FEMEIA ,,OFITER DE POLITIE"

CARTE POSTALĂ DIN COLECŢIE PERSONALĂ

 M O T O: ,,Iubirea de ţară mă îndeamnă şi-mi porunceşte să laud neamul în care m-am născut şi să pun în bună lumină pe locuitorii acestui pământ de unde mă trag. Pe de alta parte, iubirea de adevăr se opune şi mă împiedică a lauda lucruri pe care dreapta judecată mă îndeamnă să le critic. Cred că este mai bine pentru Ţară să fie puse deschis sub ochii locuitorilor ei mulţimea de păcate pe care le au, decât să se lase înşelati prin linguşiri amăgitoare şi prin dezvinovăţiri iscusite şi astfel să fie încredinţaţi că tot ce fac ei fac bine, în vreme ce toată lumea care are moravuri mai alese critică asemenea purtări’’.(Dimitrie CANTEMIR, Descrierea Moldovei, 1716)

 

Desi chemată să asigure ,,liniştea publică şi cea a particularilor’’, cum se arată într-o ordonanţă din 1669 a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei - ,,Regele Soare’’! -, această uniformă care imprimă respect, disciplină, corectitudine, este privită cîteodată cu o anumită reticenţă, dacă nu chiar cu teamă de o bună parte a populaţiei. Exceptându-i pe infractorii de toate felurile şi de toate ,,gradele’’, oamenii de bună credinţă, ei înşişi, au o strângere de inimă în contactul cu poliţistul: pentru conducători auto, care au încălcat fără să ştie, o regulă de circulaţie, pentru cetăţenii care nu au mutaţie etc. Dar, cum este privită o femeie poliţistă? Ştiaţi că? 

Ştiaţi că? În anul 2005, a fost aleasă Miss World, o islandeză poliţistă. Miss Islanda, Unnur Birna Vilhjalmsdottir, de 21 de ani, este şi studentă la Antropologie.

Prima femeie care a spart tiparele miliţieneşti şi reprezentanta sexului frumos care a îmbrăcat uniforma acum 70 de ani, este doamnaElena Alexix din Sibiu, numită şi superwoman Xena, face parte din femeile puternice prin care au înţeles să aplice spiritul dreptăţii. A fost Şefa la Circulaţie, a rezolvat infidelităţile conjugale fiind o mamă model şi soţie iubitoare. Pentru ea, familia şi dreptatea au fost întotdeauna pe primul loc. Superwoman, Xena sau AliaS sunt modele de femei puternice, care au devenit legende în lumea televiziunii, prin forţa şi modul în care au înteles să aplice spiritul dreptătii. Colegii au îndrăgit-o şi i-au dat porecla "mama Lenuţa" . "Asta eram pentru ei. Stiţi, băieţii trebuie educaţi, să mai ştie una-alta" , afirma, fosta poliţistă Elena care avea experienţă, însă, nu numai în treburi poliţieneşti, ci şi de familie. Doamna Lenuţa a rezolvat, prin metode de tip "secret profesional" , şi cazuri de infidelităţi, la ea venind şi soţii înşelate de soţi şi tot ea, femeie sufletistă, ducea la spital copii ai străzii.Da, în anul 1952, , Elena Alexi ,devenea prima femeie poliţistă din România. A muncit mai bine de 20 de ani la Miliţie. A stat lângă cadavre în frig şi ploaie, până veneau procurorii. S-a şi îmbolnăvit de rinichi, din cauza că parcurgea distanţe lungi pe motocicletă, în patrulare sau la intervenţii. .De mai bine de cinci ani, prima femeie politist din Romania este plimbată dintr-o casa în alta. Locuinţa sa a fost revendicată. În urmă cu aproape un an, municipalitatea i-a oferit o camera pe strada Faurului.(articol publicat de Monitorul de Sibiu) Ştiaţi că?I Inspectoratul Poliţiei Judetene Giurgiu (IPJ) a selecţionat şi încadrat, în funcţia de ofiţer, prima femeie din rândul cetăţenilor români de etnie rroma care este Elena Daniela Bogatu, în vârstă de 24 de ani, repartizată la Poliţia din oraşul Bolintin-Vale, Formaţiunea Poliţiei Rurale - Siguranţa Publică, dupa ce a obţinut media 8,80 la concursul organizat de IPJ Giurgiu, în decembrie 2005, a declarat, , ofiţerul de relaţii publice al Inspectoratului, Daniela Gheta. Tânăra poliţistă a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi are solide cunoştinţe în domeniul limbilor străine şi al informaticii. Ştiaţi că doamna Mihaela Rauschi,este prima, singura şi ultima femeie colonel pentru ca acest grad a fost desfiinţat? Vecinii ii spun "doamna colonel". Nu pentru ca ar fi fost casatorită cu colonelul "cutare", ci pentru că şi-a câştigat dreptul de a purta acest grad după o viaţă petrecută într-o instituţie în care femeile pot fi numărate pe degetele de la o mână. Chiar şi astăzi, când este ofiţer în rezervă, dacă iese în uniformă pe stradă este salutată de toţi ofiţerii ieşeni. A fost şefa serviciului "Cazier judiciar şi evidenţa operativă". Mihaela Rauschi a primit de mică o educaţi spartană. "Copilăria mi-am petrecut-o în cazarma militară acolo unde aveam casa. Atât eu, cât şi cei doi fraţi ai mei aveam uniforme militare făcute la atelierul de croitorie din unitate. O dată pe săptămână, tata ne inspecta ţinuta. Trebuia ca nasturii să lucească, la fel şi însemnele de pompier. Daca te uitai la cizmele noastre puteai să-ţi faci mustaţa în ele. Cărţile şi caietele trebuiau învelite în hârtie care să nu aiba nici o cută. Doamne fereşte să fi fost în neregulă cu ceva când venea tata în inspecţie. Eram soldateii lui tata", a declarat doamna Mihaela Rauschi. Cum văd bărbaţii poliţişti femeia poliţistă? "O poliţistă într-o mănuşa de catifea" "O femeie deosebită, foarte bine pregatită, în faţa căreia nu iţi permiteai să vorbeşti mai «liber». A fost printre primele colege de la cercetare penală. Totdeauna când am avut nevoie de ajutor l-am găsit la ea. I-a îndemnat şi ajutat pe mulţi colegi să urmeze cursurile Facultăţii de Drept. Intotdeauna într-o ţinută fără cusur, nu facea rabat de la uniforma. O femeie frumoasă şi cochetă cu care puteai să susţii orice fel de conversaţie. Printre noi, bărbaţii, era o poliţistă într-o mănuşă de catifea", este impresia pe care i-a lăsat-o "doamna colonel" comisarul şef Ioan Cimpeanu, prim-adjunct al şefului IPJ Iaşi.(articol publicat în ,, Ziarul de Iaşi" data 08/03/2004)

Buna Vestire sau Blagoveştenia

Buna Vestire sau Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea de la Arhanghelul Gavriil că-l va naşte pe Hristos, este sărbătorită în Postul Paştelui, fiind prima în care biserica acordă dezlegare la peşte.
Aceasta este prima sărbătoare din calendarul ortodox închinată Maicii Domnului ce se celebrează în fiecare an pe data de 25 martie. O sărbătoare a „Vestirii Naşterii Domnului“ se ţinea în Răsărit încă din anul 550, la 25 martie.
Buna Vestire sau, popular, Blagoveştenia, ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Hristos de la Arhanghelul Gavriil, este sărbătorită în postul Paştelui, fiind prima în care Biserica acordă dezlegare la peşte.
 Buna Vestire marchează momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela dreptului Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe Fiul Său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil (sărbătorit pe 26 martie):
„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei… Şi iată, vei lua în pântece şi vei naşte fiu şi vei chema numele lui Iisus”. (Luca 1, 28-32).
 E o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
Nu se pun ouă la cloşcă Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Ziua Cucului sau Blagoveştenia. În aceasta zi are loc primul său cântec, prin care anunţă vestirea primăverii.
Există obiceiul ca în această zi să se numere de câte ori cucul îşi cântă numele, număr care ar descoperi câţi ani mai avem de trăit.
Conform crestinortodox.ro, în multe zone din ţară se păstrează diverse obiceiuri legate de această mare sărbătoare.
În Bucovina, de exemplu, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, deoarece se crede că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare. Pomii se ameninţă cu toporul pentru a rodi În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.
 Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori. Fiind dezlegare la peste, se spune că acela care gustă peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.
 În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăliga în apă, pentru ca mor peştii.
De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor şi pentru a avea spor în casă.
Zi aducătoare de veste minunată Sărbătoarea Bunei Vestiri a născut, de-a lungul timpului, o serie de datini, superstiţii şi obiceiuri.
Tradiţia populară spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În această zi se fac şi previziuni meteorologice.
În popor există credinţa că aşa cum este vremea ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor. "Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în calendarul popular şi Ziua Cucului. La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi. Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară", 

„Mărţişoare din Suflet pentru Suflet” – ediția a III-a. 4 martie 2015, Botoşani

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani au organizat pe data de 04 martie 2015 manifestarea culturală „Mărţişoare din Suflet pentru Suflet” – ediția a III-a.

Organizatorii şi-au propus ca spectacolul  muzical,  recitaluri şi dansuri să marcheze renașterea anotimpului speranței şi prin oferta generoasă  de diverse mărţişoare, felicitări colorate, panseluţe din hârtie creponată şi narcise din carton, confecţionate de către copiii aflaţi în protecţia statului. Sala Casei Sindicatului din Botoşani a fost arhiplină. 

Au participat Costică Macaleti,  prefectul judeţului Botoşani; Gelu Tiganuca, subprefectul judeţului Botoşani; Ghe. Sorescu, presedintele Consiliului Judetean Botosani; Cristian Achiţei,   vicepreşedinte al Consiliului Judetean Botosani; Radu Judele, administratorul public al judetului şi directori din cadrul CJ si consilieri locali.

 

 



Spectacolul a început cu prezentarea programului de psihopedagog Anca Larionesei   iar cuvântul de bun venit  invitaţiilor şi tuturor participanţiilor de toate vârstele a fost adresat de Dan Şlincu directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Botoșani care a declarat: "Suntem la editia a treia a spectacolului 'Martisoare din suflet pentru suflet'. Este un prilej de a fi impreună, noi, cei care avem in grijă aceşti copii, si este un moment incărcat de emotie si un prilej ca acesti copii să urce pe scenă, pentru că avem copii talentati care merită să fie ascultati. Am reusit să aducem in această sală in jur de 400 de copii, spectatori si protagonisti ai acestui spectacol „Este un moment încărcat de emoții, un prilej de a fi împreună, oferindu-le șansa copiilor noștri de a urca pe această scenă. Vă mulțumesc vouă, dragi copii.

Manifestarea culturală a debutat cu o scenetă ,, Mărţişoare pentru mama” şi cântece dedicate primăverii şi mamei înterpretate de copii de la Complexul de Apartamente. Dorohoi. Instructor  Axinte Cristina şi Hriţcu Ionela.  

Petru Vrabie, din cadrul Complexului de Apartamente a recitat poezia:

 "Când eşti departe, mamă,/ La tine mă gândesc./ Mi-e dor de tine, mamă,/ Mi-e dor să te-întâlnesc.// Hai, vino-acasă, mamă!/ La piept să mă-încălzeşti./ Cu lacrima ta, mamă,/ Tot doru-mi potoleşti.// Când eşti acasă, mamă,/ Nimic nu mă mai doare./ Mă uit la tine, mamă,/ Mă uit ca la un soare.// De când ai plecat, mamă,/ Eu nu ştiu să zâmbesc./ Mi-e dor de tine, mamă,/ Mi-e dor să te iubesc".

Au susţinut recital de poezie şi cântece copiii de la Sistemul de asistenţă maternală, coordonatori asistenţii maternali Maria Ungureanu şi Elena David;  

Copiii le la C.S.C.D. ,, Sf. Nicolae”, Truşeşti au oferit un recital de poezie ,, Mama”, două dansuri, şi au înterpretat două cântece adresate mamelor.  Coordonatori sunt instructori de educaţie Lenuţa Ciocoitei,  Liviu Cazacu, Dorina Chiribuţă.

 

Copiii de la Complexul de Case Tip Familial au prezentat o scenetă ,, Iubiţi natura”. Aceşti  sunt copii cu nevoi speciale, cu dizabilităţi neuro şi parţial locomotorii şi cu tulburării de comportament, însoţiţi de instructorii de educaţie, Maria Ioniţă, Iuliana Poienaru şi Teodora Cobaschi. Au fost aplaudaţi şi încurajaţi.

 Copiii de la Centrul de Plasament ,, Prietenia”, Botoşani au oferit un moment coregrafic (dans popular) cu melodiile: ,,Hora moldovenească” şi   ,,Iarba verde de acasă”. Un grup vocal (muzică etno) au înterpretat  ,, Româncuţa” şi  cântecul ,, O floare”,  cu participarea instructorilor de educaţie : Felicia Drăguţu, Cornelia Andrianu, şi Brânduşa Miron, Silvia Murariu, Adriana Mihalache, Anişoara Şalaru, Felicia  Cantolariu Mihaela Ungureanu.

Au mai participat copiii de la Centrul de Plasament al Fundaţiei ,, Hand of Help”, Botoşani, cu momente poetice şi muzicale, coordonatori Piu Dumitru şi Orchestra ,, Hand of Help”, 

iar de la Complexul de apartamente ,, Casa Mea”, Dorohoi, copiii au susţinut un recital de poezie, muzică şi au oferit dans popular stilizat, fiind  coordonaţi de instructorii de educaţie: Anca Axinte, Elena  Bălişteanu, Mariana Gorgan, şi Anca Oleniuc. 

Tot de la Dorohoi  copiii de la Complexul de Apartamente ,, Floarea de colţ”,  au oferit spectatorilor un dans tematic şi înterpretare vocală şi instrumentală ( chitară) la aceasta şi adus aportul instructorul de educaţie Ana Andrieş Mihăilă.

Un program bogat de recitaluri de poezie, cântece şi dansuri populare şi moderne au oferit copii de la C.S.C.D. ,, Speranţa” Pomârla şi Centrul de Plasament ,, Dumbrava Minunată”, Botoşani. Instructori de educaţie Rodica Bizuc şi Irina Asoltanei 


Centrul ,, Pinochio”, instructor de educaţie Niculina Atudosei şi Complexul de Apartamente ,, Cireşarii”, Botoşani, instructor de educaţie Dana Postolache pe lângă expoziţia de mărţişoare prezentată în holul Casei Sindicatelor au oferit şi un program de recitaluri de poezie dedicate mamei.


Au mai participat copiii de la Centrul de Plasament,, Elena Doamna”, instructor de educaţie Sorinela Creţu,  Maria Soroceanu şi Liviu Şimion, şi de la Centru de Integrare prin terapie ocupaţională ,, Lucie Lecomts” Botoşani.  pe lângă expoziţia de mărţişoare şi obiecte tricotate ei au oferit un program de recitaluri de poezie, coregrafie şi cântece

Expoziţia „Promisiuni de primăvară”, al artistului plastic Oana Bedrulea la City Gallery, Botoşanii .

Pe data de 2 martie 2015  la ora 16:30, la City Gallery Botoşani a avut loc  vernisajul expoziţiei „Promisiuni de primăvară”, de artistul plastic Oana Bedrulea. 

 La eveniment au participat oameni de cultură botoşăneni, şi fostul primar al municipiului Botoşani. Florin Egner,

În cadrul expoziţiei  sunt expuse lucrări în ulei pe pânză. Prezentarea expoziţiei a fost făcută de artistul botoşănean Corneliu Dumitriu, proprietarul galeriei, şi de muzeograful Ana Florescu. „Despre Oana Bedrulea, pe care am cunoscut-o pe calea mijloacelor online, pot să vă spun că este cu totul şi cu totul de-a casei în ceea ce priveşte artele plastice. Este un om foarte activ, care a venit să ne încânte cu promisiuni de primăvară, dar şi cu coloritul florilor”, a declarat Ana Florescu.

La sfârşitul vernisajului, artista originară din judeţul Suceava le-a mulţumit tuturor celor prezenţi şi a spus că,  ajunge prima dată la Botoşani cu o expoziţie.

Născută în noiembrie 1989, Oana Bedrulea a absolvit Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design de la Universitatea de Arte din Iaşi, dar şi un masterat în cadrul aceleiaşi instituţii. Prima sa expoziţie personală a fost vernisată în 2006, la Gura Humorului, şi a fost organizată sub formă de atelier. De-a lungul timpului a mai participat la expoziţii colective, dar a avut şi expoziţii personale, atât în ţară, cât şi în Cehia şi Italia. În afara pasiunii pentru arte, artista le predă pictură copiilor şi se implică în acţiuni de voluntariat.