joi, 28 februarie 2019

Ce este Femeia ?

Ce este Femeia ?
Motto:
,, La începutul tuturor lucrurilor măreţe se află femeia”.
( Alphonse de Lamartine)

,,De-or trece anii cum trecură,
,,Ea tot mai mult îmi va place,
Pentru ca-n toat –a ei făptură(...)
M-a fermecat cu vreo scânteie
Din clipa –n care ne văzum ?
Deşi nu e decât femeie,
E totuşi altfel , e ,, nu ştiu cum ’’

(,, De-or trece anii ’’ , M. Eminescu)
 
,,Femeia nu e nici Spiritul nici Idealul e un
,,nu ştiu cum ‘’şi un nu ştiu ce’’
adică chemarea iniţială.
Inima oricărui om ,,cere”şi-i atrasă de
,,un nu ştiu ce’ al femeii şi toţi sunt odată sub stăpânirea ,,dorului” fiind
un amestec între aspiraţii şi durere”

(,,Opera lui Mihai Eminescu” , George .Călinescu)

Honoré de Balzac , se întreabă :,,Ce este viaţa unei femei ?
,, O nestăvilită nevoie de dragoste, mereu trebuie să aibă grijă de fericirea unei fiinţe adorate; există în ea un tezaur de sentimente pe care trebuie să le reverse în fiecare clipă asupra altei fiinţe “.

,,Când Natura se hotărăşte să zămislească o făptură cu adevărat frumoasă,
pare să-şi dea silinţa să o facă desăvârşită. Cine nu iubeşte cu toate cele cinci simţuri ale sale o femeie frumoasă, n-a învăţat să preţuiască cea mai îngrijită şi mai aleasă lucrare a naturii
.( ,, Despre frumuseţe”, Din înţelepciunea spaniolă)

Încă din Paradis, EVA a stat alături de ADAM şi a demonstrat că are propria ei individualitate. În mod semnificativ o femeie a fost aleasă de Dumnezeu, să aducă pe fiul Lui pe pământ.
Când Dumnezeu a creat femeia a vrut ca să fie o fiinţă deosebită. I-a pus umeri puternici să poarte pe ei toată greutăţile acestei lumi. I-a dat forţă pentru a avea grijă de familie, i-a mai dat sensibilitate pentru a-şi iubi copiii cu dragoste necondiţionată.
Este delicată, e adevărat, dar Dumnezeu a făcut-o şi puternică. Nici nu ne putem închipui cât poate îndura sau realiza. A înzestrat-o şi cu forţa necesară de a-şi ajuta bărbatul în căderile sale şi a-i rămâne alături cu aceeaşi tărie.
Şi a mai făcut încă ceva. Pe faţa femeii a pus şi o lacrimă ca să poată exprima bucuria, tristeţea, durerea, dezamăgirea, dragostea, supărarea şi mândria ei. Femeile , zâmbesc când ar vrea să ţipe, se sacrifică pe ele pentru familiile lor. Desigur femeia are un singur defect, şi anume acela că uită cât valorează!
Despre Condiţia feminină”, Din înţelepciunea spaniolă)
,,O, femeie, tu nu eşti numai plămada măiestrită a lui Dumnezeu, ci şi a oamenilor. Poeţii îţi ţes un văl din firele de aur, maieştrii penelului îţi dăruiesc nemurirea, iar grădina verii îţi oferă florile, să te învăluie, să te acopere, să te facă mai de preţ. Tu eşti femeie, eşti pe jumătate vis”
.( ,,Cugetări Engleze ‘’ , Rabindranath Tagore)
Femeia a fost cântată, pictată, a fost elogiată în versuri şi proză, a fost muză şi zeiţă pentru bărbaţi, a fost izvor de inspiraţie şi creativitate. Mihai Eminescu a scris multe poezii frumoase despre femeie: ,,Si-a creat pe pânza goală, pe Madona dumnezeie,/Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin,/Faţa pală-n raze blonde, chip de înger , dar femeie/Căci femeia-i prototipul îngerului din senin”. (,, Venere si Madona” Poezii , Mihai. Eminescu)
 
,,Dragostea femeii , nu este rafinată, nu-i artificială ci este plină de gingăşie.”.
(George Călinescu ,, opera lui Mihai. Eminescu”)
 
,,Portretul femeii ,,bune de iubit’’precum se vede în poezia populară;
Părul ei cel negru moale,/Desfăcut cădea la vale. /Ochii tainici şi căprui . /Strălucesc aşa de vii.(...)/.Iar când merge legănat, tremură frumuseţea-i toată/ Nu-i subţire ci împletită ./Cum e bună de iubit./Vorba dulce bine o prinde. /Şi de tace iarăşi place”
.(,, Din Literatura populară „Mihai Eminescu”).
Mamă, iubită, prietenă devotată, femeia după Grigore Vieru este ,, al cincilea anotimp…. Poetic, romantic şiatotcuprinzător…. Paradoxal, definiţia aceasta surprinde exact complexitatea femeii. E ceva de care nu avem habar, nu ştim dacă dorim, dar cu siguranţă ne place să ştim că face parte din viaţa noastră, în fiecare timp,.

Adina Nanu, cercetător, care a studiat vestimentaţia femeii în perioada interbelică şi postbelică spune despre femeie în volumul ,,Artă stil costum”, Caracterizarea femeii interbelice”, următoarele :
,,După căsătorie, soţia devenea, mijlocul de afişare a rangului social al soţului. Toaleta unei femei prudente, glăsuieşte, mai departe codul, trebuie să fie în armorie cu averea şi poziţia ce ocupă în lume, prea multă simplitate ar trece în ochii lumii, drept avariţie şi prea mult lux s-ar lua drept vanitate al dezordinei în echilibrul afacerilor familiei”.
FEMEIA MAMĂ:
,,Mamele au o vârstă unică; nu există mame tinere, mame bătrâne, mame frumoase,
sau urâte, nu există mame de culoare, negre sau albe, ci există doar ,,mame”.


,,Când vine copilaşul, e râs şi veselie. El pune-n ochi şi-n inimi o caldă bucurie.
Cele mai triste frunţi se descreţesc de privirea lui inocentă”.(,,Cugetări “, Victor Hugo)


, ,,Mama, cândva o fetiţă zglobie cu două codiţe, mai târziu preschimbată în femeie. De mă uit prin ani, îndărăt în casa, în care am copilărit, acolo te zăresc pe tine stăpână si supusă de-a pururea. Pe tine mamă, neobosită, mişcându-te mai greu, te văd îmbătrânită, acolo, în curtea ta cu găinile!” ( Poet Virgil Carianopol)
Tare necăjită ai fost, mamă/Iarna, vara, orice timp trecând/Cât era de frig sau de caldură,
Tot desculță te-am văzut umblând./N-ai purtat o haina mai ca lumea, /O scurteică veche doar aveai./Dar și pe aceea totdeauna,Doar de sărbători o îmbrăcai! (.Virgil Carianopol)

 
Regina Maria în volumul ,,Povestea vieţii mele” scrie:
,, Mama ne iubea cu patimă. Întreaga-i viaţă era dăruită copiilor ei; noi eram grija de căpetenie şi însuşi miezul existenţei sale. Avea, însă ideile ei proprii asupra severităţii şi niciodată n-a admis vreun amestec între generaţii. N-a fost niciodată tovarăşa noastră, ci în mod foarte hotărât a rămas exclusivă mamă, aceea care întruchipează autoritatea şi totodată dragostea-suverană, stăpână în căminul ei, aceea care ţine sceptrul şi te face să simţi că puterea asupra binelui şi a răului este a ei".(..) Mama era aceea care hotâra despre toate, mama era aceea la care alergam, mama care venea să ne sărute la culcare, care ne
lua la plimbare pe jos sau cu trăsura, care ne mustra sau ne lăuda, şi care ne spunea ce trebuie să facem şi ce nu".

miercuri, 13 februarie 2019

Premiile Ligii Scriitorilor pe anul editorial 2018



Premiile Ligii Scriitorilor pe anul editorial 2018

     Liga Scriitorilor premiază an de an cele mai bune produse editoriale care au văzut lumina tiparului în anul editorial precedent. Pentru această ediție, au fost luate în considerare cărțile sosite pe adresa conducerii naționale a LSR pentru jurizare pînă în 4 februarie 2018, ce reprezintă 189 titluri, făcîndu-se cîte trei selecții pentru fiecare gen literar și în final au fost stabilite cărțile cîștigătoare

    Titlurile selectate au apărut sub siglele unui număr de 22 de edituri din 17 orașe din țară.

Ținînd cont de faptul că aceste cărți au fost scrise în interiorul Literaturii Române, premiile s-au acordat exclusiv pe baza criteriului valoric, indiferent de apartenența la vreo organizație profesională a autorilor. Liga Scriitorilor, militează cu consecvență pentru promovarea spiritului democratic în lumea scriitorilor, de aceea adoptat acest principiu încă de la înființare, în 2006, prin Statut.

    Juriul, format din scriitorii Al. Florin Țene (președintele juriului), Gavril Moisa, Iulian Patca, Ion Constantinescu și Voichița Pălăcean – Vereș, reunit în ședință în 6 februarie 2019, a hotărît premierea celor mai bune cărți apărute în anul editorial 2018, astfel:


1. Premiul național

  • RADU VIDA – pentru romanul „Iubirile vikingilorˮ, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
2. Premiul pentru „Cartea de poezieˮ (din 74 de nominalizări)
  • IONUȚ ȚENE – pentru volumul „Ridurile pietreiˮ, Ed. Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca
  • LUCIAN DUMBRAVĂ – pentru volumul „Valențele sineluiˮ, Ed. Armonii Culturale, Adjud, Vrancea
3. Premiul pentru „Cartea de prozăˮ (din 26 de nominalizări)
  • MIHAI SĂLCUȚAN, pentru cartea „Poduri de Prutˮ, Ed. EditGraph, Buzău
4. Premiul pentru „Cartea de satiră și umorˮ (din 17 nominalizări)
  • EUGEN ALBU, pentru volumul „Viitorul de ieriˮ, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
5. Premiul pentru „Cartea de critică, eseu și istorie literarăˮ (din 16 nominalizări)
  • VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ – pentru volumul „Migrînd printre cuvinteˮ, Ed. Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, București
  •  
6. Premiul pentru „Cartea de memorialistică și spiritualitateˮ (din 15 nominalizări)
  • VOICHIȚA TULCAN MACOVEI – pentru lucrarea „Originiˮ, Ed. Guttenberg, Arad
7. Premiul pentru „Cartea monografică și de cultivare a valorilor tradiționaleˮ (din 14 nominalizări)
  • FLOARE RANTA CÂNDEA – pentru volumul „Macea, înscrisuri monograficeˮ, Ed. Guttenberg, Arad
8. Premiul pentru „Cartea de antologie și de cultivare a valorilor literareˮ (din 17 nominalizări)
  • ELENA CONDREI – pentru volumul „Cu fața spre universalitateˮ, Ed. Geea, Botoșani
9. Premiul pentru „Cartea de debutˮ (din 11 nominalizări)

·         OLIMPIA BURIAN – pentru volumul „Tîrziul clipeiˮ, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
10. Premiul pentru „Cartea de publicistică literarăˮ (din 13 nominalizări)
·         ZENO MILLEA – pentru volumul „Pericolul românesc la începutul secolului XXˮ, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca
11. Premiul „Laudatioˮ al revistei „Agora literară
·         VASILE B. GĂDĂLIN – pentru întreaga sa operă literară
12. Premiul „Artur Silvestriˮ al cenaclului omonim și al Asociației Române pentru Patrimoniu
·         EUGEN COȚA – pentru antologia de autor „Sonete vesele și tristeˮ, Ed. Napoca Nova, Cluj-Napoca
13. Premiul Special al Ligii Scriitorilor din România
·         GHEORGHE ONEA – pentru volumul „Anotimpul iubiriiˮ, Ed. EditGraph, Buzău
14. Premiul pentru „Publicații literare periodiceˮ
·         Revista „CLAVIATURIˮ (Brașov) – coordonator George G. Echim
·         Revista „CONEXIUNI LITERAREˮ (Bistrița), director fondator Dorel Cosma
·         Revista on-line „LUCEAFĂRULˮ (Botoșani), director Ion Istrate.
Diplome de Excelență:
·         IOAN BENCHE – pentru volumul de poezie „Din
Cîntarea Cîntărilor – balsam de cuvîntˮ
·         NICULAE SUCIU – pentru antologia de debut „Cronica unui cititor fără asemănareˮ
Gala premiilor va avea loc joi, 28 februarie 2019, orele 17.00, în Sala Armelor, la Cercul Militar Cluj-Napoca.
Comitetul Director al LSR