EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE „ANIVERSĂRI SIBIENE”

 La Sibiu, în perioada 29-31 octombrie, a avut loc EXPOZIȚIA NAȚIONALĂ DE FILATELIE „ANIVERSĂRI SIBIENE” - 300 de ani de la nașterea Baronului Samuel von Brukenthal și 830 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului.

 ,,Atestarea  documentară a  Sibiului  ca  și  a  altor  localități  se referă la prima menționare scrisă în documente,  dar este evident că Sibiul, ca și așezare a existat cu mult înainte de menționarea sa sub numele  de  Cibinium.  Ca  atare,  atestarea  documentară  a  Sibiului presupune luarea în discuție a două documente emise de Cancelaria papală în timpul Papei Celestin al III-lea, Suveran Pontif în perioada       30 martie 1191 – 8 ianuarie 1198. 

Într-un prim document, emis la Lateran în 20 decembrie 1191 de  Papa  Celestin  al  III-lea  –  episcopus  servus  servorum  Dei  –  , acesta  acordă  lui  Jobus,  arhiepiscopul  de  Strigoniu,  dreptul de încoronare  a  regelui  Ungariei,  drept  amintit  în  registrul Papei Clement  al  III-lea  (19  decembrie  1187  –  27  martie  1191)  –iuxtaquod  in  registro  bonae  memoriae  Clementis  praedecessoris  nostri habetur inscriptum - precum și dreptul  jurisdicțional eclesiastic de a lega prin lanțul afuriseniei pe cei aflați în fruntea slujbelor regale și dreptul unic de a judeca pricinile duhovnicești, întărit de precedentul Suveran Pontif, Alexandru al II-lea (30 septembrie 1061 – 21 aprilie 1073). 

 

Fragment din Actul de la Vatican din 1192 unde

apare a doua atestare a orașului sub denumirea

Prepositura Cibiniensis

 

Documentul  precizează  că  Bela  al  III-lea  (1172  -  1196), regele Ungariei, a confirmat libertatea bisericii teutonilor din Transilvania, întemeiată ca prepozitură liberă, printr-un act  autentic. De  fapt  este  confirmată retroactiv înființarea unei prepozituri libere pentru germanii din Ultrasilvana - ecclesia Theutonicorum Ultrasilvanorum  in  praeposituram  sit  liberam  instituta  -.  Trebuie spus  aici  că  Paepositura Cibiniensis, ca  instituție  eclesiastică fundamentală a sașilor transilvăneni, cunoscută și sub denumirea de Prepozitura  ,,Sfântului  Ladislau”,  a  funcționat  independent  de Episcopia Transilvaniei și de Arhiepiscopia de Strigoniu, fapt care a însemnat, în materie religioasă, o autonomie evidentă a acesteia. Cel  de  al  doilea  document  de  la  1192  -  1196,  amintește că Gregorius,  cardinal  diacon  al  Sfintei  Biserici  Maria  din  Portic  și legat  al  Scaunului  apostolic  la  Curtea  Ungariei –  Gregorius  de sancto  Apostolo  Dei  gratia  sanctae  Mariae  in  Porticu  diaconus cardinalis, apostolicae  sedis legatus - se  pronunță  în  conflictul dintre Adrianus, episcopus de Ultrasiluana și magister P. Praepositus Praepositurae Vltrasiluanae, aliter Praepositus Cipiniensis –  precizând că nu toți Flandrenses  de  Vltrasiluana sunt cuprinși în Praepositura Vltrasiluana, ci numai acei flandrensi aduși și colonizați în acel anumit pustiu - desertum -  de către regele Geza II (1141-1162). 

Disensiunea între episcop și prepozit avea la origine interpretarea  cuvântului  pustiu  – desertum – aflat  în  amintitul document al regelui Bela al III-lea. Astfel, prepozitul susținea că toți flandrensii erau supuși bisericii sale – praepositus diceret generaliter omnes  Frandrenses  ecclesiae  suae  fuisse  suppositos  -  în vreme ce episcopul era de părere că era vorba numai de aceia care se aflau atunci în acel ținut pustiu, pe care regele Geza, de sfântă amintire îl dăduse  flandrensilor  –  e  contra  episcopus  responderet  dominum regem et nos intellexise de illis dumtaxat, qui tunc erant in illo solo deserto, quod gloriosae memoriae Geysa rex Flandrensibus concessit. 

Credem  că,  acest  al  doilea  document  încearcă  să soluționeze formularea relativ vagă din documentul de la 1191 și că el  clarifică  faptul că  prepozitura  îi  cuprindea  doar  pe  acei flandrensi care  s-au așezat pe teritoriul gol lăsat de regele Géza  al II-lea, nu și pe cei din altă parte.  Încheiem  această  succintă  prezentare,  felicitând  Primăria Municipiului  Sibiu,  Asociația  Filateliștilor  din  Sibiu  și  Biblioteca Județeană  ASTRA  pentru  inițiativa  de  a  readuce  în  memoria sibienilor  un  eveniment  de  maximă  importanță  pentru  istoria multiseculară a orașului nostru".

Alexiu Tatu

Director al Direcției Județene Sibiu a Arhivelor Naționale