Expoziţia ,, Femei celebre de-a lungul istoriei" dedicată zilei de 8 martie, ziua femeii.

 

Consiliul Judeţean Botoşani,şi Muzeul Județean de Istorie Botoșani, organizează în perioada 1 -12 martie  2017, începând cu ora 13.00, în Sala Polivalentă a Muzeului de Istorie, expoziţia 
„Femei celebre de-a lungul istoriei”. 

Exprimată cu material filatelic, carte poştală şi maxime.  

Expozant: Viorica Hrustovici.  
Manifestarea a fost organizată în colaborare cu 
Asociaţia pentru Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie (ADER) – Filiala Botoşani.

Dacă pictorii isi pot lua modelele anonime după  fizionomii,  filatelistii se exprimă prin timbre prin personalităti reprezentative. In cazul de faţă in acest  exponat au fost alese personalităti emblematice, din diferite perioade ale istoriei care reprezintă feminismul românesc si international si are ca scop omagierea femeilor care au fost care sunt si vor veni.

Au prezentat: Steliana Băltuţă, 
Gheorghe Median şi Sergiu Balanovici.

Au fost prezenţi la această activitate dedicată zilei de 8 martie elevii clasei a  IX- B, prof. Ungureanu Paul, şi  prof. Irina Telisca director,  de la Liceul Teoretic ,,Grigore Antipa”, elevii clasei  a XII-A, prof. Genoveva Dolhescu, Liceul de Artă ,, Ştefan Luchian”, Botoşani şi elevii clasei a XII.-G, prof. Elena Abrahamfi de la Colegiul ,, A.T. Laurian”, Botoşani, Rodica Cracană, directorul Arhivelor Statului,, scriitoare: Maria Moisoiu, Elena Condrei, scriitorii Constantin Adam, pamfletistul Gheorghe Hreapcă, Constantin Cristescu, profesori, medici, şi prieteni.

Mulţumesc Muzeului Judeţean, implicit managerului, 
dr. Aurel Melniciuc, pentru că a a avut amabilitatea de a găzdui expoziţia  dedicată Zilei de 8 Martie, expoziţie exprimată prin material filatelic şi carte poştală. 
Mulţumesc, de asemenea,  domnului  col. dr.  Sergiu Balanovici, istoricului Gheorghe Median şi etnografei Steliana Băltuţă pentru frumoasa prezentare a temei pe care o expunem astăzi.

Domnul profesor Gheorghe Median, istoric, specialist de excepţie căruia îi mulţumesc pentru faptul că  a acceptat invitaţia  de a participa şi de a prezenta materialul filatelic şi carte poştală pe care l-am pregătit în această expoziţie dedicată zilei de 8 martie , făcând o incursiune în istoria feminină. Pentru început domnia sa a prezentat temele abordate în expoziţie, cum ar fi rolul femeii în familie şi în societate, contribuţia lor în societate: cercetare, literatură, sport, tehnică pe baza materialui expus în această expoziţie de carte poştală, maxime şi filatelie. Apoi a prezentat din istoria cărţii poştale: ,,Istoria cărţii poştale începe in România cu ,, Legea asupra cărţilor poştale aprobată prin Decretul 789/1873. Prima carte poştală ilustrată necirculată a fost concepută şi realizată de poetul Al. Macedonski în 1888. Mai târziu la 20-aug-1894, a fost emisă prima carte poştală românească oficială, în producţie de serie. A fost  pusă în vânzare cu ocazia inaugurării la Bucureşti a Expoziţiei Cooperatorilor Români. În 1895, librăria lui Carol Müller din Bucureşti pune în vânzare cărţi poştale.,Din istoria cărţii poştale simple,  constatăm că ele au o vechime de 165 de ani. Primul care a propus apariţia cărţii poştale a fost medicul vienez Emanuel Herman. Atunci, au fost obiecţii din partea poştei imperiale austriece, care considera că, cartea poştală desfiinţa secretul corespondenţei. Atunci, el  s-a adresat împăratului, căruia i-a argumentat că, nu poate fi vorba de violarea corespondenţei, ci lumea va putea alege o altă variantă de comunicare. Introducerea oficială a avut loc pe data de 15-oct-1848. Mai târziu, au apărut cărţi poştale cu imagini-ce puteau fi şi un mijloc de promovare.

Steliana Băltuţă:

,,În expoziţia prezentată aici la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani, doamna Viorica Hrustovici a expus pe un panou costumele populare tradiţionale din diferite zone etnografice şi Casa Regală a României. 

Referitor la costume populare, trebuie să nu uităm că şi în perioada regalităţii a fost apreciată civilizaţia românească. În imaginile care apar în cărţile poştale expuse în această expoziţie, reginele erau îmbrăcate în costumele populare româneşti. În scrierile reginei Maria, sub titlul „Povestea vieţii mele”,spune: că ,,la vârsta de 17 ani, înainte de a cunoaşte România, când prinţul Ferdinand a ajuns la Curtea Regală a Angliei, darul pe care i l-a trimis regele Carol I Mariei ca viitoare principesă şi mai târziu regină a României, a fost un costum popular românesc”  

</

                                                                 

                                 
 ,,De aceea, atât regina Elisabeta cât şi regina Maria, au preţuit costumul popular românesc, şi l-au îmbrăcat în diferite ocazii, chiar la recepţii importante împreună cu principesele şi doamnele de onoare ale curţii regale.  
     Regina Maria a purtat costumul tradiţional românesc, două fote cusute cu fir de aur, care se află acum expuse la Muzeul Naţional Cotroceni. Prof.universitar dr. Adina Nanu, spunea despre regina Maria că nu s-a limitat să ia costumele populare "de-a gata", ci a fost creativă. Printre veşmintele şi accesoriile care i-au aparţinut reginei Maria se află o mantie cu motive naţionale, un costum popular, o uniformă a Regimentului IV Roşiori, model 1885, o pereche de botine din mătase şi un evantai din pene din struţ. Pasiunea ei specială pentru costumul popular românesc, a creat astfel, o adevărată modă.  

     În Statul Washington, se află un muzeu de Artă Mary Hill, care a fost fondat de Sam Hill, unde regina Maria în anul 1926, a donat multe costume populare, drept recunoştiinţă pentru generosul  ajutor acordat României după primul război mondial. Regina Maria, pentru a promova arta meşteşugărească din România, a îmbogăţit mai multe săli ale Muzeului cu costume naţionale, covoare româneşti, mobilier din palate regale cum ar fi tronul argintiu şi jilţurile pictate de regina Maria.

După decesul reginei Maria, principesa Ileana a făcut alte donaţii cu costume naţionale, piese de ceramică şi artă populară. A fost donat şi costumul naţional preferat al reginei Maria, catrinţe ţesute de tărăncile noastre, iile bogate în broderii.

Societăţile înfiinţate de reginele Elisabeta şi Maria, şi-au propus să ajute femeile în însuşirea unei meserii pentru a  se întreţine singure. În acest scop, începând din 1903, s-au înfiinţat multe şcoli de industrie sau de menaj. Regina Elisabeta, prin societatea ,, Ţesătoarea Regina Elisabeta” , a organizat expoziţii la Bruxelles, cu scopul de a promova meşteşugurile ca ,,ţesutul" dorind să facă cunoscută munca tinerelor ,,albine", fiicele satelor noastre .  Steliana Băltuţă, etnograf a încheiat cu urarea pentru o primăvară frumoasă.

Viorica Hrustovici expozant: ,,Ce înseamnă să fii filatelist: să aduni materialul pentru care ţi-ai propus o temă, să studiezi istoria feminină din România în cazul meu ,, Emanciparea femeii în România din 1815 până-n prezent”, autoare  Ştefania Mihăilescu, şi din istoria feminină din mai multe ţări mă refer şi la lupta femeilor împotriva discriminării sociale şi rasiale sau dreptul de vot.

 -să prezinţi materialul filatelic şi cartea poştală cu textele corespunzătoare imaginiilor de pe timbre şi carte poştală ilustrată, să creezi o poveste după acestea, 
- să dai viaţă personalităţilor feminine prin cele înscrise -contribuţie şi realizări.

- Iar la expoziţiile realizate la nivel naţional şi internaţional să obţii aprecierea juriului prin medalii.

Ce se mai obţine prin participarea la expoziţii ? 

NU se obţin bani. Investiţia materială este privată. Dar, te poţi bucura că ceea ce ţi-ai propus de a prezenta personalităţi feminine,  care au marcat istoria lumii prin contribuţia lor în societate, şi în urma jurizării exponatelor să primeşti răsplata muncii cu medalii meritate. În acest cotext se bucură familia şi prietenii.
Atunci, când organizezi o expoziţie dedicată ,, Zilei Femeii” poţi oferi un cadou spiritual şi prin acesta, poţi transmite omagiul mamelor şi tuturor femeilor. Un moment plăcut pentru a vorbi de bine pe semenelor noastre. 

Acesta este scopul meu, prin cele 3 exponate de carte poştală, filatelie şi maxime din cadrul expoziţiei de la Muzeul Judeţean de Istorie dedicat, ,,zilei femeii" să transmit: iubire, respect, comunicare faţă de valorile morale. E bine să ne aducem aminte de cele care au fost, de înaintaşele noastre, cele care au luptat pentru ca noi să avem această zi minunată, o zi , în care putem să le mulţumim şi femeilor care au plecat peste graniţă pentru ca familia lor să aibă un venit, să mulţumim bunicilor care au rămas cu nepoţii acasă şi  tuturor mamelor. Să mulţumim medicilor care au grijă de sănătatea noastră, profesorilor care ne-au educat copiii noştri şi pe noi, şi nu în ultimul rând femeilor poliţiste care ne asigură  linistea, femeilor politician care ne reprezintă în Parlament. Avem nevoie de femei politician în Parlament pentru că ele cunosc mai bine decât bărbaţii problemele femeilor, necesităţile familiei, ale copilului.,

      Eu mulţumesc tuturor care m-au încurajat ca aceste exponate să fie apreciate, mulţumesc mai ales prietenilor, filateliştilor adevăraţi care mi-au dat sfaturi şi cu material filatelic. Nu le dau nume pentru că ei rămân în inima mea oameni deosebiti cu inimă mare, care au înţeles că am nevoie de sfaturi tehnice pentru  a alcătui un exponat competitiv cu alte exponate cu teme interesante ale filateliştilor de marcă care au primit medalia de Aur.  

Referitor  la statutul femeii Karl Marx spunea: 

,, Gradul de civilizaţie a unei ţări se măsoară prin locul pe care îi oferă femeii"

Un epitaf a lui Maxim Gorki spunea:

,, Trebuie să trăieşti întotdeauna îndrăgostit de ceva care îţi este inaccesibil. Omul devine mai mare, năzuind să crească". Dar cine a putut cunoaşte culmea pe care îi este dat omului să o atingă"

 Răspuns Valentina Tereşkova şi alte personalităţi care cu tenacitate şi inteligenţă au demonstrat că si ele, femeile pot face aceleaşi activităţi ca şi bărbaţii.