In coordonarea Consiliului Județean Botoșani,
Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale, a avut
loc între 5-27 august 2017, Salonul Național de Artă Naivă “Gheorghe Sturza” , coordonat de
Margareta Mihalache. La eveniment au participat pictori de gen din tot
cuprinsul țării cu viziuni compoziționle de artă naivă. In urma acestui salon,
aflat la a V-a ediție, a apărut un frumos album de artă naivă, editat în
condiții tipografice de înalt nivel tehnico-artistic și de design.
Parcurgerea albumului invită cititorul la o serie de reflecții și
constatări. Inainte de orice alte opinii se constată, datorită reprezentării
tuturor zonelor folclorice, o diversitate
compozitională și de exprimare in care
armonia - trăsătură esențială a
frumosului- este prezentă și în
compozițiile de artă naivă. In al doilea rând,
acest tip de frumusețe se înrudește cu un gen de suprarealism sui
generis, reprezentând viziunea populară, modul neaoș al omului simplu de a
vedea artistic lumea.
Există
touși ideea că arta naivă nu are stiluri, și cu atât mai mult nu are un stil
național. Artistul naiv, este non-conformist, antiacademist și chiar antiintelectualist, artistul naiv are
doar un vis constant in această privință, acela de reda realitatea așa cum o vede el, cât mai aproape de visul său, fără aportul influențelor științei, pe
care în principiu le refuză. Creaţia sa nu se supune din principiu unui proiect
precunoscut, deci este strict spontană în toate fazele devenirii sale,
creația de artă naivă fiind de fapt o feerie magică distribuită pe
mai multe acte. Totuși, arta naivă se deosebește atât de arta primitivă, de cea
populară cât și de arta copiilor, deși uneori se întâlnesc în componenţa sa elemente din toate.
Trecând la particularitățile de expresie
identificate în salon, cât și in albumul adiacent se observă existența unor maniere
decorative și de coloratură diferite, care pe deoparte țin de zona folclorică,
iar pe de altă parte de trăsăturile de personalitate și, nu în ultimul rând, de
tipul de ocupație profesională (agricultor, tâmplar, constructor etc..),
practicat de artistul naiv.
Selectând din cele mai expresive imagini, ne vom
opri asupra Pomului înflorit, de Gabriela Augustinov din Reșița, care aduce a atmosferă de basm în care elementul
dominnt este feeria mirifică cu însușiri exotice. Pomul are
flori pe care numai în stările
de vis le putem găsi. Cristina Bădilă din Prahova are imagini mai elaborate,
punând accentul pe elementul urban, e un fel de viziune constructivistă.
Compoziția merge după regulile artei naive.. Aurica Boboescu din Caraș Severin
are o abordare legată de natură, Iarna la sat și Culesul merelor de vară
concentrează formele de relief, le animă printr-o cromatizare pigmentată ,
încât crează senzația nenaturală a
divizibilității formelor sau fragmentării.
Ana Bota, din Aiud, jud. Alba visează la un peisaj marin. Gheorghe
Ciobanu din Iasi,
trăind într-un spațiu citadin, crează
imagini influențate, fără dorința sa, de imagistica cosmică , dar și de cea
rurală: Planeta albastră și Drumul satului.
Un alt subiect utilizat este cel al iernii și al
sărbătorilor de iarnă în care s-au
intersectat conotații de artă naivă cu
imaginația artistului cu existentă în folclorul acestui sezon.
Pitorescul și idilicul acoperișurilor
acoperite cu zăpada imaculată, concentrarea satului, formele de relief,
puritatea albastrului cosmic , populația
de tineret care pregătește atmosfera de sărbătoare, scot în relief
farmecul momentului, exprimat prin formă și culoare (Lucica Ciobanu Balțați,
Iasi; Mircea Cojocaru, Galați; Mihai Dascălu, Oradea; Paula Iacob, Vaslui;
Aranka Laczko, Târgu Mureș;Mariana Carmen Mihuț, Brusturi , Arad; Costică
Onuță, Vaslui).
Un alt anotimp pretabil la feerie și mirific este sezonul sau anotimpul pimăverii. Și pe acest
anotimp s-au centrat mulți pictori. Aici, feeria, pitorescul și
mirificul au produs în colaborare efecte suprarealiste cu ajutorul luminii
solare al pâlcurilor de verdeață care simbolizează grădina, al drumurilor care
şerpuiesc vioi , formând intersecții sau delimitând satele de câmpii și păduri,
ori ocolind formele de relief cu geometrii regulate, de cele mai multe ori de
forma unor mameloane, mere sau pere. De-a lungul acestor artere se înșiruiesc după niște taine, greu de ghicit,
pâlcuri de case pitoresc colorate și luminate feeric de discul solar, generator
nu numai de lumină ci și de căldura atăt de necesară ciclului vital. În a
ceastă ambianță se conturează arta naivă
( Ioana Gheorghiu Galați; Cristian Hârtie, Botoșani;Doina Maria Hlinka, Reșița
Caras Severin; Vasile Mocan, Baciu, Cluj: Octavia Vizitiu, Iași; Elena Zbanț,
Iași).
Și alte subiecte și-au găsit o expresie de sine
stătătoare în arta naivă. Calistrat Robu, Iași și Paul Răzvan Robu, Iași au
recurs la alte subiecte, primul la sfera politicului, al doilea la o călătorie
cu balonul și bicicleta. Primul folosește limbajul caricaturii în forma unui
expresionism figurtiv suprarealist. Al doilea
inserează în creația lor pitorescul folosind o compoziție utilizată
cândva în arta religiosă : levitația și assunta (urcarea la ceruri). Oricum,
toate lucrările incluse în album au fost bine selectate pentru că au un mesaj
transmis prin mijloace artistice
adecvate artei naive.
Înfățișarea omenilor , mai ales tineri,
câț există, folosește procedee
ca disproprția elementelor compoziționle, mirarea și
candoarea în privire, gestul stângaci în mişcare, culorile intense, decorativul
exagerat în vestimentația populară etc.
Albumul alcătuit și bine coordonat are
indiscutbil o ținută editorială și un
design elevat, care împreună cu conținutul bine articulat, produc efecte
estetice și astfel albumul în cauză, intrând în circuitul axiologic
și-a atins scopul popus de organizatori.
Mihai
Păstrăguș - critic de artă, UAPR, filiala
Iași
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu