Alocuţiunile festivităţii de acordarea titlului de Cetăţean de onoare artistului Marcel Mănăstireanu

Consilierii locali au decis, vineri, 30 mai 2014, acordarea titlului de Cetătean de onoare al municipiului Botosani sculptorului Marcel Mănăstireanu. Propunerea a venit din partea consilierului local Gheorghe Iavorenciuc.
Marcel Mănăstireanu a expus lucrări, incepând cu anul 1972,   pictură, grafică si sculptură la toate expozitiile organizate in Botosani si Suceava.
Prima sculptură in bronz a realizat-o in anul 1978, lucrarea reprezentându-l pe cărturarul si profesorul de origine botosăneană Tiberiu Crudu.

Marcel Mănăstireanu este membru fondator al Cenaclului Scriitorilor si Plasticienilor "Artur Enasescu" si al Cenaclului Uniunii Artistilor Plastici botosăneni "Stefan Luchian".

Cea mai mare parte a lucrărilor sale se află la Botosani dând valoare locurilor publice in care sunt expuse. Artistul plastic are expuse tot in locuri publice creatii  şi in străinatate: la Cernăuti, la Odessa, Ucraina, la Edinet, Republica Moldova, la Straseni, Republica Moldova,

Pentru activitatea sa a fost răsplătit cu numeroase diplome si medalii. Aflat de peste 40 de ani in slujba artelor plastice sculptorul botosănean Marcel Mănăstireanu, s-a născut pe 1 martie 1950, la Botoşani şi a studiat pictura şi sculptura sub îndrumarea profesorului Aurelian Donisă, si-a petrecut cea mai mare parte a vietii la Botoşani.

Dna inspector general, prof. Mihaela Hunca,  preşedinta Comisiei de specialitate pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement din Consiliul Local Botoşani, acum câteva luni, tot în cadrul decernării titlui de Cetăţean de onoare doamnei Lucia Olaru Nenati a spus :

,,De-a lungul timpului am acordat titlul de cetăţean de onoare unor oameni de creaţie, cei mai mulţi de mare valoare, desigur, dar care au poposit la Botoşani între două trenuri. Am considerat acum că a venit timpul să ne îndreptăm atenţia şi către personalităţile de valoare care au slujit o viaţă întreagă culorile acestui meleag.

Acest titlul de Cetăţean de onoare, fiind cel mai potrivit mod de-a ne exprima preţuirea pentru acest model de viaţă exemplar, dar şi de-a ne demonstra capacitatea noastră ca for cetăţenesc de-a aprecia şi răsplăti meritul”. 

Astăzi 18 iulie 2014, prezentă şi domnia sa la acest eveniment de mare valoare culturală, în Parcul ,, Mihai Eminescu”, pe Aleea personalităţilor, acolo unde se află şi busturile realizate de maestru, Ovidiu Portariuc primarul Municipiului Botoşani, a înmânat în cadrul festiv altui botoşănean, artistului, Marcel Mănăstireanu  titlul de Cetăţean de onoare al Botoşaniului.

La acest eveniment important al urbei noastre, în viaţa artistului au participat parlamentari, Mihai Baltă, deputat, directorii ai instituţiilor de cultură din oraşul Botoşani, scriitori şi invitatul de onoare criticul de artă profesorul universitar Valentin Ciucă, şi nu în ultimul rând prietenii şi familia sărbătoritului.

Invitatul de onoare profesorul universitar , criticul de artă Valentin Ciucă, a rostit un Laudacio artistului Marcel Mănăstireanu. ,, Sunt absolut încântat pentru că astăzi îl sărbătorim pe Marcel Mănăstireanu. Este o glumă care are un tâlc, profund al poetului, T. Arghezi, despre cuvântul ,, maestru”, care duce la orizonturi foarte diferite. Indiferent de cât har avem de la Dumnezeu şi cât am adăugat noi, mai trebuie să existe o formă de smerenie faţă de ideia de creaţie. Noi artişti, vorbim despre creaţie şi încercăm după puterile noastre ca creaţiile să fie numai una singură. (...) 

Încep prin a elogia sculptorul Marcel Mănăstireanu, dar eu cred că este cu mult mai mult decât acesta, pentru că se vede în tot cea lăsat ca urme perene în spaţiul, acesta al minunilor din Nordul Moldovei şi în acelaşi timp a dat repere care permanent generaţiile în mişcarea divină face ca acest loc să facă din spiritualitate o dominantă la care nimeni nu se poate referi decât cu smerenie. Pentru că niciodată în artă nu trebuie să urli, chiar dacă ai frustrări de tot felul, trebuie să spui într-o şoaptă atât de caldă, atât de apropiată spiritului profund al fiecăruia dintre noi, încercând în felul acesta să realizezi o minune culturală. Mărturisesc că la vernisajele făcute aici, m- au determinat să constat, detaşat fiind de sentimentele si calitatea unui comentator, să iau în serios că există un potenţial cultural aici, la Botoşani. 
Marcel Mănăstireanu. Este omul orchestră, el ştie să facă de toate, le face foarte bine, este generos. Când se aşează la chevalet sau sculptează, sculpturile sunt pline de forţă, au tensiuni puternice,. Materia plângănd este materia transferată omului inteligent capabil să se regăsească pe el însuşi. Marcel Mănăstireanu, poate face orice în lumea asta în stare să ne surprindă în fiecare clipă. Dacă nu-l cunoşti, la început eşti uşor derutat de propunerile pe care le are, de realizările sale, astfel finalizările lucrărilor lui sunt atât de convigătoare în sensul frumosului. Băiatul artistului, Marcel Mănăstireanu este unul din ieşenii care face onoare României. Îl felicit” 

”Am renunţat la discursul pe care l-am pregătit, cred că cel mai important în asemenea momente este să fim cât mai deschişi și cât mai apropiați și de asta vreau să vă mulțumesc pentru că astăzi ați venit aici alături de noi, într-un cadru care până acum nu mai întâlnit la o astfel de ceremonie și care până acum erau organizate într-un cadru mai solemn în clădirea municipalității”, a declarat primarul Ovidiu Portariuc. 

Deputatul Mihai Baltă a declarat că a venit să-i fie alături lui Marcel Mănăstireanu, în calitate de prieten. ”Principala mea calitate astăzi, aici, este aceea de prieten, de cunoscut pentru că eu și cu Marcel ne știm de foarte mult timp, l-am apreciat ca fiind un om de excepție și astăzi nu s-a făcut decât un act de recunoaștere a valorii, a unui mare artist care a înțeles că în urma sa a lăsat artă și istorie în tot ce înseamnă Moldova, Basarabia, Bucovina, România”, a spus și Mihai Baltă.

”Îmi pare foarte rău că nu reușesc să spun mare lucru, promit că la o cafea sau la o bere fără alcool, pentru că eu nu mai beau. Promit băiatului meu să-l cinstesc cu un coniac pentru că știu că-i place tăria. Directorului de la Teatrul de Păpuși, lui am să-i dau cu ce m-a servit la birou, da, un ceai de ghimbir”, a rostit și artistul Marcel Mănăstireanu

,,Tăceri tălmăcite-n cuvinte”, Nicolae Dabija

După prima „carte de catifea”, la propriu, 
care a fost dedicată memoriei şi

personalităţii poetul, Grigore Vieru, o nouă apariţie, o carte îmbrăcată în catifea brun-castanie, LILI BOBU, redactorul cărţii, sub egida ,,ASOCIAŢIEI CULTURALE ,,REGAL D’ART”, colecţie ,, REGAL DE POEZIE" cu titlul–,,Tăceri tălmăcite-n cuvinte” şi prefaţa academician Mihai Cimpoi. Autoarea şi-a propus editarea acestei cărţi cu coperta din catifea albastru-bleumarin, pe care se poate vedea fiind o lucrare de metaloplastie înnobilată cu argint, pe care este ştanţată fotografia poetului titular al cărţii  poetului basarabean, Nicolae Dabija.

,,ASOCIAŢIA REGAL D’ART”, este reprezentată printr-o siglă heraldică, cu diviziunea „Regal de Poezie”, înscripţionat data editării: Botoşani, 2014.

Pentru realizarea acestui volum impunător au contribuit colaboratori talentaţi tehnoredactare şi corectură: Mirela Brehuescu şi Lucia Ştefănescu, lucrări de artă plastică: Ion Sulea Gorj, Natalia Plămădeală şi Nicolay Gutsu, lucrare de metaloplastie: S.C.Romberfil S.R.L.- director Filip Mărgărit, master şi aranjamente muzicale: Cătălin Bălăniuc şi Eugen Ipate – Teatrul ,,Mihai Eminescu” Botoşani, înregistrarea audio-voce -Nicolae Dabija, fundal muzical: din creaţia maeştrilor Eugen Doga şi Dumitru Fărcaş, design grafic şi loyot: ,,Roland Partners”- Andrei şi Dragoş Axinte, ediţie realizată cu sprijinul şi prin amabilitatea Tipografiei „PIM”- director Maria Petrariu, „BPMMUSIC&RECORDING”- Sorin Manolescu, Primăriei Comunei Dumbrăveni, judeţul Suceava - primar Ioan Pavăl.

Academician Nicolae Dabija, este o personalitate complexă a culturii româneşti, un apostol al enciclopedismului, creator al simbiozei între filozofie, istorie, literatură – scriitor apreciat, publicist, autor de poeme memorabile, de eseuri, de studii istorice, de manuale şcolare, de antologii de literatură veche românească (autori din secolele XIV – XVI, pe care i-aţi descoperit în arhive străine), autorul unui roman fabulos, despre care s-a afirmat că este cel mai citit din ultimele decenii; o efigie  a poetului tribun, formator de conştiinţă naţională, Orfeu al destinului românesc oriunde s-ar afla în lumea atâtor sfâşieri şi destrămări, un port-drapel al Mişcării de Eliberare Naţională, ,,dovada vie că Basarabia n-a murit şi n-are când să moară” (Grigore Vieru).

Toate ninsorile care trebuiau să ningă-ai nins. 

Toate cuvintele ce trebuiau spuse-s-au rostit.

Toate lacrimile pe care aveam a le plânge le-am plâns.

Tot ce  trebuia să iubesc-am iubit.

Tot ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat.

Toate poemele pe care urma să le scriu le-am scris.

M-au găsit evenimentele toate care m-au căutat.

Şi mi s-a-mplinit aproape fiece vis.

Frunzele cad, grele de rouă, ca nişte păcate.

Şi umbrele serii împrăştiate-n inimi lumini,

acum când îmi vin amintiri atât de ciudate

dintr-un timp care nu se ştie dacă mai vine.

Nicolae Dabija

Din istoria primelor cărţi poştale

   

Cartofilia este o ramură nouă, care are ca scop de a reconstitui pe baza imaginilor unor cărţi poştale ilustrate, aspectul unei zone urbane, sau să facă incursiuni în istorie, sau să prezinte personalităţi ale culturii.

    Cărţile poştale ilustrate ne indică trecerea timpului, este un mesager al cuvântului, un document de epocă, prin acel carton simţim viaţa reală, de atunci, şi ne conduce să studiem şi analiza trecutul. Studiul şi cercetarea cărţii poştale ne oferă satisfacţii mari.

,,Cartofilia modernă are un rol extrem de important în restituirea memoriei vizuale comunitare. Apariţia şi dezvoltarea cărţii poştale ilustrate este strâns legată de călătorii şi în special de turism. Oamenii, care umblau prin lume simţeau nevoia să exprime bucuria faţă de rude pe unde au fost. Astăzi comunicăm rapid, trimiţând celor dragi o ilustrată electronică. Internetul ne-a simplificat comunicarea, dar a luat farmecul cărţilor poştale ilustrate.....de altădată cu diferite imagini.

 Litografiile şi plicurile ilustrate au fost predecesoarele cărților poștale.

Primele cărţi poştale americane au fost intitulate "private" - acestea au fost inventate de John Charlton, care a transferat mai târziu drepturile de producţie (copyright) lui H. Lipman. Primele  cărţile poştale erau foarte simple, fără ilustraţii.

Primele cărţi poştale "comerciale" au apărut în 1869 în Austria.

În 1870 Ungaria a acceptat noul format şi a tipărit prima carte poştală - cu temă istorică - Războiul Franco-German.

În 1872 va apărea prima carte poştală tip "reclamă" în Anglia, în 1874 Germania va prelua producţia de cărţi poştale iar în 1889 apar primele cărţi poştale în mai multe culori - cunoscute drept "Heligoland". duse de Lipman aveau o bordură mică şi inscripţia "Lipman's Postal Card".

 În 1889 - 1890 apar în Franţa primele cărţi poştale ilustrate cu turnul Eiffel - de aici încolo popularitatea acestor mici comori va creşte nemăsurat. 

În Statele Unite, în 1873, apare prima carte poştală emisă cu ocazia unei expoziţii - Expoziţia Industrială din Chicago (datată 1874). Statele Unite vor emite cărţi poştale pre-timbrate în 1873. Doar Serviciul Postal al US - USPS - a avut acest drept până în 1898 când vor începe şi firmele private producţia de asemenea cărţi poştale. Spre deosebire de o scrisoare ( a cărei expediere costa 2 cenţi) o carte poştală costa 1 cent. Toate cărţile poştale care nu erau tipărite de USPS purtau inscriptia "Private Mailing Card" 

Majoritatea cărţilor poştale emise până în 1898 aveau spatele nedivizat (fără linie în mijloc) iar scrisul nu a fost permis pe partea adresei până în 1 martie 1907. Mesajele erau scrise pe faţă. Cărţile poştale cu spate divizat erau acum folosite în aproape întreaga lume. Verso-ul era folosit acum pentru adresă şi mesaje iar faţa era lăsată intactă, fără scris. Cele mai multe cărţi poştale erau tipărite în Europa (cu predominanţă Germania). 
    Din păcate primul război mondial va stopa producţia Germaniei iar  cărţile poştale americane şi englezeşti sunt de o calitate inferioară în această perioadă. Războiul, calitatea proastă a cărţilor poştale şi introducerea telefonului va duce la încheierea "perioadei de aur". 

La sfârşitul secolului XIX-lea, în 1899, erau consemnaţi la nivel mondial cam 80 milioane de cartofili, iar în România erau 90.000 de colecţionari. ” ne spune Sergiu Găbureac un mare pasionat cartofil.

Cartea poştală ca business a fost o invenţie a librarilor şi a circulat între anii 1898-1907.

Istoria cărţii poştale începe in România cu ,, Legea asupra cărţilor poştale aprobată prin Decretul 789/1873. Prima carte poştală ilustrată necirculată a fost concepută şi realizată de poetul Al. Macedonski în 1888. Mai târziu la 20-aug-1894, a fost emisă prima carte poştală românească oficială, producţie de serie. A fost  pusă în vânzare cu ocazia inaugurării la Bucureşti a Expoziţiei Cooperatorilor Români. În 1895, librăria lui Carol Muller din Bucureşti pune în vânzare cărţi poştale.

Din istoria cărţii poştale simplă constatăm că au o vechime de 165 de ani. Primul care a propus a fost medicul vienez Emanuel Herman. Atunci, au fost obiecţii din partea poştei imperiale austriece, care considera că cartea poştală desfiinţa secretul corespondenţei. Atunci, s-a adresat împăratului, căruia i-a argumentat că, nu poate fi vorba de violarea corespondenţei, ci lumea va putea alege o altă variantă de comunicare. Introducerea oficială a avut loc pe data de 15-oct-1848. Mai târziu, a apărut cărţi poştale cu imagini-ce puteau fi şi un mijloc de promovare.

Primele cărţi poştale ilustrate din România, au fost concepute şi realizate de Al. Macedonski în anul 1888. În Botoşani, primele cărţi poştale au apărut după anul 1895, majoritatea fiind pe o hârtie şi imagine slab calitativ. Cu timpul, a crescut calitatea imaginii şi a hârtiei. Motivul pentru care se practica acest mod de corespondenţă deschisă, a fost că taxele poştale erau la jumătate faţă de scrisorile în plic.

   Cartea poştală prezintă o imagine, iar aceasta poate reprezenta un document istoric, a unei clădiri din Botoşani, sau importanţa clădirii cum a fost Primăria, Tribunalul sau casa unei personalităţi culturale botoşănene.

La începutul  secolului al-XX-lea, în Botoşani, erau 10 Tipografii şi multe librării, care editau cărţi poştale illustrate. În colecţia Secţiei Arhivelor se regăsesc vederi aparţinând unor Edituri şi librării din Botoşani ca de exemplu: Editura Libr. ,,Eminescu” Botoşani, Edit. Libr. ,,Lumina şi S. Davidescu”, Edit.Libr. ,,Segal şi Marcu”, Edit. Libr.,, Moderna”, A.M. Julius şi altele. Cărţile poştale ilustrate, care au circulat la Botoşani sunt de la Editura D. Stern, Bucureşti, Horovitz şi Depozitul Univesal Saraga, Bucureşti, din Cluj şi Gherla.

Primul fotograf care a realizat o imagine a Botoşaniului a fost Eduard Hubert.

Dr. Mariţanu, colecţionar, cartofil, Asociaţia Filatelică Botoşani: 

   ,,Cărţile poştale editate, reconstituie o zonă urbană inclusiv oferă detalii arhitectonice. S-a vorbit despre apariţia C.P.I. în oraşul Botoşani. 

     După informaţiile pe care le am adunat cu privire la istoria cărţii poştale ilustrate, în calitate de cartofil, pot spune că în 1895, 1896, după data circulaţiei, au fost puse în vânzare cărţi poştale, care nu au fost editate în oraş. 

    Prin relaţiile pe care le aveau librarii cu străinătatea Germania, Lepzig, Italia, le-au fost trimise cărţi poştale editate acolo, cu imagini din Botoşani. 

     Se pare că în anul 1888, a avut loc un incendiu, care a distrus centru vechi al oraşului Botoşani. Ca urmare, au avut loc manifestări la nivel naţional şi pe plan local, in scopul adunări de fonduri necesare reconstituirii centrului vechi. Tot atunci în anul 1888, la o serbare în Grădina Vârnav, un fotograf, a pus în vânzare –cartoane fotografice cu imagini din Botoşani, care îndeplineau condiţiile unei cărţi poştale ilustrate. Pentru cartofili este important textul şi data circulaţiei. Cei care cercetează istoria apariţiei cărţii poştale, ne vor aduce mai multe informaţii în curând".

* ,,primele ilustrate cu aspecte din oraşul Botoşani au apărut în ultimul deceniu din secolul XIX, destul de probabil în jurul anului 1895 *

Ştefan Ciubotaru, autorul „Monografiei oraşului Botoşani”, a fost şi posesorul unei impresionante colecţii de cărţi poştale, fiindu-i astfel relativ uşor să studieze începuturile cartofiliei la Botoşani (n. red.: cartofilia este o ramură de colecţionare ce se ocupă cu strângerea, studierea, selecţionarea şi expunerea după anumite criterii tematice, artistice sau ştiinţifice a cărţilor poştale ilustrate).

Patru serii de secol XIX

Din Monografia semnată de Ştefan Ciubotaru aflăm că prima serie de cărţi poştale a fost una destul de nefericită, caracterizată prin calitatea slabă a imaginii şi a cartonajului foto. Mai mult ca sigur, ele nu fuseseră realizate de cunoscutul Jean Bielig, ci de vreun alt fotograf local sau străin, cu scop mercantil. Ilustratele erau alb negru, iar imaginea nu cuprindea toată suprafaţa cartonului, având puţin loc pe margine pentru o eventuală corespondenţă. Pe toate se afla înscrisul „Salutări din Botoşani”, iar pe verso, cu majuscule, scria „CARTA POŞTALĂ”. În colecţia amintită se găsesc trei exemplare: Biserica Uspenia, Moara Societăţii şi Mănăstirea Agafton. Dintre ele, una singură a circulat. Dacă pe ştampila de plecare din Botoşani nu se distinge data, se vede în schimb pe ştampila de sosire: „Yassy 4 jul 900” (4 iulie 1900).

A doua serie, cu o imagine mai clară şi un carton mai bun, conţine 2 – 3 aspecte botoşănene încadrate frumos de ornamente liniare şi florale. Ştefan Ciubotaru a avut în colecţia sa două exemplare din această serie. Primul cuprinde trei vederi: Strada Liceului „Laurian”, statuia Eminescu şi strada Marchian, iar al doilea Strada Mare şi Strada Primăria. Pe verso scria „ROMANIA, CARTA POŞTALĂ”, de această dată fiind vizibile şi ştampilele de expediţie: Botoşani, 24 martie 1899 şi Botoşani, iulie 1899.

A treia serie apărută, ca şi primele, în alb – negru, are o imagine îmbunătăţită şi a fost pusă în circulaţie de Editura Librăriei „Eminescu”. În cele trei ilustrate cunoscute sunt imortalizate Calea Naţională (centrul), Şcoala Marchian cu Biserica Sf. Dumitru şi casa Manole de pe Bulevardul Mihai Eminescu. Pe verso au înscrisul „UNION POSTALE UNIVERSELLE, ROMANIA – CARTA POSTALA”.

O dată cu a patra serie apărută la finele secolului XIX, sunt puse în circulaţie şi vederi în culori, de calitate mediocră, apărute la Librăria şi Editura „A. M. Julius”. Din această serie, Ştefan Ciubotaru a deţinut în colecţie Strada Mare Botoşani; Strada Mare; Cazarma de Infanterie – Botoşani şi Grădina „Belvedere” (ultimele două în culori).

Cărţile poştale apărute într-un final de secol în care în Botoşani fiinţau nu mai puţin de 10 librării a făcut ca oraşul nostru să fie, în acele timpuri, printre primele în Moldova în ceea ce priveşte cartofilia. Dacă din fiecare serie au fost editate în jur de 200 de exemplare, putem vorbi de un total de 800 de cărţi poştale, din care azi dacă mai sunt 50.

„Explozie” de cărţi poştale în secolul XX

După 1900, numărul ilustratelor a crescut simţitor, ajungând la aproximativ 250 de imagini, 182 dintre ele regăsindu-se în colecţia Ştefan Ciubotaru. Vederile începutului de secol XX au fost editate la Bucureşti, Botoşani, Cluj şi Gherla, printre subiectele ce i-au „tentat” pe fotografi figurând Calea Naţională, Bulevardul Eminescu, liceele „Laurian” şi „Carmen Sylva”, unele biserici şi case boiereşti, grădina publică (în peste 20 de ipostaze) şi două vederi generale. Este păcat, aşa cum constată Ştefan Ciubotaru în monografia sa, că fotografii n-au imortalizat pe carton şi alte obiective importante ale oraşului, unele dintre ele dispărute. E vorba de Podul de piatră, Primăria veche, Teatrul Petrache Cristea, Pompieria, Grădina de vară „Maria Petrino” din lipovenime, Baia evreiască, Sinagoga mare, Teatrul şi Cinematograful „Popovici” şi „Sala meseriaşilor”. Singurul fotograf din acea vreme care a pozat oraşul a fost Eduard Huber, cel mai valoros, de altfel, din perioada interbelică, numele lui găsindu-se pe vederile ce reprezintă frumoasele case Văsescu şi J. Ciolac, precum şi Arcul de triumf ridicat în centrul oraşului în 1906, cu ocazia manevrelor regale la care a participat Regele Carol I.     

Numeroase edituri implicate

În „Istoricul cartofiliei botoşănene”, publicat în „Forumul cultural”, colecţionarul Mihai Cornaci „inventariază” tipografiile din Botoşani şi Dorohoi care au tipărit cărţi poştale, la finele secolului XIX şi început de secol XX: Tipografia „Saidman”, I.L. Bercovici, I. Reinhorn, David Segal, „Munca”, C. Schwartz, „Lumina”, F. S. Davidescu, „Viitorul”, I. M. Blaustein, „Eminescu”, Segal&Marcu, „Modernă”, A. M. Iulius. Existând o mare diversitate a cărţilor poştale editate de tipografiile locale, dar şi a celor aduse de la alte edituri cu renume din Regat, ele au început să fie foarte căutate, atât pentru corespondenţă, cât şi pentru colecţii, fiind comercializate prin cele două anticariate ale urbei.

Pledoarie pentru colecţionari

În acelaşi istoric, Mihai Cornaci face referire la nr. 31 al publicaţiei „Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor” din 10 iulie 1935, în care botoşăneanul M. Baras lansa îndemnul: „Colecţionaţi cărţi poştale ilustrate”. În articolul cu titlul amintit, M. Baras puncta: „S-a dovedit până acum de sute şi chiar de mii de ori folosul ştiinţific, educativ şi documentar al colecţionării de cărţi poştale. E drept, se pot învăţa multe colecţionând mărci, dar mai multe colecţionând cărţi poştale. Marca reprezintă o vedere minusculă, pe care trebuie s-o cercetezi cu lupa pentru a descifra ceea ce reprezintă, pe când la o carte poştală ilustrată vederea e mare, clară şi frumos executată”. Articolul a trezit un larg interes, mulţi cititori entuziasmaţi cerând lămuriri la subiect. Practica a demonstrat, în timp că majoritatea colecţionarilor au fost tentaţi să caute ilustrate cu imagini din localitatea în care s-au născut, în primul rând.

Cunoscuţi colecţionari botoşăneni

Perioada de după al doilea război mondial până în anii ’70 a fost una de stagnare pentru cartofilia botoşăneană, atât din cauza greutăţilor economice cât şi a restricţiilor impuse de regimul politic. Rememorând perioada de retrezire la viaţă a cartofiliei botoşănene, Mihai Cornaci face referire la prima expoziţie de cărţi poştale editate pentru oraşul Botoşani, realizată de Ştefan Ciubotaru în spaţiul manifestărilor culturale organizate în 1980 de Biblioteca Judeţeană „Mihai Eminescu”. Impresionat de colecţia văzută, Mihai Cornaci a început să achiziţioneze toate „vederile” cu imagini din Botoşani, realizând, la rândul lui, un exponat cartofil sub titlul „Botoşani, oraşul meu drag”. Ulterior, o preocupare specială pentru colecţionarea de cărţi poştale despre localităţile judeţului nostru a manifestat Gheorghe Luţuc, care a realizat exponate cartofile separate pentru oraşele Botoşani şi Dorohoi, ce au fost expuse nu doar la Botoşani, ci şi în ţară.

De la expoziţii la albume

Cu ocazia primei expoziţii cartofile „Moldocart”, organizată la Botoşani în 1998, Gheorghe Luţuc, Ştefan Nicolau şi Coriolan Chiricheş au editat primul album ilustrat color „Botoşanii de altădată”. Un alt exponat cartofil extrem de valoros, în care se regăsesc în jur de 200 de poziţii diferite, este deţinut de col. dr. Gică Mariţanu. Organizată sub titlul „Botoşani – restituiri imagistice”, colecţia sa cu imagini din Botoşani a constituit vârful de atenţie pentru vizitatori dar, mai ales, pentru specialişti, în mai multe expoziţii specializate din ţară. Alt nume de marcă al cartofiliei botoşănene este Ştefan Nicolau, iniţiatorul şi sfătuitorul, împreună cu Mihai Urigiuc,  a cartofiliştilor botoşăneni. Exponatul de bază realizat de Ştefan Nicolau „Să râdem cu cărţi poştale ilustrate” (probabil unicat la nivel naţional) a impresionat plăcut publicul şi juriul în numeroase expoziţii locale şi în ţară.   

Actuala generaţie de cartofilie botoşăneană îi are legitimaţi pe Coriolan Chiricheş, Nicolae Iosub, Mihai Cornaci, Mihai Cimpoi, Andrei Mariţanu, Ioan Siminiciana, Alina Chiricheş, Bogdan Cornaci, Viorica Hrustovici, Dumitru Bărdiţă, Gheorghe Bocan şi Gheorghe Ciotină, toţi incluşi în circuitul naţional cu exponate competente.

„Nu de puţine ori, jurii exigente au apreciat în mod pozitiv pasiunea şi strădania cartofiliştilor botoşăneni, rodul muncii lor fiind segment al cartofiliei româneşti, afirmată ca incontestabilă latură de documentare istorică pentru prezent şi pentru generaţiile viitoare”, consideră Mihai Cornaci. (Carmen Moraru, Monitorul de Botosani, Pagina de Remember)

Expoziţia ,, PARFUM de ILUSTRATE" cu ocazia a 12o de ani de la prima editare a cărtilor poştale ilustrate româneşti şi 20 de ani de la prima expoziţie naţională la Piatra Neamţ.

Federaţia Filatelică România, Asociaţia Filateliştilor Neamţ, Carto-clubul Român, Clubul colecţionarilor şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, au organizat în perioada 3-6 iulie 2014, expoziţia ,, PARFUM de ILUSTRATE" cu ocazia a 12o de ani de la prima editare a cărtilor poştale ilustrate româneşti şi 20 de ani de la prima expoziţie naţională la Piatra Neamţ. În programul evenimentului a avut loc simpozionul naţional de cartofilie, o expoziţie aniversară de carte poştală ilustrată cu participarea a mai multor colecţionari din ţară.

Evenimentul s-a desfăşurat la Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra Neamţ, care este pe lista monumentelor istorice din România. Clădirea a fost construită între anii 1910-1912, după planurile ing. Ştefan Burcus. De-a lungul timpului în această clădire a funcţionat Palatul ad-tiv, Prefectura, Consiliul Judeţean, Tribunalul Neamţ, Primăria Neamţ.Din 1980 este sediul Muzeului de Istorie şi Arheologie şi al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.

Muzeul de Istorie a fost înfiinţat în anul 1934 de Costantin Mătase (1878- 1977).

La acest eveniment au participat colecţionari, expozanţi din ţară şi din localitate, colecţionari care au primit numeroase premii importante pentru exponatele lor. Lucrările exprimate prin carte poştală expuse au fost: ,, Sibiul”, Ioan Dejugan; ,, Muzicieni celebri în Edituri de prestigiu, Vasile Doroş; 

,, Bârladul de altădată în carte poştală”, Gh. Vasiliu; ,, Veşnicia satului românesc”, Nicolae Stan; 

Istoria feminină prin lucrarea ,, Femeia de la dorinţă la realitate”, Viorica Hrustovici, Botoşani 

,, Dor de Piatra Neamţ”, Crenguţa Nicolau şi altele. Viorel Nicolau, preşedintele Asociaţiei Filateliştilor din Piatra Neamţ la deschiderea simpozionului a urat bun venit participanţilor la acest eveniment important, unde au fost prezenţi Şerban Drăguşanu, Silviu Dragomir, Sergiu Găbureac, Corneliu Beda, Constantin Paţilea, şi mulţi alţi colecţionari.

Viorel Nicolau, preşedintele A. F. Piatra Neamţ a declarat:

,, Asociaţia Filatelică din oraşul Piatra Neamţ, a fost înfiinţată în anul 1958. Fondatorii carto club din anul 1994 Şerban Drăguşanu, Viorel Nicolau, Sergiu Găbureac, Constantin Paţilea, împreună am contribuit la desfăşurarea activităţilor filatelice şi cartofilice în cadrul Asociaţiei, cu sufletul şi mintea detaşată.

Salut pe toţi colecţionarii şi vizitatorii prezenţi aici la Muzeul  de Istorie alături de mine.

Mulţumesc conducerii muzeului, colaboratorilor săi, pentru sprijinul acordat necondiţionat.

Vă invit să păstrăm  un moment de reculegere în memoria celor plecaţi dintre noi.

In această perioadă de 20 de ani, ne-am îmbunătăţit calitatea exponatelor cât şi a panourilor. Referitor la  ,,istorie”, prezentată prin cartea poşală ilustrată, în timp de 10 ani, A,F. Piatra Neamţ, am depus efort pentru a accesa un  proiect local şi judeţean, ,, Pelerini la Titu” şi ,, Mănăstiri din Neamţ” care s-au finalizat cu apariţia a 2 cărţi şi cărţi poştale.

Anul acesta ne-am ales o temă care a întrunit cele mai multe puncte: ,, Istoria şi poveştile ei”- Istoria este a poveştilor, un proiect care vrem să-l finalizăm prin apariţia unor cărţi: de istoria orală, istoria scrisă şi istoria poveşti şi legende.

Prima carte lansată a fost ,,Piatra-Neamț odinioară oraș european” autor  Sergiu-Marian Găbureac

Astăzi, aici, în această expoziţie sunt 19 lucrări reprezentative, exponate care exprimă cu ajutorul cărţilor poştale ilustrate despre istoria unui oraş exemplu: Slănic Moldova, despre Făgăraş, care datează din 1921 sub numele de ,, FOGOROŞ”,

În cadrul manifestării a avut loc lansarea a două cărţi: ,, Monografia oraşului Zimnicea” autor Corneliu Beda, Bucureşti şi ,, Personalităţi nemţene”, autor Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau, Piatra Neamţ. Despre aceste 2 volume noi apărute a prezentat Sergiu Găbureac: ,, Astăzi ne bucurăm de apariţia volumului , ,, Oraşul Zimnicea în 1000 de imagini şi documente” , Editura ,, Cetatea Doamnei, Piatra Neamţ”, autor Corneliu Beda, Bucureşti , o carte în premieră naţională care cuprinde 400 de pagini”. A doua carte prezentată a fost ,, Personalităţi nemţene”, Editura ,, Cetatea Doamnei”, autori Constantin Paţilea şi Viorel Nicolau. ,, Personalităţi nemţene” este o carte dedicată primarului Nicu Albu, care în a doua jumătate a secolului XIX-lea, a avut un rol important în viaţa economică, ad-tivă, culturală şi politică. A fost prefect, deputat şi senator. Lucrarea prezentată prin cărţi poştale, descrie elevul Nicu Albu, viaţa, activitatea, prietenii marelui om politic Nicu Albu, care a propus perfecţionarea învăţamântului superior. În 1860 Mihail Kogălniceanu- prim ministru al guvernului şi Nicu Albu au constituit prima programă ştiinţifică. Între cei doi s-a legat o strânsă prietenie. In faţa Muzeului este ,, Monumentul Mihail Kogălniceanu, statuie inaugurată în 1913 în mărime naturală ce-l prezintă pe politician la Congresul de Pace de la Berlin 1878, apărând interesele României la independenţă, suveranitate şi inegritate naţională. 

Acest volum ne prezintă personalităţi de seamă, fruntaşi liberali, I.C Brătianu, P.S. Aurelian, Emil Constantinescu, Lascăr Catargiu, Vintilă Brătianu cu care a colaborat Nicu Albu. I.C. Brătianu este făuritorul României moderne. A particpat la Revoluţia din 1848 şi Unirea Principatelor în 1876 şi a format cabinetul Liberal. Despre Piatra Neamţ,  Sergiu Găbureac a mai spus: ,, La Piatra Neamţ a existat 29 de edituri, librari care au scos cărţi poştale ilustrate. La sfârşitul secolului XIX-lea în 1933, în Piatra Neamţ s-a consacrat Regimul de Stat, pentru că era o frumoasă zonă turistică de mare interes pentru toţi românii şi în principal pentru bucureşteni.

Aici erau izvoare de ape minerale cu proprietăţi fizico-chimice,  aşa cum ne indică cărţile poştale ilustrate din acea vreme.Dar nu numai apele reprezenta interes turistic ci şi aerul de munte care era benefic aparatului respirator. De aceea oraşul Piatra Neamţ a fost declarat oraş turistic”,

Prof. istoric, anticar şi cunoscut colecţionar CORNELIU BEDA, Bucureşti a prezentat albumul ,, Oraşul Zimnicea în 1000 de imagini şi documente”, lucrare, prin care autorul prezintă oraşul Zimnicea începând de la primele aşezări umane, multimilenare până în zilele noastre. Aceste informaţii sunt susţinute prin 1000 de imagini cum ar fi: reproduceri de documente, cărţi poştale ilustrate, scrisori vechi, hărţi, lucrare  de 400 pagini. Toate aceste informaţie care sunt prezentate cu minuţiozitate este pentru că dl Corneliu Beda  s-a născut în oraşul Zimnicea  în 1946, chiar de acum locuieşte în altă localitate , autorul a revenit mereu să-şi vadă prietenii,  familia, să participe la diferite manifestări şi aniversări. Această lucrare a fost editată cu sprijinul Primăriei Zimnicea, Petre Pârvu, primar oraşul Zimnicea.