loc:

DR. Gina Puflea:                                                                                                     

,,Naşterea se desfăşoară într-o incăpere de 12 metri pătraţi, asemănătoare cu o cadă special concepută  pentru aşa ceva,  este mai mare decât una normală şi stă pe un piedestal. Mămicile intră pe jumătate in apă, fiind apoi conectate la aparatele de supraveghere. Pentru a le insufla curaj, medicul, cu ajutorul stetoscopului, le dă posibilitatea să audă bătăile inimilor micuţilor pe care ii poartă in pântece. Astfel, legătura dintre mamă şi făt devine şi mai puternică, lucru care, recunosc toate mamele, contribuie la ameliorarea durerilor. In cazul in care medicul constată că ritmul bătăilor inimii micuţului scade sub 100 de bătăi pe minut, el hotărăşte scoaterea mamei din apă, naşterea urmând să decurgă pe uscat: incetinirea pulsului este un semn de suferinta a fătului.

--dacă sarcina este normală, atunci copilul nu este pus in pericol prin naşterea in apă. Copiii nu aspiră apă după naştere. Ei au nevoie de un suflu uşor de aer in faţă, ca să-şi activeze reflexul de respiraţie. Bebeluşii nu sunt lăsaţi sub apă. Ei sunt imediat asezaţi la pieptul mamei, care stă deasupra nivelului apei.

-Dureri uşoare, travaliu scurt si un copil sănătos sunt cele mai importante dorinte ale unei viitoare mămici , inainte de a naşte. Acestea sunt si motivele pentru care din ce in ce mai multe femei se gândesc să aleagă ca metodă de a-si aduce pe lume copilul: naşterea sub apă .
H:V Cum se deruleaza o nastere sub apa

Dr. Puflea:

,,Pregătirea este indispensabilă pentru ca naşterea sub apă să se realizeze in conditii normale. Ea debutează in luna a cincea de sarcină, când gravida invaţă să respire corect, să se incordeze si implicit să se relaxeze. Este vorba de o relaxare fizică si psihică care va face ca procesul naşterii să decurgă perfect.
Cufundată in apă, femeia insarcinată nu mai se simte jenată de felul in care arată. Ea execută mult mai lejer exercitiile fizice prenatale. In momentul in care contractiile se intensifică şi devin din ce in ce mai dureroase, viitoarea mamă, după ce face un duş, este instalată intr-o cadă cu apa caldă trecută prin sterilizare, la o temperatură de aproximativ 37 °C (temperatura corpului). Sub indrumarea unui medic care o invaţă cum să se pregătească practic pentru naştere, gravida este mult mai relaxată. Dilatarea colului se face mult mai uşor, muşchii si articulatiile se destind, venirea micutului pe lume facându-se in conditii optime.  La naşterea sub apă, medicul trebuie să asiste pacienta timp cât durează travaliul care poate dura şi 4-5 ore. Toate manevrele  au loc numai în apă. Expulsia fătului se face cu multă grijă ca pielea sa să nu i-a contact cu aerul deci totul este numai în apă.  Medicul îmbrăcat în halat steril şi cu  mănuşi manevrează fătul să fie numai în apă. Tăierea cordonului ombilical se face numai în apă.           

H:V Care sunt avantajele nasterii sub 

 Dr Puflea:                                                                                                                                                   ,,Mai intâi de toate se ştie ca apa creează o stare de bine, deoarece relaxează. Pentru ca are efect antispasmotic, durerile sunt atenuate, muschii se destind, iar colul uterin se dilata mult mai usor. Capacitatea respiratorie a mamei creste, ceea ce ii asigura o stare de bine suplimentara bebelusului care urmeaza sa fie adus pe lume. Datorita combinarii beneficiilor oferite de apa cu exercitiile specifice, nasterea are loc mult mai usor.Presiunea hidrostatica ajuta ca fluxul de sange sa circule mai usor si implicit tensiunea arteriala se stabilizează. In apă, in ciuda efortului fizic al mamei, temperatura corpului rămâne moderată ceea ce permite forţarea fără niciun risc. Mama si copilul sunt monitorizaţi periodic pentru a vedea dacă ritmul cardiac este normal. In cazul in care pulsul fătului scade considerabil, gravida este scoasa din apa si este pregatită pentru alta metodă de naştere.Medicatia pentru ameliorarea durerilor este mult mai redusă faţă de o naştere clasică, pentru că acestea sunt scăzute in intensitate. Datorita apei, riscul rupturilor vaginale scade, la fel ca si necesitatea unei epiziotomii (secţionarea mucoasei vaginale si a muşchilor superficiali ai perineului cu scopul de a mări orificiul vulvei si a uşura expulzia fătului), deoarece tesuturile perineului devin mai elastice 

Venirea pe lume a fătului nu este atât de brutală, deoarece micutul plonjează intr-un mediu acvatic asemănător cu acela din care vine, adică din uterul mamei. De aceea, gravidele nu au de ce să se teamă că bebeluşul s-ar putea ineca.                      

După ce au născut femeile pot mânca fără probleme. La cererea mamei, se poate pune si muzică, pentru o relaxare sporită.

Pentru ca prin aceasta metodă femeia nu trece printr-o traumă, nu se poate vorbi de depresie postanatală. Dimpotriva, datorită eliberării endorfinelor si ameliorarii circulatiei sanguine, se creează un echilibru favorabil stării de bine. 

Astfel, recuperarea postnatală este mult mai rapidă.

H.V. Care sunt dezavantajele nasterii sub apă???

Dr   Puflea:

,,Există foarte puţine clinici unde se poate practica nasterea sub apă. Chiar si in tările din America, ca si in multe ţări europene, doar câteva maternităţi sunt dotate cu căzi speciale pentru naşterea subacvatică. Multe dintre acestea şi-au dezvoltat servicii externalizate si trimit moaşe acasă la gravide ca să le asiste la naştere. In Olanda, de exemplu, femeile pot naşte in apă, chiar in propria baie.

Pe de alta parte, se pare că bebeluşii care vin pe lume prin naştere subacvatică riscă să aibă diverse probleme de respiratie.

Naşterea sub apă nu mai este un secret si multe mame, chiar si din ţara noastră, au incercat acest experiment. El prezintă avantaje atât pentru mamă, cât si pentru copil, chiar dacă intre specialişti mai există controverse cu privire la acest procedeu.
Principalul inconvenient s-ar părea că este teama mamei de a se expune incercării, dar nu tebuie să neglijăm nici faptul că procedeul priveşte numai naşterile normale. In cazul celor cu probleme, medicul poate hotărâ altfel.
Si totuşi, insăşi mama beneficiază de o naştere mai uşoară. Ea este mai puţin expusă durerii, organismul ei se simte mai decontractat in apă decât in aer, iar mediul acvatic ii conferă o stare relaxantă şi confortabilă.
O singura conditie se impune: ca naşterea să aiba loc sub stricta supraveghere a medicului, nefiind recomandate asemenea incercări asistate de moaşe.
Beneficiile pentru copil sunt numeroase si unele se resimt multă vreme, poate chiar pe toată durata vietii celui născut:
- Părăsind mediul intrauterin, bebeluşul nu simte impactul brutal cu atmosfera. De altfel, oricum un nou născut nu va incepe sa respire decât atunci când va simti aerul.
Contactul cu acesta ii produce acea senzatie neplacută, care il determină să strige. Schimbarea totală a ambianţei constituie un soc puternic pentru noul născut.
Altceva este atunci cand bebeluşul se obisnueşte din primele clipe ale vieţii lui cu apa. Schimbarea de mediu este incomparabil mai puţin dramatică, mai ales dacă temperatura apei a fost reglată corect, sa corespunda celei cu care s-a obisnuit in trupul mamei.
- Dar cel mai interesant este faptul ca, fara sa cunoasca regulile inotului, el va sti curand sa inoate. De altfel, de la inceput se misca mult mai in voie sub apa, decat in atmosfera, care in primele minute, constituie pentru el un mediu aproape ostil.
Mai târziu, mediul acvatic ii va fi foarte familiar, nu-i va fi teamă de apă, se va deprinde să inoate subacvatic cu ochii deschişi şi va şti să-şi ţină respiratia până iese la suprafaţă.
La putin timp după asemenea naştere, bebeluşii se obişnuiesc cu apa şi vor invăţa mai rapid să inoate decât să umble. Imaginile fotografice sugerează că se simt fericiti in mediul lichid -

Am câştigat dreptul de vot prin aceste personalităţi, acum, mă întreb pe cine votez???

Gradul de civilizaţie al unei societăţi, spunea Marx,

se măsoară prin locul pe care această

societate îl rezervă femeii.

Lupta femeilor pentru a obtine acest drept a inceput in perioada Revolutiei franceze. Treptat, militantele  pentru dreptul de a alege au apărut in toate statele dezvoltate din vestul Europei si in coloniile acestora.

 

     Graţie unor înaintaşe ca:Maria Rosetti, Constanţa Duncă, Alexandrina Cantacuzino, Calipso Botez, Sofia Nădejde , Eleonor Stratilescu, etc. femeile au câştigat drepturi civile şi politice care au fost recunoscute începând de la inceputul secolului XX în România

În primăvara anului 1914, când se pregătea revizuirea constituției, Adela Xenopol, va înmâna scriitorului și deputatului I. Al. Brătescu-Voinești, în numele unui grup de feministe de la Iași, o petiție, revendicând dreptul de vot al femeilor, fie și limitat la consiliile comunale, dacă nu și pentru parlament; în paginile revistei Viitorul româncelor, susține participarea României, alături de Antanta, în marea conflagrație din 1914 - 1918, în vederea unirii tuturor provinciilor românești într-un stat național modern; după război, se afla printre personalitățile mișcării feministe care vor cere Parlamentului României întregite înscrierea în constituția țării a drepturilor integrale ale femeilor.

Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 - 1838); scriitoare, publicistă, promotoarea unor importante acțiuni menite să antreneze femeile din România în mișcarea internațională, mult amplificată în primul deceniu al secolului XX, pentru dobândirea dreptului de vot pentru femei. În 1911 ea creează societatea Emanciparea femeii, care își va schimba curând titlul în Drepturile femeii și va edita și o revistă purtând același nume; atrage în jurul revistei oameni de cultură și lideri politici, susținători ai dobândirii egalității în drepturi a femeilor cu bărbații (Femeia română și politica); prin intermediul unor membri influenți ai Asociației, trimite, în primăvara anului 1914, două memorii Camerei Deputaților și Senatului, revendicând participarea femeilor la alegerile consiliilor locale; este prezentă la Congresul internațional al Alianței pentru sufragiul femeii (Budapesta, 1913), unde anunță afilierea societății Drepturile femeii la această Alianță influentă, cu peste unsprezece milioane de membre; în anii de după război, face parte dintre feministele care au realizat unificarea asociațiilor de femei din România, sub patronajul Consiliului Național al Femeilor Române și susținea mișcarea petiționară pentru stipularea în noua constituție a țării a drepturilor fundamentale ale femeilor; între 1926 - 1929 a fost aleasă membră în Comitetul de conducere al Alianței pentru votul și acțiunea civilă și politică a femeilor cu sediul la New York.

 Calypso Botez relativ la necesitatea acordării dreptului de vot femeilor se sprijinea pe factorul „(Alexandrina Cantacuzino, Discurs, 1925). În urma repetatelor insistențe și memorii trimise autorităților de C.N.F.R., legea pentru organizarea administrației locale, din 3 august 1929, a prevăzut dreptul de participare a femeilor la alegerile comunale și județene (drept condiționat în special de nivelul lor de pregătire culturală și profesională

În anul 1929 femeile au primit un parţial drept de vot, în sensul în care puteau să aleagă şi să fie alese în consiliile municipale, în condiţiile în care aveau studii liceale sau profesionale terminate, erau văduve de război sau decorate pentru servicii excepţionale. -sa fi facut parte din Asociatiile cu personalitate juridica care aveau ca scop propaganda culturala sau asistenta sociala.

Dreptul femeii de a accede în Parlamentul României, a fost câştigat în 1939.

ADELA XENOPOL afirma în 1879

         ,,Femeia nu este mai inferioară bărbatului ci

                femeile române   sunt   pe   aceeaşi    treaptă                                             morală   cu  bărbaţii.

             ,, Femeia are aceeaşi capacitate şi este capabilă

In 1939 Carol al II-lea, recunoaste femeilor accesul in Parlament insa evenimentele internationale care au urmat au blocat drepturile politice ale femeilor. De abia în 1946, femeile românce voteză pentru prima dată.

 Sursa:

             Ciupală, Alin (coord.), Despre femei şi istoria lor în România, Editura Universităţii din Bucureşti, 2004;

   Idem, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea. Între public şi privat, Editura Meridiane, Bucureşti, 2003;

În 1914, Adela Xenopol, a înaintat Adunării Deputaţilor, o petiţie pentru revizuirea Constituţiei, prin care se cerea drept de vot pentru scriitoare, învăţătoare, şi profesoare

Ella Negruzzi (1876-1948). De numele ei se leagă acţiunea pentru acordarea drepturilor social-politice ale femeilor, precum şi lupta intelectualilor români împotriva fascismului şi războiului, pentru libertatea şi independenţa ţării.Cind absolventa de Drept Ella Negruzzi a cerut, in 1914, sa fie admisa in baroul Iasi, cererea i-a fost respinsa: „Motivul invocat a fost ca nu are drept de vot, iar avocatii trebuie sa aiba drept de vot“, spune Oana Baluta, autoarea volumului „Gen si putere. Partea leului in politica romaneasca“. Dupa sase ani si mai multe procese, Ella Negruzzi reusea sa devina prima femeie avocat din Romania. Pentru ce femeia cere dreptul de vot? Doamna avocat Ella Negruzii a răspuns: ,, Pentru că femeile muncesc, pentru că plătesc impozitele, pentru că este nedrept ca într-o ţară democratică, unde toţi cetăţenii iau parte la alegerea guvernului femeile să nu exercite acest drept.

In 1903, în America  se  infiintează cea mai dârză  miscare  pentru obtinerea dreptului la vot unde familia Emmeline Pankhurst are o  mare contribuţie

Finlanda este prima tară din lume care a beneficiat de drepturi de  cetăţenie  completă, unde  femeia finlandeză votează şi este eligibilă   din    1906.   In anul următor, 19 femei, obţineau  mandat de deputat în Cameră, ceea ce le permitea, într-o epocă în care  bunicile  noastre  erau  departe  de a întrevedea această posibilitate  să  exercite  o  influentă  asupra legislatiei

1918-Femeile britanice cu vârsta de peste 30 ani primesc dreptul la vot.

 1920-Fiecare femeie britanică (peste 21 ani) primeste dreptul la vot

În 1919, femeilor maghiare le-a fost recunoscut dreptul de vot, iar în 1922 s-a consemnat prima femeie membră a Parlamentului din Ungaria. 

Aceasta a fost Margarit Slachta ( n. 1884, -d. 1974)

Clara Zetkin  a  fost  foarte   interesată  de politica emeilor , inclusive de lupta  pentru    egalitatea   de  şanse  şi dreptul  de vot pentru femei

Mişcarea feministă pentru dreptul de vot s-a organizat prin urmare în structuri proprii: "National Woman Suffrage Association" (NWSA) şi "American Woman Suffrage Association" (AWSA), organizaţii care mai târziu au fuzionat. În SUA, femeile au căpătat drept de vot deplin în anul 1920. 
 La o emisiune televizată SOMAX TV, am fost întrebată ce părere am despre politicieni. Nu am răspuns atunci, dar răspund acum.
Am câştigat dreptul de vot prin aceste personalităţi, acum, mă întreb pe cine votez???
 Eu fac parte din societatea civilă şi sufăr de multe probleme sociale şi politice. Există în mine o luptă interioară care mă determină să votez sau nu, pe cine şi de ce???
NEINCREDERE. Mi s-au făcut multe nedreptăţi, nu le meritam şi dacă m-am adresat .. ce am câştigat....nimic....am rămas cu probleme nerezolvate, cu suferinţa pentru pierderea materială, afectată sufleteşte prin plecarea copiilor de nevoie din ţară, destrămarea familiei...pierdere de timp şi bani.
-Vreau să aud de la politicieni, de la cei care s-au înscris în cursa pentru Palatul Cotroceni, pentru a vota - Respect faţă de valori, culturale şi intelectuale, faţă de contribuabil. Totul pentru om nu -Vreau să aud şi să văd fapte-că li se măresc salariile medicilor şi în felul acesta se vor întoarce medicii plecaţi peste graniţă.
-Se vor crea locuri de muncă în ţară pentru toate mamele plecate peste graniţă la muncă lăsându-şi copiii acasă.
Justiţia să fie lăsată să-şi facă treaba- sa să fie independentă
Mai puţine controverse la Guvern, mai multe fapte.
În cadrul emisiunii televizate am citatîmpotriva omului. Când mergi pe stradă se observă că oamenii numai zâmbesc, poate au o motivaţie. Şi mie mi se întâmplă asta, uit să zâmbesc.Nu pot să exprim că sunt un om fericit.
:  
,,În 29 martie 1898 răsunau în Aula Universităţii din Iaşi cuvintele domnului C. V. Ficşinescu care susţinea că: ,,ori admitem că singurul rol legitim al femeii este de a fi soţie şi mamă şi atunci bărbaţii trebuie să-şi facă datoria de a le lua pe toate în căsătorie şi a le asigura mijloace de trai, ori recunoaştem că din cauza noastră mare parte din femei nu pot fi chemate la împlinirea acestei misiuni şi le deschidem căile prin care se pot întreţine singure. “Cauza acestor femei o apărăm noi feminiştii şi pentru ele reclamăm dreptul la instrucţie şi la muncă" spunea domnul Ficşinescu.  El considera totuşi că cel mai firesc lucru este ca femeia să fie soţie, dar pentru că unele nu se pot mărita, neavând dotă, societatea are datoria de a lua măsuri pentru a soluţiona problema supravieţuirii femeilor care nu se pot mărita”
Dacă dl Ficşinescu spunea că atunci : statul trebuie să se implice pentru  a găsi locuri de muncă., ........pentru că tot statul prin legile propuse au fost distruse fabricile.
Da, acum aproape 100 de ani, Statul şi Societăţile feminine, atunci,  au găsit locuri de muncă femeilor, mamelor, prin creearea de şcoli. Şcoli profesionale, de menaj, industrie,  şcoli unde se învăţa tehnica cusutului a confecţionării costumelor tradiţionale româneşti, care apoi erau vândute peste graniţă, spălătorese şi bucătărese pentru soldaţi. Şi atunci au fost probleme cu locurile de muncă.
Dar, acum, statul se implica???? Şi dacă se implică de ce pleacă mulţi din ţară şi se destramă familiile???? 

LA MULTI ANI !!! EDITURA GEEA SARBATORESTE 20 de ani DE LA INFIINTARE 1994-2014

ELENA CONDREINăscută (Grădinaru) la 7 Septembrie 1949, în oraşul Pogoanele, judeţul Buzău.; pseudonim Aida Vernescu.
Ziarist, editor, scriitor.
Studii
Clasele I-IV şi primul trimestru din clasa a VII-a, la Şcoala generală din comuna Ciulniţa, judeţul Ialomiţa.
Liceul Teoretic din Dorohoi, promoţia 1967.
Institutul Pedagogic, secţia învăţători, Botoşani, promoţia 1974.
În aceeaşi perioadă urmează şi cursurile Şcolii Populare de Artă, secţia regie actorie.
Facultatea de ziaristică, 1974-1979, Bucureşti, Academia Ştefan Gheorghiu.
Activitate profesionalăProfesor suplinitor la Casa de copii (Liceul Anastasie Başotă) Pomârla jud, Botoşani, 1967-1972.
Invăţător titular la Şcoala Borzeşti, jud. Botoşani, 1974-1975.
Director la Casa de Cultură din Dorohoi,1976-1977.
Profesor la diverse şcoli şi licee din municipiul Botoşani, corector, redactor, redactor principal, redactor de rubrică, la cotidianul Clopotul şi după 1989 director şi proprietar al ziarului GAZETA DE BOTOŞANI (1977-1994).
Activitate culturală 
Membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti; (Carte Internaţională de Ziarist profesionist, 1990).
Membră a Asociaţiei Editorilor din România, 1997.
Fondator al Asociaţiei Culturale GEEA.ro
Autor proiect şi membru fondator al Cabinetului de medalistică de la Biblioteca Judeţeană Mihai Eminescu, Botoşani.
Co-proprietar al publicaţiei FOTOREPORTER, 1990.
Director editor al propriei reviste de cultură COLLOQUIUM, 1997.
Iniţiator, fondator, organizator şi realizator a Instituţiei Premiilor EMINESCU pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari şi medaliilor TEIUL DE AUR şi TEIUL DE ARGINT, 2002.
Preşedinte Director General şi fondator al Asociaţiei Culturale GEEA.ro
Membru fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Cultură, Artă şi Literatură MIHAI EMINESCU, Botoşani.
Membru fondator al Societăţii Culturale EXPO-ART, Botoşani.
Ca director-editor al Editurii GEEA a acordat premii la Concursul Naţional de Poezie şi Interpretare Critică a operei eminesciene „Porni Luceafărul” şi la Festivalul concurs de poezie şi proză scurtă „Magda Isanos - Eusebiu Camilar”, Udeşti, Suceava, la secţiunea debut în volum.
A reeditat revista de cultură JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD.
A prefaţat cărţi, a îngrijit ediţii de albume de artă (Marcel Olinescu-Meşterul Manole, linogravura, Editura Geea, 1997; Ipotesti – topos eminescian - Editura Geea, 2000).
A iniţiat şi realizat proiectul pentru prima medalie din ţară ce a marcat ZIUA CULTURII NAŢIONALE (15 Ianuarie 2011).
Colaborează la revistele de cultură Colloquium, Intertext. şi Absolut Cultural.
Premii Diploma cu distincţia „PANA DE AUR A LUI MIHAI EMINESCU” – CLASA a II-a a Grupării Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „MIHAI EMINESCU” a Societăţii Numismatice Române (2006).
Diploma şi Distincţia comemorativă „120 de ani de la trecerea în eternitate a Luceafărului poeziei româneşti, Mihai Eminescu” – Societatea Numismatică Română, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „Mihai Eminescu”, 15 Iunie 2009.
Diploma şi Distincţia „160 de ani de la naşterea Luceafărului poeziei româneşti” – Societatea Numismatică Română, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne „ Mihai Eminescu”, 11 Ianuarie 2010.



În imagine foto: Lansarea cărţii Pelerin în ţara lui Iisus- Rădăuţi, martie 2004Opera
PELERIN ÎN ŢARA LUI IISUS, Editura VINEA, Bucureşti, 2004.


EMINESCU NESTINS (Interviuri cu Conf. univ. dr. Constantin Mălinaş, Oradea), Editura GEEA, Botoşani, 2009.
ANTOLOGIA LAUREAŢILOR PREMIILOR EMINESCU TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT, 2002 - 2011, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
ARDENŢA GENIULUI – Interviuri cu Augustin Eden, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
PASIUNEA, PLÂNGEREA ŞI TORNADA VALORILOR, Editura GEEA, Botoşani, 2011.
COMOARA DIN CENUŞĂ, Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2011.
URSEI ŞI PIATRA FERMECATĂ, Editura OPERA MAGNA, Iaşi, 2011.
Referinţe:
TRAIAN APETREI O carte - o victorie a eternităţii asupra clipei, Viaţa, Anul V, Nr. 178, 24 Martie, 2004, pag. 1.
VASILE I. SCHIPOR (Centrul de Studii Bucovina al Academiei Române), Pelerinajul în tradiţia popoarelor creştine la români; Elena Condrei, Pelerin în Ţara lui Iisus, Bucureşti, Editura Vinea, 2004, document românesc al unui pelerinaj jubiliar contemporan, reportaj scris cu sufletul la gură al unui pelerin către Cer din Ţara de Sus a Grădinii Maicii Domnului, 7 zile bucovinene, Anul V, Nr. 175, 25-31 Martie, 2004, pag. 6.
AL. D. FUNDUIANU; Elena Condrei - Pelerin în Ţara lui Iisus, Atitudinea, Anul 3, Nr, 74, 23-29 Martie, 2004, pag. 4”.
DOINA CERNICA; Călătorind la locurile sfinte; Crai nou, Anul XV, Nr. 3639, 10 Aprilie, 2004, pag. 5.
LUCIA OLARU NENATI: Pelerin în Ţara lui Iisus; Gazeta creştină, AnulVII, Nr.164, 15-31 Iulie, 2004.
OGLINDA LITERARĂ, Septembrie, 2004.
PREOT PROTOPOP LUCIAN LEONTE: O carte inspirată - Pelerin în Ţara lui Iisus (cuvânt rostit la lansarea cărţii, Rădăuţi, 26 Martie, 2004) publicat în revista de cultură Intertext, Nr. 1-2 ( 20-21), Iunie, 2006.
LOREDANA IANOS „EMINESCU NESTINS”, Revista „CRIŞANA”, din 18 Iulie 2009, Oradea.
IONEL BEJENARU: EMINESCU NESTINS - o nouă carte închinată Eternului Mihai Eminescu; Revista Luceafărul, Anul I, Nr.8, Botoşani.
DOINA CERNICA Sub arcada Eminescu, la Scriitorul citeşte, o întâlnire de neuitat; Crai Nou, Suceava, 28 Noiembrie 2009.
Impresii scrise in Cartea de Onoare al Editurii GEEA de personalitati al culturii care au vizitat orasul Botosani despre ELENA CONDREI.
Prima Minune:
,,Întâia Femeie Mecena pe care am cunoscut-o Elena Condrei, cu viaţa argint şi inima de aur. Noi, cei de lângă Domnia sa, îi oferim Medalia Înveşnicirii, Mereu Înălţare!”Semnează Vasilian Doboş

,,Iniţiativa doamnei Elena Condrei, directoarea a Editurii Geea din Municipiul Botoşani, de-a răsplăti munca tuturor creatorilor de frumos cu premii amintind de numele lui Eminescu precum ,, Teiul de Aur” şi ,,Teiul de Argint” meritâ lauda noastră a tuturor aşa cum a simţit şi soţul meu George Munteanu bucuros de a-i fi preşedinte de onoare.Semnează Adela Popescu iunie 2003

Domnul Gheorghe Vasilui din Bârlad, care a înmânat în numele oraşului Bârlad, o piesă ocazională în casetă compozită EMINESCU, cu ocazia inaugurării Centrului Mihai Eminescu la Bârlad 2011. 

Laureaţii Premiilor Eminescu -2011
pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari
TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT
Literatură
I.-Diplomă în rang de excelenţă şi medalia Eminescu ,, TEIUL DE AUR”
Adela Popescu- Bucureşti
Augustin Edem- Botoşani
Sumiya Haruya- Japonia
II.- Premiul şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE AUR”
Vasile Ţărâţeanu, Cernăuţi, Ucraina.
III.- Premiul şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE ARGINT”
Dana Cernuşcă- Dorohoi
Arte vizuale
I.- Diplomă în rang de excelenţă şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE AUR”
Dan Covartaru- Iaşi
II.- Diplomă şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE AUR”
Carmen Solomonea-Iaşi
III.- Premiul şi medalia Eminescu ,, TEIUL DE ARGINT”
Colecţii şi Colecţionari
I.- Diplomă şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE AUR”
Constantin Ciobani Chişnău, Republica Moldova
II.- Premiul şi medalia Eminescu ,, TEIUL DE AUR”
Bogdan Mihai Cornaci- Suceava
III.- Premiul şi medalia Eminescu ,, TEIUL DE ARGINT”
Alexandra-Cristina Costin- Bucureşti
Râzvan Condrei-Ţiplea- Botoşani
Spiritualitate
Diplomă şi medalia EMINESCU ,, TEIUL DE AUR”
Monahia Elena Simionovici- Voroneţ
Monahia Gabriela Platon- Voroneţ

Medalia  Premiul Eminescu ,,Teiul de Aur"
INSTITUŢIA PREMIILOR EMINESCU TEIUL DE AUR ŞI TEIUL DE ARGINT Ediţia a XII-a, Botoşani, 15 Iunie 2013 PROIECT REALIZAT CU SPRIJINUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI BOTOŞANI ŞI AL CONSILIULUI LOCAL BOTOŞANI 

Vă invităm să participaţi la festivitatea de premiere şi de înmânare a medaliilor Teiul de aur - Teiul de argint, Sâmbată , 15 Iunie 2013, ora 11,00 şi la vernisajul expoziţiilor de carte, artă plastică şi medalistică a laureaţilor, care va avea loc la Galeria de Arte GEEA (în Centrul Istoric)

PROIECT REALIZAT CU SPRIJINUL PRIMARIEI MUNICIPIULUI

BOTOŞANI ŞI AL CONSILIULUI LOCAL BOTOŞANI

Prezintă:

Maria Baciu,

Augustin Eden,

Vasilian Doboș

Vor fi lansate volumele:

COMOARA DIN CENUSA Autor ELENA CONDREI

EMINESCU-TRAITOR DINCOLO DE NEFIINTA -Autor ELENA CONDREI

- INTERVIU CU GH. VASILIU

Vă mulţumim!
Comitetul de organizare
 La Biblioteca Judeţeană Botoşani pe data de 14 iunie 2014, a avut loc festivitatea de premiere ediţia a XIII-a a Premiilor Eminescu pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari. Evenimentul a avut scop decernarea premiilor ,, Teiul de Aur şi Teiul de Argint", de Editura GEEA, Botoşani.

În cadrul manifestării de acordarea premiilor a avut loc şi lansarea volumului  ,, INFINITUL DE COBALT", interviuri cu Aurelian Antal, autor Elena Condrei. A prezentat scriitoarea dr. Lucia Oaru Nenati.

La această manifestare culturală au participat personalităţi culturale din ţară, şi din Cernăuţi din care amintim Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii Culturale ,,Mihai Eminescu", Dănuţ Huţu, directorul Direţiei de cultură, Traian Apetrei, directorul Teatrului,, Mihai Eminescu", Botoşani, scriitori, profesori, colecţionari şi laureaţii acestei ediţii.

Au fost susţinute alocuţiuni dedicate celor 125 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Mihai Eminescu şi un moment de reculegere.
Doamna Elena Condrei, a fost moderatorul evenimentului şi înainte de acordarea premiilor a spus:

,,Ma bucur ca am ajuns la cea de-a 13 editie a Premiilor Eminescu pentru Literatură, Arte vizuale, Colecţii şi Colecţionari.   Primăria Municipiului Botoşani, Consiliul Local Botoşani au fost alături de mine şi în acest an. Sprijinul acordat de aceste prestigioase instituţii, înseamnă recunoaşterea acestei manifestări culturale care a dus faima Botoşaniului dincolo de graniţele ţării şi, care a devenit tradiţie în peisajul cultural judeţean, naţional şi, de ce nu, internaţional".

Domnul Mihai Costin, preşedintele Grupării Colecţionarilor ,, Mihai Eminescu", a prezentat 120 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu. Este laureat cu Diplomă de Excelenţă şi Medalia Teiul de Aur la secţiunea ,, Colecţii şi Colecţionari de Medalii şi Insigne Eminescu"

Juriul Concursului Naţional şi Premiile Eminescu pentru literatură, arte vizuale, colecţii & colecţionari
„Teiul de Aur” şi „Teiul de Argint”
ale Editurii GEEA, Botoşani

1. DRAGOŞ PĂTRAŞCU - preşedinte de onoare, conf. dr. la Univ. de Arte Vizuale Iaşi,
2. AUGUSTIN EDEN preşedinte, poet, artist plastic, director al revistelor de cultură Intertext şi Absolut cultural,
3. Constantin Tofan, artist plastic, preşedinte al Filialei Iaşi a Uniunii Artiştilor Plastici din România,
4. Vasilian Doboş, poet, artist plastic, director al Editurii Opera Magna,
5. GRIGORE ILISEI, scriitor, realizator de emisiuni şi film TV, TVR Iaşi,
6. Mihai Urigiuc, inginer, Botoşani, colecţionar, preşedinte de onoare al Societăţii Numismatice Române, secţia Botoşani,
7. Elena Condrei, editor, director al Editurii GEEA, Botoşani, fondator al PREMIILOR EMINESCU - pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari TEIUL DE AUR şi TEIUL DE ARGINT a acordat următoarele premii :
PREMIILE EMINESCU
TEIUL DE AUR SI TEIUL DE ARGINTDIPLOMA ÎN RANG DE EXCELENŢĂ ŞI MEDALIA DE AUR

I. LITERATURĂ

Pe scena Teatrului ,, Mihai Eminescu" la cea de a VIII-a ediţie a Premiilor Eminescu pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari, artistul Dan Hatman primeşte ,, Diploma în rang de excelenţă şi Medalia ,,Teiul de Aur" de la artistul Augusin Eden.
1. Grigore Vieru..................................ed. a II-a, 2003.. Chişinău
2. Theodor Codreanu........................ed. a-VI-a, 2007. Huşi
3. Horia Zilieru……………………… ed. aVII-a, 2008. Iaşi
II. ARTE VIZUALE
1. Dragoş Pătraşcu…………………… ed. I-a, 2002…… Iaşi
2. Val Gheorhiu……………………… ed. a IV-a, 2005 Iaşi
3. Dan Hatmanu………………………. ed. a VIII-a, 2009 Iaşi
III. COLECŢII ŞI COLECŢIONARI

1. Ion Irimescu………………………. ed.a I-a, 2002, Fălticeni
2. Zoltan Abraham…………………… ed. a III-a, Arad
3. Constantin Mălinaş……………… ed a IV-a, 2005, Oradea
     4. Ion Donoiu…………………………. ed. a VII-a, 2008, Bucureşti
5. Gheorghe Ciutacu………………… ed. a VII-a, 2008, Colilia, Ialomiţa
6. Mihai Costin……………………… ed. a VIII-a, 2009, Bucureşti

Conf.dr.univ.Constantin Mălinaş, laureat în anul 2006 cu ,, Diplomă de Excelenţă şi Medalia Teiul de Aur".
În anul 2009 a fost invitat ca ,, intervievat" în cartea editată ,, Eminescu Nestins". primul volum din această serie biobibliografică a laureaţilor ,,Premiului Teiul de Aur şi Argint".DIPLOMA ŞI MEDALIA TEIUL DE AURI. LITERATURĂ1. Cristian Simionescu......................ed. a I-a, 2002, Bîrlad
2. Lucia Olaru Nenati………………… ed. a II-a, 2003, Botoşani
3. Daniel Corbu………………………… ed. a III-a, 2004, Iaşi
4. Ion Beldeanu………………………… ed. a IV-a, 2005, Suceava
5. Nicos Blithikiotis…………………… ed. a IV-a, 2005, Franţa
6. Petruţ Pârvescu………………………ed. a V-a, 2006, Botoşani
7. Ion Filipciuc……………………………ed. a VIII-a, 2009, Suceava
II. ARTE VIZUALE1. Valerian Ţopa…………………………. ed. I-a, 2002, Botoşani
2. Constantin Tofan…………………… ed. a II-a, 2003, Iaşi
3. Liviu Suhar…………………………… ed. a III-a, 2004, Iaşi
4. Ilie Bostan………………………………ed. a IV-a, 2005, Iaşi
5. Aurelian Antal…………………………ed. a V-a, 2006, Dorohoi
6. Trăian Mocanu……………………… ed. a VI-a, 2007, Iaşi
7. Valeriu Gonceariuc………………… ed. a VII-a, 2008, Iaşi
COLECŢII ŞI COLECŢIONARI
1. Gheorghe Caraman…………………ed. a VIII-a, 2009, Bucureşti

DIPLOMA ŞI TEIUL DE ARGINTI. LITERATURĂ

În imagine Lucia Olaru Nenati, Elena Condrei, Constantin Mălinaş şi Horia Zilieru la evenimentul pentru lansarea cărţii ,, Eminescu Nestins", autor Elena Condrei. Acţiunea se petrece la Teatrul ,, Mihai Eminescu" Botoşani, avînd ca fundal tapiseria cu tema ,, Eminescu" realizată de artista Irina Nistor.
1. Virgil Bănescu…………………. ed. a I-a, 2002, Bucureşti
2. Cezara Elizescu………………… ed. a II-a, 2003, Botoşani
3. Lia Ceran……………………….. ed. a III-a, 2004, Franţa
4. Marian Costandache………… ed. a IV-a, 2005, Bârlad
5. Helia Rimoga…………………….ed. a V-a, 2006, Bucureşti
6. Paul Gorban………………………ed. a VI-a, 2007, Dorohoi
7. Gică Manole………………………ed. a VII-a, 2008, Dorohoi
8. Ciprian Voloc…………………… ed. a VII-a, 2008, Dorohoi

9. Constantin Acosmei………… ed. a VIII-a, 2009, Iaşi

Domnul Mihai Cornaci, colecţionar, din Botoşani, înmânează Diploma dlui Gheorghe Vasiliu laureatul Premiului Teiul de Argint la ediţia a VIII-a, a Premiilor ,, Eminescu"

II ARTE VIZUALE1. Tiberiu Mihai Ilişescu……………………ed. a I-a, 2002, Botoşani
2. Felix Aftene……………………………… ed. a II-a, 2003, Iaşi
3. Dorin Baba………………………………… ed. a III-a, 2004, Iaşi
4. Sorin Purcaru……………………………… ed. a IV-a, 2005, Iaşi
5. Monica Băeşu………………………………ed. a V-a, 2006, Iaşi
6. Tudor Pătraşcu…………………………… ed. a VI-a, 2007, Iaşi
7. Ramona Biciuşcă………………………… ed. a VII-a, 2008, Iaşi
8. Cristian Diaconescu…………………… ed. a VIII-a, 2009, Iaşi
III COLECŢII ŞI COLECŢIONARI


1. Constantin Teodorescu………………… ed. a I-a, 2002, Bârlad
2. Mihai Cornaci………………………………..ed. a I-a, 2002, Botoşani
3. Coriolan Chiricheş…………………………ed. a I-a, 2002, Botoşani
4. Ion Rogojanu…………………………………ed. a I-a, 2002, Bucureşti
5. Relu Stoian Zamfir…………………………ed. a II-a, 2003, Bacău
6. Mihai Costin………………………………… ed. a III-a, 2004, Bucureşti
7. Anton Traian………………………………… ed. a IV-a, 2005, Botoşani
8. Iulius Pop…………………………………… ed. a V-a, 2006, Bălţi, R. Moldova
9. Nicolae Iosub…………………………………ed. a VI-a, 2007, Botoşani
10. Aurel Curdov……………………………… ed. a VII-a, 2008, Bucureşti
11. Gheorghe Vasiliu………………………… ed a VIII-a, 2009, Bârlad
12. Ion Siminiceanu……………………………ed. a VIII-a, 2009, Botoşani
Au fost acordate în total 66 de medalii în perioada 2002-2009-

Carte de onoare- impresii
Am citit din ,, Cartea de Onoare"

,,Iniţiativa Editurii GEEA din Botoşani de a organiza Premiile Eminescu pentru literatură, arte vizuale, colecţii şi colecţionari, este extraordinară. Întro lume bulversată, în care reperele se regăsesc din ce în ce mai greu, în care nonvaloarea iese în faţa valorii autentice umilind-o cu nonşalanţă, asemenea iniţiative mi se par începutul unei lupte împotriva kitchului şi a imposturii, luptă care fără doar şi poate va fi de durată dar, îşi va arăta roadele într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat".( a scris Dragoş Pătraşcu, grafician, conferenţiar la Academia de arte –Iaşi. 15.06.2007)
,,Iniţiativa doamnei Elena Condrei, directoare a Editurii Geea din municipiul Botoşani , de a răsplăti munca tuturor creatorilor de frumos cu premii amintind de numele lui Eminescu precum Teiul de Aur şi Teiul de Argint , merită lauda noastră a tuturor- aşa cum a simţit şi soţul meu, George Muntean bucuros de a-i fi preşedinte de onoare".
( a scris Adela Popescu , Iunie 2003)
,,Mă simt deosebit de onorat pentru distincţia Teiul de Aur acordată de Editura GEEA din Botoşani, ca recunoaştere a trudei mele în cercetările eminescologice, derulate timp de peste trei decenii , având drept roade cinci cărţi despre Eminescu . Felicit pe Doamna Elena Condrei pentru această iniţiativă a Editurii Geea şi-i urez sa ajungă la multe ediţii".
( a scris Th. Codreanu, 15 iunie 2007, Botoşani)
,,Făcând abstracţie de contextul oficial în care mă aflu, găsesc Botoşanii ca spaţiu miraculos. O altă lumină, o altă realitate, un alt spaţiu temporal. Mă bucur nespus că mă aflu aici".(a scris Tudor Pătraşcu , 15 iunie 2008"
,,Impresionat şi emoţionat de blânda festivitate. Prelungire a altui spaţiu, a altui timp".

(Val Gonceariuc, 15 iunie 2008)
,,Încântat, chiar entuziasmat de emulaţia spirituală a acestui pământ. Cu toată dragostea.(Ion Donoiu ,15 iunie 2008)
,,Un oraş miraculos, cu atmosferă desprinsă din nuvelele lui Mircea Eliade.Un spaţiu în care doresc să revin cât mai curând.(Ramona Biciuşcă ,15 iunie 2008)
,,Mare admiraţie pentru această sărbătoare iniţiată de D-na Elena Condrei şi Editura GEEA, adevărate acte de cultură prin iniţierea acestor diplome şi medalii cu rolul de simulare a creaţiei". Multe felicitări". (Dan Hatmanu 14 iunie 2009-07-20)
,,În aceste câteva rânduri-nimic de complezenţă. Doar sentimentul fabulos care se naşte în noi ori de câte ori ne aflăm aici, la Botoşani, şi datorită căruia înţelegem o dată mai mult că eminescianismul desfide dispersia, că este coagulant al stărilor astrale şi că, prin el, putem aspira la veşnicie.
Iniţiativa permanentizantă a doamnei Elena Condrei este un argument al structurii noastre stenice".
(Andi Andrieş 14 iunie 2009)

,,Trecut-au anii… şi am ajuns datorită Doamnei Elena şi Editurii GEEA la a VIII-a ediţie a Teilor lui Eminescu…"