PALMARES EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE „ANIVERSĂRI SIBIENE” 2021.

PALMARES

EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE  „ANIVERSĂRI SIBIENE”

300 de ani de la nașterea Baronului Samuel von Brukenthal și  830 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului

EXPOZANT DENUMIRE EXPONAT CLASA MEDALIE

Calu Mircea Salutări din Siebenburgen -Cartofilie -Aur

Chirescu Ion  Serviciile poștale din Principatul Transilvaniei până în 1867

Istorie poștală -Aur

Dejugan Ioan   Sibiul medieval - Viața economică  -Cartofilie -Aur

Asociatia Filatelica Sibiu Curierul filatelic  Literatură- Aur

Calu Mircea și Stancu Ion   Bistrița. Cronița bistrițeană a unei pasiuni -Literatură -Aur

Dragoteanu Mircea   A fost odată Hohe Rinne -  Istoria Păltinișului 1885 - 1918, Ediția a II-a -Literatură -Aur

Dragoteanu Mircea   Ridicat-am ochii mei la munți -  Istoria Păltinișului 1919 – 1930- Literatură- Aur

Maxim Aurel   Poșta Moldovei 1852 - 1860 (documente) -  Vol. IV –Literatură- Aur

Pațilea Constantin   Purtau românește, o istorie ilustrată a portului popular românesc- Literatură -Aur

Dejugan Ioan Sibiu/Hermannstadt. Istorie ilustrată  colecție de cărți poștale 1896 - 1947. Vol. I -  Intra Muros și vol. II - Extra muros  -Literatură -Aur

Popa Adrian  Scrisori circulate în Transilvania 1770 - 1869 Un panou - Istorie poștală -Aur

Reu Ovidiu  Istoria expozițiilor din România în perioada 1891 - 1948 -Open -Aur

Salade Nicolae  Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până la Marea Unire  -Maximafilie -Aur

Barbu Horia  Francmasonerie, frumusețe, filatelie  Filatelie tematică -Vermeil mare

Butiuc Constantin  Primul Război Mondial și urmările lui în Europa-  Filatelie tematică -Vermeil mare

Călin Constantin  Leii în cultura umanității - Filatelie tematică -Vermeil mare

Calu Mircea  Bistrița, poarta Transilvaniei Un panou - Cartofilie -Vermeil mare

Chiricheș Coriolan  Mihai Eminescu - Marcofilie -Vermeil mare

Cristea Virgil  Ilustrate maxime realizate la Sibiu - Maximafilie -Vermeil mare

Dejugan Ioan  Sibiul noaptea Un panou - Cartofilie -Vermeil mare

Dejugan Ioan  Sibiul vechi în TCV-uri Un panou - Maximafilie -Vermeil mare

Doroș Vasile  Muzicieni celebri în edituri de prestigiu  -Cartofilie- Vermeil mare

Asociatia Filatelistilor Feroviari Revista Filatelistul feroviar-  Literatură- Vermeil mare

Dobrescu Dan   Computer stamps catalog -  2 volumes -Literatură -Vermeil mare

Hrustovici Viorica   Celebrități feminine în filatelie -Literatură -Vermeil mare

Pațilea Constantin și Nicolau Viorel   Un almanah agrar -Literatură -Vermeil mare

Philatelica.ro  Revista online -Literatură -Vermeil mare

Hrustovici Viorica  Personalități feminine  Maximafilie Vermeil mare

Iancovici Leon  Periplu etnografic în teritorii exotice -  Studiu: perioada 1900 – 1930- Maximafilie -Vermeil mare

Pintican - Juga Liviu  Școala Agricolă din Mediaș Un panou - Cartofilie -Vermeil mare

Salade Nicolae  Păsări din Delta Dunării  -Maximafilie -Vermeil mare

Salade Nicolae  Întreguri poștale de campanie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial Un panou - Întreguri poștale -Vermeil mare

Salade Nicolae  Barza albă Un panou - Maximafilie -Vermeil mare

Vasiliu Gheorghe  Corespondență cenzurată din perioada celui de-al Doilea Război Mondial - Istorie poștală -Vermeil mare

Zsoldos Martin  Marele Război 1914 - 1918 –Cartofilie- Vermeil mare

Antonache Alexandru  România -  Monumente istorice  -Maximafilie- Vermeil

Avramescu Vasile Personalități de seamă române- Întreguri poștale -Vermeil

Gligor George  Delta Dunării, paradis ornitologic  -Maximafilie -Vermeil

Pintican - Juga Liviu   Unele considerații privind istoria poștală a Mediașului -Literatură Vermeil

Neag Alina

Păsări de apă în jurul mărilor „colorate” -  Marea Neagră, Marea Roșie și Marea

Galbenă  Filatelie tematică Vermeil

Neag Tudor  Păsări care trăiesc în ape reci  CLASA TINERET - Filatelie tematică Vermeil

Pintican - Juga Liviu  Nadia Comăneci, zeița de la Montreal Un panou - Filatelie tematică Vermeil.

Pintican - Juga Liviu  Poștalionul în filatelia românească Un panou - Filatelie tematică Vermeil.

Popa Adrian  Râul Sebeș, leagăn al apelor în cartofilie - Cartofilie -Vermeil

Stancu Ion  România pe ilustrate Krüger  -Cartofilie -Vermeil

Stancu Ion  Mari români de-a lungul istoriei - Maximafilie -Vermeil

Țogorean Alexandru Ionuț  Flori  -Maximafilie -Vermeil

Vlaic Alina Mihaela  Istoria picturii românești  -Maximafilie- Vermeil

Vlaic Tudor Ștefan  Carol I CLASA TINERET - Maximafilie --

Zamfiroiu Ecaterina Regina Maria Un panou - Cartofilie -Vermeil

Zsoldos Elisabeta  Parisul în vremurile vechi  -Cartofilie -Vermeil

Barabula Dumitru  Oameni de seamă români  -Maximafilie -Argint mare

Barbu Mihaela  Pictori și sculptori francezi care au fost francmasoni Un panou - Cartofilie Argint mare

Bartos Csongor  Jurassic Park  -Filatelie tematică -Argint mare

Bereschi Petru  Aviația în ștampilografie  Marcofilie Argint mare

Căpitanu Gheorghe  Arhitectura feroviară  Cartofilie- Argint mare

Chereji Iulia  Domnitori și voievozi, regi și regine  CLASA TINERET - Maximafilie -Argint mare

Cornaci Mihai  Pagini din literatura română - Maximafilie -Argint mare

Cristea Virgil  Muzeul Național Brukenthal -  Galeria de artă românească  Cartofilie- Argint mare

Cristea Virgil  Muzeul Național Brukenthal -  Galeria de artă europeană  Cartofilie- Argint mare

Cristea Virgil  Saliste - port popular -Cartofilie -Argint mare

Florea Ionuț  Biserici și mănăstiri din România  -Cartofilie- Argint mare

Florea Mihai Emanoil Locomotiva cu abur -Filatelie tematică- Argint mare

Gâlcă Gheorghe  Pagini de istorie  -Maximafilie -Argint mare

Hlinka Gustav  Istorie feroviară ilustrată pe întreguri poștale - Întreguri poștale -Argint mare

Neag Marius  Satul românesc de altădată  -Filatelie tematică -Argint mare

Neag Tudor  Păsări cântătoare din bazinul Dunării  CLASA TINERET - Filatelie tematică -Argint mare

Pascariu Galiano Samuel  Unirea românilor. Personalități și perspective Un panou - Maximafilie -Argint mare

Popovici Remus  București, capitală europeană – Maximafilie- Argint mare

Pricop Florian -Participarea României la Primul Război Mondial în vederea atingerii scopului principal - realizarea statului național unitar român  -Open -Argint mare

Stroescu Gheorghe Colaboratori ai Asociațiunii ASTRA oglindiți în maximafilie- Maximafilie -Argint mare

Țigla Erwin Josef  Pandemia Un panou - Filatelie tematică Argint mare

Tulban  Costume populare romanesti -Maximafilie -Argint mare

Hlinka Teodora  Desene animate, bucuria copilăriei CLASA TINERET - Un panou Argint

Orban Antonia  Un buchet de trandafiri  CLASA TINERET - Filatelie tematică -Argint

Butnariu Bogdan   Centenar Crucea Roșie  HORS CONCOURS -Diploma onoare

Butnariu Bogdan   Tehnica militară în Primul Război Mondial  HORS CONCOURS Diploma onoare-Golea Mihaela   Uzuale românești 2012 - 2021 HORS CONCOURS Diploma onoare

Golea Vasile Valentin   Parcul Național Ceahlău, arie culturală protejată HORS CONCOURS Diploma onoare-Muntean Maria Sara   Viena, oraș muzeu  HORS CONCOURS Diploma onoare

Muntean Marius   Brașovul la început de secol XX  HORS CONCOURS Diploma onoare

Muntean Marius   Cinci secole de viață transilvană  HORS CONCOURS Diploma onoare

Nicolau Codruța Catrinel   Ilustrate sub clar de lună HORS CONCOURS Diploma onoare

Nicolau Diana Andreea   Limbaj vizual HORS CONCOURS Diploma onoare

Nicolau Elena   Credință și arheologie HORS CONCOURS Diploma onoare

Nicolau Viorel   Stațiunea turistică Piatra Neamț HORS CONCOURS Diploma onoare

Pisău Bogdan   Vânat și vânătoare în Europa  HORS CONCOURS Diploma onoare

Vasile Paul  Nadia Comăneci Neprezentat Neprezentat

 

SIBIUL LA ANIVERSAREA A 830 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

 

SIBIUL LA ANIVERSAREA A 830 DE ANI 

DE ATESTARE DOCUMENTARĂ

Orașul  Sibiu  are  o  istorie  care  urcă  dincolo  de  perioada  romană.  Actualul  teritoriu  şi  împrejurimile  localității  au  oferit  un bogat material arheologic, datând din epoca pietrei şi a bronzului, şi chiar  cîteva  urme  de  locuire  dacică.  Cele  mai  importante  sunt depozitele de bronz, adevărate tezaure, vechi de peste 3.000 de ani.  Sub actuala vatră a oraşului au fost descoperite urme foarte vechi de locuire și vestigiile aşezării daco-romane numită Cedonia.

În perioada 1141-1162, pe teritoriul actual al municipiului şi-au făcut apariţia coloniştii sași. Prima menţionare documentară a localităţii a fost făcută la 20 decembrie 1191 cu numele Cibinium, consemnată și cu alte diferite denumiri, precum Prepositus Cibiniensis (1192-1196), Prepositus Scibiniensis (1211), Villa Hermani (1223)  și Hermannstadt (1366).

Începuturile  orașului  stau  sub  semnul  colonizărilor  săsești. Colonizarea sașilor în Transilvania a fost inițiată de regele Géza al II-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificată, în esență, prin rațiuni de  ordin  economic  și  militar.  Timp  de  câteva  decenii,  sarcina principală a coloniștilor germani a fost apărarea graniței Regatului Ungar  din  sudul  Transilvaniei.  Procesul  colonizării  germane  în Transilvania a continuat până spre sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul celui următor. După alte surse, primii coloniști germani stabiliți în Transilvania sunt, de fapt, unii dintre germanii care din aprilie până în octombrie 1096, participaseră la Cruciada  țăranilor, pentru  eliberarea  Sfântului  Mormânt.  Primii  coloniști  - germani (franci),  valoni  și  flamanzi  -  au  provenit  din  teritoriile  situate  în bazinele  râurilor  Rin  și  Mozela.  Populaţie  colonizată,  sașii  s-au bucurat  de  la  început  de  privilegii  din  partea regilor unguri. Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din  anul  1224  (Andraeanum). Privilegiul a scos populaţia săsească dintre Orăştie şi Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei şi  a  subordonat-o  regalităţii. Teritoriul  locuit  de  saşi  a  devenit „Pământ  crăiesc”  (Terra,  quam  Saxones  Regii  inhabitat  Fundus Regius dicta), autonomie teritorial-etnică dependentă de regalitate şi condusă de un comite numit de rege. Privilegiile acordate ulterior altor comunități săsești care tindeau la modelul autonomiei sibiene (libertas  Cibiniensis),  le-au consolidat poziția în cadrul voievodatu- lui Transilvaniei. În anul 1308, sfera autonomiei saşilor s-a lărgit prin  înlăturarea  comiţilor  regali  şi  instituirea  propriilor  comiţi, urmare,  în  principal,  a  Diplomei  regelui  Andrei  al  III-lea  din  22 februarie 1291.

Primii  locuitori  ai  Sibiului  s-au aşezat în zona Oraşului de Jos, apoi, treptat, aşezarea se extinde către Oraşul de Sus.

Între 1191 și 1224, pe platoul din Oraşul de Sus s-a  construit o bazilică în stil romanic.  Sibiul  va  fi  una  dintre  „victimele”  Marii  invazii  tătaro-mongole  din  1241-1242.  Orașul  va  renaște,  și  va  începe  să  fie fortificat. Sibiul medieval a devenit o aşezare prosperă, în care se dezvoltă meșteșugurile și breslele, centru administrativ al saşilor şi cetate strategică de apărare la graniţa de sud. Primul regulament de funcţionare  al  breslelor  datează  din  1376.  Se  dezvoltă  repede comerțul  cu  Ţara  Românească  și  Moldova. 

O  altă  informație,timpurie, cu privire la folosirea armelor de foc în cetate provine din „Registrul  cu  socotelile  orașului  Sibiu”,  datată  între  anii  1372  și 1386.  În  aceeași perioadă  apar  și  primele  ateliere  specializate  în producerea acestora. Informațiile din acest Registrul sunt importante, întrucât privesc atât existența unui făuritor (armurier) de bombarde (piese de artilerie) cât și dotarea cetății Sibiu cu tunuri de dimensiuni mici, cu mare mobilitate, montate pe roți. După răscoala husiților, regele  Sigismund  de  Luxemburg  a  ordonat  ca  toate  orașele să fie înconjurate de ziduri puternice. În Sibiu, în ziduri au fost intercalate turnuri de apărare încredințate breslelor, care aveau obligația să le întrețină pe cheltuiala proprie.

Sub aspect teritorial-administrativ, sașii au avut o organizație „scăunală”  din  prima  jumătate  a  veacului  al  XIV-lea, perioada guvernării regelui angevin Carol Robert de Anjou, probabil între anii 1325-1329.  În  perioada  1486-1876  a  funcționat  Universitatea Națiunii  Săsești,  organism  politic  de  autoadministrare  al  sașilor transilvăneni constituit la ordinul regelui Matei Corvin în 1486, care a funcționat până la 1876 ca „administrație autonomă”. Universitatea Săsească, îngloba cele șapte scaune ale provinciei Sibiului: Orăştie, Sebeş,  Miercurea,  Sibiu,  Nocrich,  Cincu  și  Rupea.  La  finele secolului  al  XIII-lea se adăugascaunul Sighișoara, iar la începutul celui următor au fost alipite și cele „Două Scaune”: Mediaş şi Şeica.

Districtele Bistriţa şi Braşov aveau o administraţie proprie, dar din a doua jumătate a secolului al XV-lea îşi trimiteau reprezentanţii în Adunarea generală a saşilor (Congregaţia scăunală a celor Şapte şi Două Scaune).

În  1432  și  1437 au loc primele atacuri otomane asupra Sibiului,  care  vor continua în 1442 și doar intervenția lui Iancu de Hunedoara salvează cetatea. După ce Transilvania devine Principat sub suzeranitate otomană, capătă o autonomie specială (1541). Sibiul resimte  o  slăbire  a  comerțului,  al  cărui  monopol  este  preluat  de Poarta otomană, dar își va reveni și va prospera din secolul al XVII-lea.  La  1636 negustorii  greci au format la Sibiu prima „Companie grecească” din Transilvania. 

Pe plan politic, Sibiul este martorul unui moment memorabil al istoriei noastre, când la Şelimbăr, în 18/28 octombrie 1599 a avut loc  bătălia  dintre  Mihai  Viteazul  şi  Andrei  Bathory,  în  care principele unificator obţinea o strălucită victorie. Secolul al XVIII-lea este marcat de înlocuirea suzeranității otomane a Transilvaniei cu cea  habsburgică.  Autonomia provinciei, privilegiile nobilimii şi ale saşilor  sunt  recunoscute.  Sibiul  devine  capitala  Transilvaniei,  şi reşedinţă a  guvernatorului, sediul până în 1791.  La Sibiu,  Martin

Hochmeister  a  publicat  în  1778  primul  ziar  din  Transilvania  - „Theatralisches Wochenblatt”, deși cu o scurtă existență (1 iunie - 26 iulie  1778),  urmat  de  „Siebenbürger  Zeitung”  (1784-1787)  și  a sprijinit  și  tipărirea  cererilor  românilor:  Supplex Libellus Valachorum  (1744). Tot el a deschis prima bibliotecă de împrumut din Sibiu, în 1782. Librăria se afla în propria-i casă, pe strada Livezii nr. 261. Între anii 1787-1788 a construit teatrul orăşenesc, primul teatru stabil din țară. Economia, viaţa social-culturală şi dezvoltarea urbanistică iau amploare. În Sibiu  se  va  deschide  oficial, în 1817, Muzeul Brukenthal, creație a baronului Samuel von Brukenthal, fost guvernator al Transilvaniei, muzeu care şi-a îmbogăţit colecţiile prin donaţii şi achiziţii, ajungând la impresionantele galerii de astăzi. Primăvara popoarelor, anul revoluţionar european 1848 așază Sibiul  în  centrul  evenimentelor  pentru  emanciparea  naţională  a românilor. Dacă până atunci rolul românilor în istoria oraşului este limitat, acum Sibiul devine un centru ideologic al revoluţiei pentru români. La 8 mai 1848, după Marea Adunare de la Blaj, la Sibiu are loc conferinţa prin care este elaborat proiectul programului Adunării Naţionale. Tot aici avea sediul Comitetul Naţional ales la Blaj. La 16/28 decembrie la Sibiu se desfăşoară Conferinţa Naţională care va stabili  strategia acţiunii revoluţionare. Deşi înfrântă, Revoluţia de la 1848  a  avut  consecinţe  de  durată  pe  toate  planurile  vieţii  socio-politice din Transilvania, iar Sibiul devine centrul „vieţii naţionale româneşti”.  La 4 noiembrie 1861,  se  înființează  la  Sibiu „Asociaţiunea  Transilvană  pentru  Literatura  Română  şi  Cultura Poporului Român” (ASTRA), organizaţie care avea să joace un rol important în mişcarea de emancipare a românilor ardeleni. Pe acest fond, în vara anului 1863 încep lucrările Dietei de la Sibiu. Pentru prima  dată  în  istoria  Transilvaniei,  românii  deţineau  majoritatea locurilor. Deputaţii români şi saşi au votat Legea egalei îndreptăţiri a naţiunii  române  şi  a confesiunilor  sale,  precum  şi  Legea  pentru folosirea  limbii  române  în  administraţie  şi  justiţie,  pe  principiul egalităţii cu limbile germană şi maghiară. Pe plan religios, Sibiul capătă o importanţă sporită după ce, în 1864, Andrei Şaguna reușește  să ridice episcopia Sibiului la rang de Mitropolie. 

Evoluția Sibiului va intra într-o nouă etapă după instaurarea dualismului austro-ungar  în  1867.  Preocuparea introducerii unor mijloace de transport în comun în orașul Sibiu, datează încă din anul 1893,  când  s-au  pornit  discuții  oficiale  în  această  direcție.  La  8 septembrie 1905, a fost dat în folosință tramvaiul. Iluminatul public a fost preluat de administraţia locală şi a devenit permanent pe timp de seară în 1837. Orașul se dezvoltă sub auspiciile capitalismului industrial,  iau  ființă  o  serie  de  fabrici  precum  Rieger  (ulterior Independența), fabrica de pielărie (ulterior 13 Decembrie), fabrica de cântare (ulterior Balanța) și altele. Tot în această perioadă are loc şi dezvoltarea  Sibiului  într-un  centru  financiar.  Saşii  înfiinţaseră  în 1841  Hermannstädter  Allgemeine  Sparkasse  („Casa  Generală  de Economii  din  Sibiu”),  cea  mai  puternică  bancă  a  lor,  elita  românească a înfiinţat Banca Albina din Sibiu, cea care avea să se extindă  în  toată  Transilvania  şi  să  devină  cea  mai  importantă instituţie de credit a românilor ardeleni.

Sibiul  va  fi  martor  al  marilor evenimente din timpul și după Primul  Război  Mondial,  al  celebrei  „bătălii  a  Sibiului”  din  2-29 septembrie 1916, pentru închiderea trecătorii Valea Oltului, apoi a epopeii naționale de la 1 Decembrie 1918. După Marea Unire, în

Sibiu  va  fi  instalat  Consiliul  Dirigent  al  Transilvaniei.  Când  în august 1940 o parte a Transilvaniei era cedată Ungariei prin Dictatul de  la  Viena,  Sibiul  a  preluat  Universitatea  din  Cluj,  în  oraș stabilindu-se o mare parte a intelectualității românești. Între ei s-a aflat și  Alexandru  Vaida  Voevod,  care  a  avut  un  rol  important  la Conferința de pace de la Paris în 1919-20, în memoria căruia s-au ridicat în Sibiu două monumente.

Perioada comunistă a înscris orașul Sibiu pe harta marilor centre industriale ale țării, a centrelor universitare și culturale, orașul devenind,  prin  reforma  administrativă  din  16 februarie 1968, municipiu și reședința județului cu același nume. Totodată, Sibiul a intrat  de  la  început  în  vâltoarea  revoluției  anticomuniste  din decembrie 1989, fiind declarat ulterior oraș martir.    Orașul  se  prezintă  astăzi  ca  un  important  centru  cultural, industrial și academic, înscris pe harta atracțiilor turistice mondiale, fiind și cel dintâi oraș din România care a intrat în rândul capitalelor culturale europene (2007).

Prof. univ. dr. Gheorghe Bichicean