vineri, 23 martie 2018

Arta naivă într-un Salon Naţional, la Botoşani


Arta naivă într-un Salon Naţional, la Botoșani,
In coordonarea Consiliului Județean Botoșani, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţionale, a avut loc între 5-27 august 2017, Salonul Național de Artă Naivă “Gheorghe Sturza” , coordonat de Margareta Mihalache. La eveniment au participat pictori de gen din tot cuprinsul țării cu viziuni compoziționle de artă naivă. In urma acestui salon, aflat la a V-a ediție, a apărut un frumos album de artă naivă, editat în condiții tipografice de înalt nivel tehnico-artistic și de design.
Parcurgerea albumului  invită cititorul la o serie de reflecții și constatări. Inainte de orice alte opinii se constată, datorită reprezentării tuturor zonelor folclorice, o diversitate  compozitională și de exprimare in care  armonia - trăsătură esențială a  frumosului- este prezentă și în compozițiile de artă naivă. In al doilea rând,  acest tip de frumusețe se înrudește cu un gen de suprarealism sui generis, reprezentând viziunea populară, modul neaoș al omului simplu de a vedea artistic  lumea.
 Există touși ideea că arta naivă nu are stiluri, și cu atât mai mult nu are un stil național. Artistul naiv, este non-conformist, antiacademist și  chiar antiintelectualist, artistul naiv are doar un vis constant in această privință, acela de  reda realitatea  așa cum o vede el, cât mai aproape de visul său, fără aportul influențelor științei, pe care în principiu le refuză. Creaţia sa nu se supune din principiu unui proiect precunoscut, deci este strict spontană în toate fazele devenirii sale, creația  de artă naivă  fiind de fapt o feerie magică distribuită pe mai multe acte. Totuși, arta naivă se deosebește atât de arta primitivă, de cea populară cât și de arta copiilor, deși uneori se întâlnesc  în componenţa sa elemente din toate.
Trecând la particularitățile de expresie identificate în salon, cât și in albumul adiacent se observă existența unor maniere decorative și de coloratură diferite, care pe deoparte țin de zona folclorică, iar pe de altă parte de trăsăturile de personalitate și, nu în ultimul rând, de tipul de ocupație profesională (agricultor, tâmplar, constructor etc..), practicat de artistul naiv.
Selectând din cele mai expresive imagini, ne vom opri  asupra  Pomului înflorit, de Gabriela  Augustinov din Reșița, care  aduce a atmosferă de basm în care elementul dominnt este feeria mirifică cu însușiri exotice. Pomul  are  flori pe care numai în stările de vis le putem găsi. Cristina Bădilă din Prahova are imagini mai elaborate, punând accentul pe elementul urban, e un fel de viziune constructivistă. Compoziția merge după regulile artei naive.. Aurica Boboescu din Caraș Severin are o abordare legată de natură, Iarna la sat și Culesul merelor de vară concentrează formele de relief, le animă printr-o cromatizare pigmentată , încât crează senzația  nenaturală a divizibilității formelor sau fragmentării.   Ana Bota, din Aiud, jud. Alba visează la un peisaj marin. Gheorghe Ciobanu din Iasi, trăind într-un spațiu citadin,  crează imagini influențate, fără dorința sa, de imagistica cosmică , dar și de cea rurală: Planeta albastră și Drumul satului.
Un alt subiect utilizat este cel al iernii și al sărbătorilor de iarnă în care  s-au intersectat conotații de artă naivă cu  imaginația artistului cu existentă în folclorul acestui sezon. Pitorescul  și idilicul acoperișurilor acoperite cu zăpada imaculată, concentrarea satului, formele de relief, puritatea albastrului cosmic , populația  de tineret care pregătește atmosfera de sărbătoare, scot în relief farmecul momentului, exprimat prin formă și culoare (Lucica Ciobanu Balțați, Iasi; Mircea Cojocaru, Galați; Mihai Dascălu, Oradea; Paula Iacob, Vaslui; Aranka Laczko, Târgu Mureș;Mariana Carmen Mihuț, Brusturi , Arad; Costică Onuță, Vaslui).
Un alt anotimp pretabil la  feerie și mirific este  sezonul sau anotimpul pimăverii. Și pe acest anotimp s-au  centrat mulți  pictori. Aici, feeria, pitorescul și mirificul au produs în colaborare efecte suprarealiste cu ajutorul luminii solare al pâlcurilor de verdeață care simbolizează grădina, al drumurilor care şerpuiesc vioi , formând intersecții sau delimitând satele de câmpii și păduri, ori ocolind formele de relief cu geometrii regulate, de cele mai multe ori de forma unor mameloane, mere sau pere. De-a lungul acestor artere se  înșiruiesc după niște taine, greu de ghicit, pâlcuri de case pitoresc colorate și luminate feeric de discul solar, generator nu numai de lumină ci și de căldura atăt de necesară ciclului vital. În a ceastă ambianță se conturează  arta naivă ( Ioana Gheorghiu Galați; Cristian Hârtie, Botoșani;Doina Maria Hlinka, Reșița Caras Severin; Vasile Mocan, Baciu, Cluj: Octavia Vizitiu, Iași; Elena Zbanț, Iași).
Și alte subiecte și-au găsit o expresie de sine stătătoare în arta naivă. Calistrat Robu, Iași și Paul Răzvan Robu, Iași au recurs la alte subiecte, primul la sfera politicului, al doilea la o călătorie cu balonul și bicicleta. Primul folosește limbajul caricaturii în forma unui expresionism figurtiv suprarealist. Al doilea  inserează în creația lor pitorescul folosind o compoziție utilizată cândva în arta religiosă : levitația și assunta (urcarea la ceruri). Oricum, toate lucrările incluse în album au fost bine selectate pentru că au un mesaj transmis prin  mijloace artistice adecvate artei naive.
Înfățișarea omenilor , mai ales  tineri,  câț există, folosește  procedee ca  disproprția  elementelor compoziționle, mirarea și candoarea în privire, gestul stângaci în mişcare, culorile intense, decorativul exagerat  în vestimentația populară  etc.
Albumul alcătuit și bine coordonat are indiscutbil o ținută  editorială și un design elevat, care împreună cu conținutul bine articulat, produc efecte estetice  și astfel  albumul în cauză, intrând în circuitul axiologic și-a atins scopul popus de organizatori.
Mihai Păstrăguș - critic de artă, UAPR, filiala  Iași



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu