duminică, 20 ianuarie 2013

Poetul botoşănean D. M. GAFTONEANU, colaborator permanent al revistei de cultură “Luceafărul”, dublu laureat la “Zilele Eminescu” în ţară la Drobeta-Turnu Severin şi Alba Iulia.




Poetul botoşănean D. M. GAFTONEANU,
colaborator permanent al revistei de cultură “Luceafărul”,
 dublu laureat la “Zilele Eminescu” în ţară la Drobeta-Turnu Severin şi Alba Iulia.
Invitat la FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ,,MIHAI EMINESCU”, ediţia a XXII-a desfăşurat la Drobeta-Turnu Severin, Orşova şi Băile Herculane, poetul botoşănean Dorel Mihai Gaftoneanu a primit Premiul Eminescu pentru poezie cu medalie-efigie din bronz  şi diplomă după publicarea cărţii “Odiseea omenirii”. De asemenea, la Concursul internațional de poezie, eseu, artă plastică și ex-libris „Dor de Eminescu” de la Alba-Iulia i s-a acordat Premiul Ligii Scriitorior Români filiala Alba  pentru un grupaj de cinci poeme despre Mihai Eminescu.

sâmbătă, 19 ianuarie 2013


POEZIA IUBIRII

Eminescu & Veronica
“Ameţit de iubire…”, aşa era Eminescu, dar era şi obosit de dor. Era doborât de griji, era ameninţat de duşmani, era strivit de munca de la ziarul “Timpul”, era neîncrezător în politicieni, era sătul de intrigile care se ţeseau în jurul vieţii lui şi în jurul relaţiei lui cu preaiubita Veronica. Dincolo de aceste mărunţişuri, un lucru rămâne cert: Veronica şi Eminescu s-au iubit exemplar. Poate s-au înşelat unul pe celălalt, poate au căzut pradă deznădejdii, poate au obosit să lupte cu prejudecăţile şi cu neajunsurile sociale ori economice. În urma lor au rămas aproape 100 de scrisori (15 scrise de Veronica şi 93 de Eminescu), care glăsuiesc – după cum scria Mircea Mihăieş în “Ziarul de duminică” – despre “o poveste mirifică, plină de parfumul unei lumi romantice, stând, ca într-un blestem, sub vraja erosului şi a morţii”. (Liliana Moldovan)
Unul dintre subiectele controversate din ultimul timp ale eminescologiei, il constituie corespondenta dintre Mihai Eminescu si Veronica Micle. Desi cunoscuta partial, corespondenta dintre cei doi, pastreaza “un val alb” de seductie si mister. Veronica si Eminescu, au devenit datorita contradictoriilor scrisori de dragoste, un etalon national al cuplului romantic, nefericit, ca un destin tragic demn de cel al marilor indragostiti din cultura universala. Iubirea lor a fost intensa, disperata, “tematoare”, profunda.
“Nu mai sunt in stare si nu voi mai fi de-a iubi nimic in lume, afara de tine. Dac-ai cunoaste aceasta mizerie sufleteasca care ma roade, daca ai sti cu cata amaraciune, cu cata neagra si urata gelozie te iubesc, nu mi-ai mai face imputarea ca nu-ti scriu uneori o vorba de amor. In acel moment te-as saruta, te-as desmierda, dar te-as ucide totodata” – Mihai Eminescu
“Ingerul meu blond” (corespondenta inedita Mihai Eminescu- Veronica Micle)
“Dulcea mea doamna/ Eminul meu iubit
A plans scriind-o…” (Adnotarea apartine Veronicai Micle)-iunie 1882.
“Te-as acoperi cu sarutari, cum argintarii imbraca cu pietre scumpe icoana Maicii Domnului, daca ai fi de fata; as face-o in gand, daca n-as fi atat de gelos precum sunt. Tu imi faci imputarea ca nu-ti vorbesc de loc de amor – dar tu nu stii ca amorul meu e un pahar in adevar dulce, dar in fundul lui e plin de amaraciune. Si acea amaraciune, care-mi turbura pururea amintirea ta, e acea gelozie nebuna, care ma face distras, care ma amareste si cand esti de fata, si cand nu esti. Veronicuta mea, daca acest sentiment care tampeste mintea si stinge-n orice om orice curaj de viata, n-ar invenina pururea zilele si noptile mele, daca n-ar fi ingredienta fatala a oricarei gandiri la tine, as fi poate in scrisorile mele mai expresiv si mai vorbaret. Tu trebuie sa stii, Veronica, ca pe cat te iubesc, tot asa – uneori – te urasc; te urasc fara cauza, fara cuvant, numai pentru ca-mi inchipuiesc ca razi cu altul, pentru care rasul tau nu are pretul ce i-l dau eu si nebunesc la ideea ca te-ar putea atinge altul, cand trupul tau e al meu exclusiv si fara impartasire./ / Te urasc uneori pentru ca te stiu stapana pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te urasc presupunand ca ai puea darui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe deplin nu as fi cu tine, decat departe de lume, unde sa n-am nici a te arata nimanui si linistit nu as fi decat inchizandu-te intr-o colivie, unde numai eu sa am intrarea. Si aceasta amaraciune e uneori atat de mare, incat pare c-as fi vrut sa nu te fi vazut niciodata. E drept ca viata mea ar fi fost saraca, ar fi fost lipsita de tot ce-i da cuprins si inteles, e drept ca nu te-as fi strans in brate, dulce si alba amica, dar nici n-as fi suferit atat, nici n-as fi trait pururea ca un om care duce un tezaur printr-un codru de talhari. Oare acel om, pururea in pericol de a-si arunca viata pentru acel tezaur si pururea in pericol de a-l pierde, nu-si zice in sine uneori ca, cu toate ca iubeste tezaurul, ar fi fost – nu mai fericit, dar mai putin nefericit sa nu-l fi avut? Asa zice poate, dar cu toate acestea nu-l lasa in padure, cu toate acestea-l iubeste mai mult decat viata. Asa te iubesc si eu – mai mult decat viata, mai mult decat orice in lume//si pururea cu frica-n san, as vrea sa mor or sa murim impreuna, ca sa nu mai am frica de-a te pierde. Ti-am spus, Nicuta, ca pentru mine viata s-a incheiat. Ce-mi mai spui tu, ca sper sa aflu alt amor cu usurinta si ca nu apreciez indestul dragostea ta? Nu mai sunt in stare si nu voi mai fi de-a iubi nimic in lume, afara de tine. Dac-ai cunoaste aceasta mizerie sufleteasca care ma roade, daca ai sti cu cata amaraciune, cu cata neagra si urata gelozie te iubesc, nu mi-ai mai face imputarea ca nu-ti scriu uneori o vorba de amor. In acel moment te-as saruta, te-as desmierda, dar te-as ucide totodata. Momotelule, iti sarut mainile tale mici si genunchii tai cu gropite si gura ta cea dulce si parul si ochii si coatele si toata, toata te sarut si te rog, te rog mult sa nu ma uiti deloc, desi poate tocmai cand vei sti ca te iubesc (ilizibil), nu vei mai pune nici un pret pe iubirea lui Emin”.
16 martie, 1880 (Eminescu catre Veronica Micle)
“Draga, dulcea si ingereasca mea Cuţa, mea copila, nu mai stiu ce sa-ti spun decat ca frate-meu e aici si-si scoate congediu pentru insuratoare, ca Maiorescu e plecat la Iasi unde-l ve fi auzit si admirat poate, ca Chitu e de doa saptamani la Craiova, ca Salvini joaca splendid, ca se pregatesc schimbari politice insemnate, ca nu s-au inceput inca, caci s-ar incepe si norocul meu, in fine – che io te amo, mia carissima Donna. Scrisoarea mea ultima, pe care tu n-ai primit-o, se vede, se-ncepe astfel: Gandesti ca pe mine [ma] aranjeaza departarea de tine? De loc, Cuţico. Tare mi-e frig in suflet si cu atat ma mai incalzesc cand gandesc la tine. Mai intai sa te-intreb, cum se poate sa nu fi primit raspuns la vro scrisoare a ta. Totdeauna ti-am scris sau imediat – sau, daca era prea ocupat in acel moment – am scris a doua zi. A doua, te pup. Al treilea, iar te pup si-ti fac urmatoarea declaratie amoroasa. Nicicand, absolut nicicand tu n-ai fi putut fi o cauza de suparare pentru mine, si aceasta pentru pricina ca tu esti fericirea mea si unica mea fericire si fara tine n-as avea nici la ce trai. In privirea portretelor iti raspund sa-ti faci “Cabinet” – intai pentru ca-i mare si se vede mai bine ce sireata si cocheta Cuţa s-a reprodus prin lumina soarelui. Al doilea pentru ca nu ti-ai mai facand nicicand portret in asa dimensie.
Draga si dulcea 
Te sarut de mii de ori si raman al tau pentru totdeauna Emin”
.

joi, 17 ianuarie 2013

ZILELE EMINESCU , ediţia a XLIV-a, şi Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu", ediţia a XXII-a

Depunere de coroane la statuia M. Eminescu din fata teatrului

  ,ZILELE EMINESCU", ediţia a XLIV-a, şi Premiul Național de Poezie "Mihai Eminescu", ediţia a XXII-a, s-a desfăşurat la Botoșani-Ipotești-Vorona în perioada 14 – 16 ianuarie 2013, manifestare iniţiată de poetul Gellu Dorian şi organizat de Primăria municipiului Botoșani, Consiliul Local Botoșani, Fundația Culturală Hyperion – "Caiete botoșănene", în colaborare cu Consiliul Județean Botoșani, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii "Mihai Eminescu", cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani și al Societății Culturale "Raluca Iurașcu" Vorona



La Spectacolul de decernare a premiului,  au participat domnii:  ministru Economiei Varujan Vosganian,  scriitor, vicepreşedintele al Uniunii Scriitorilor, Costică Macaleţ, prefectul judeţului Botoşani, Viorel Iliuţă , viceprimarul municipiului Botoşani, preşedintele CJ, Florin Ţurcanu, Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural, doamna dr. în filologie Lucia Olaru Nenati, şi domnii senatorul Viorel Grigoraş, fost prefect, deputatul Cristian Roman, au participat mulţi scriitori invitaţi din toată ţara, din judeţul nostru fiind prezenţi scriitorii care fac parte din antologia Grupului de la Durău, “Turnurile Ocolaşului Mare”, care s-a lansat la Centrul memorial de la Ipoteşti, o carte-vedetă a acestei ediţii.

La deschiderea evenimentului cu ocazia ,, Zilelor Mihai Eminescu" şi împliniri a 163 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu, domnul director Dănuţ Huţu a prezentat mesajul domnului Daniel Constantin Barbu, Ministrul Culturii, cu prilejul Zilei Culturii Naţionale, 15 ianuarie 2013. ,, Aniversăm astăzi 163 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, în cel de-al treilea an de când Parlamentul României a decis ca ziua de 15 ianuarie să fie declarată Ziua Culturii Naţionale. Acum, la început de mandat, mi se oferă prilejul de a transmite organizatorilor acestei manifestări omagiul şi recunoştinţa mea pentru toţi cei care contribuie la perpetuarea operei eminesciene. Semnificativ mi se pare faptul că organizatorii ,, Zilelor Mihai Eminescu” au ales, de peste două decenii, să celebreze personalitatea poetului naţional printr-o sărbătoare care este deopotrivă a poeziei contemporane. ,,Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu”, pe ai cărui câştigător din acest an doresc să-l felicit, s-a impus de-a lungul timpului ca o recunoaştere a celor mai valorişi poeţi contemporani, atât din generaţia tânără, cât şi din cea consacrată. Consider că este de datoria noastră, a celor ce poartă responsabilitatea în domeniul culturii, să-l încurajăm şi să-i sprijinim pe toţi cei care se dedică atât creaţiei propriu-zise, cât şi promovării valorilor culturale consacrate. Nimic mai potrivit în vremuri de criză, a economiei, dar şi a valorilor, decât preocuparea pentru continuitate în cultură: nicio investiţie nu va fi mai profitabilă în timp ca investiţia în produse culturale, dovadă că, de secole, la ,, bursa Goethe, Eminescu, Caragiale.... Cu deosebită consideraţie . semnează domnul Daniel Constantin Barbu, Ministrul Culturii. 
Domnul Varujan Vosganian, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România a vorbit tuturor despre poetul Mihai Eminescu însă a pus un accent deosebit pe omul Mihai Eminescu


„Astăzi eu am ales să nu vă vorbesc deşi o fac în numele Uniunii Scriitorilor din România, să nu vă vorbesc despre poetul Mihai Eminescu. Vreau să vă vorbesc despre un om ca noi care avea şi el deprinderile sale, bucuria sa de a fuma, de a bea bere, tânjelile şi mizantropiile sale, singurătăţile sale, fanteziile sale. Un om care însă s-a pus mai mult decât oricare dintre noi în slujba poetului Mihai Eminescu. Şi anume, omul Mihai Eminescu. Dacă noi astăzi îl sărbătorim pe poetul Mihai Eminescu, dacă am păstrat manuscrisele lui care au fost adunate într-o colecţie excepţională a Academiei Române, dacă memoria sa este neştirbită şi el vine spre noi cu atâta putere, să ne ţină îndoielile, năzuinţele de mai bine de un secol şi să fie împreună cu noi în toate firidele sufletului nostru, asta o datorăm şi harului dar o datorăm şi omului Mihai Eminescu”, a declarat  scriitorul Varujan Vosganian, fost Ministru al Finanţelor.




Primul premiu acordat din partea organizatorilor a fost pentru debut în poezie, câştigătorul desemnat de juriu fiind poetul Anatol Grosu din Republica Moldova pentru „Epistola din Filipeni”. Trofeul Opera Prima aflat la cea de-a XIV – a ediţie a fost acordat de Consiliul Judeţean prin Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu. Tânărul premiat a citit două dintre creaţiile sale „Vă mulţumesc din suflet pentru acest premiu neaşteptat, chiar nu a fost aşteptat, a fost o surpriză să zic aşa şi vreau să le mulţumesc tuturor care într-un fel sau altul pentru că nu ştiu cât de mult autorul rămâne în cartea aia, cât de mult i se datorează lui cartea asta”, a spus Anatol Grosu, câştigătorul premiului Opera Prima. 


Domnul prefect Costică Macaleţi prezent la gala de decernare a Premiului Naţional Mihai Eminescu  a adresat câteva cuvinte celor doi câştigători. „Dragi invitaţi, stimată audienţă, Este un moment în care noi, cei din administraţia publică trebuie să-i lăsăm să vorbească pe cei care chiar ştiu ce trebuie spus. De aceea voi fi forte succint: urez bun venit la Botoşani tuturor celor care au ajuns la noi cu ocazia acestei sărbători a culturii româneşti, pe care cu mândrie o găzduim. Vă doresc să găsiţi la noi încântarea spirituală care v-a îndemnat să veniţi aici şi vă invit să reveniţi pe meleagurile eminesciene oricând vi se face dor: de oamenii şi de locurile acestea.  Felicit organizatorii evenimentelor actualei ediţii a Zilelor Eminescu, nu este uşor să te ridici la înălţimea la care te obligă o tradiţie deja considerabilă. Sunt convins că ediţia din acest an va reuşi chiar să depăşească realizările din anii anteriori.  Felicit laureaţii  le doresc multă sănătate, La Mulţi Ani şi multă inspiraţie. Daţi-mi voie ca în numele instituţiei pe care o reprezint să ofer celor doi laureaţi câte o lucrare a artistului Ion Nemţoi”, 



Scriitorul sucevean Nicolae Prelipceanu este câştigătorul din acest an al Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu. Au fost nominalizaţi şapte scriitori printre care Ovidiu Genaru şi Mircea Cărtărescu dar juriul a decis ca primiul să ajungă la Nicolae Prelipceanu.

Suceveanul Nicolae Prelipceanu a primit, în această seară, Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Omnia, pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoşani. Opera Omnia este premiul acordat pentru întreaga activitate literară, iar Prelipceanu este pentru a doua oară nominalizat. „Mulţumesc acelei părţi din juriu care m-a votat, nu am să fac ipocrizia oamenilor politici care mulţumesc şi celor care nu i-au votat şi mai ales vreau să îi mulţumesc autorului acestei piese, iniţiatorului ei, cel care a gândit acest premiu acum mai mult de 22 de ani, atunci s-a putut împlini gândul lui şi cel care e sufletul acestei manifestări, poetului Gellu Dorian”, a declarat scriitorul Nicolae Prelipceanu.


 Nicolae Prelipceanu a primit, pe scenă, şi titlul de cetăţean de onoare din partea Consiliului Local Botoşani, titlu înmânat de viceprimarul Viorel Iliuţă care a declarat:
,,Cu siguranţă nu întâmplător ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale. Este un semn de recunoaştere a supremaţiei creaţiei eminesciene şi atunci înseamnă Mihai Eminescu pentru istoria şi credinţa naţională pentru că, vă spun deschis Eminescu este unul din simbolurile neamului românesc. Premiul Naţional Mihai Eminescu a fost dacă vreţi o ştafetă a ultimilor 22 de ani, un element de continuitate făcută de administraţia locală indiferent de culoarea reprezentanţilor acestora".

Nicolae Prelipceanu s-a născut pe data de 10 august 1942 la Suceava. A urmat liceul la Curtea deArgeş și a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj. A lucrat ca redactor la revista „Tribuna” din Cluj și la ziarul „România Liberă”, unde a coordonat pagina culturală. A fost consilier de stat în guvernul Victor Ceorbea. În prezent este redactor-șef al revista „Viaşa Românească”. Este membru în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor și membru în consiliul consultativ al revistei ,,Steaua” din Cluj.

Poeme


  • Debutează în 1966 cu volumul Turnul înclinat.

Dintre numeroasele volume de versuri, s-a bucurat de o foarte călduroasă primire critică 

selecția Ce-ai făcut în noaptea Sfântului Bartolomeu, Editura Eminescu, 1999, în care sunt

 adunate versuri din plachetele:

  • De neatins de neatins, 1978

  • Jurnal de noapte, 1980

  • Fericit prin corespondență 1982


  • Binemuritorul, 1996

În 2004 s-a aflat printre nominalizații Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu”, pe

 care juriul prezidat de Nicolae Manolescu l-a atribuit timișoreanuluiȘerban Foarță.


După evenimentul de decernarea premiilor a avut loc un spectacol prin artistul Grigore Leșe care este  cunoscut solist de muzică populară românească din zona Țării Lăpușului. A absolvit Academia de Muzica „Gheorghe Dima”, din Cluj Napoca, azi fiind doctor în Muzică şi profesor asociat al Facultăţii de Litere, Universitatea București şi al Universitatii de Muzica din Bucuresti. Repertoriul lui este constituit din melodii vechi, provenind din folclorul autentic al zonei şi marcând evenimente importante din viaţa omului. Grigore Leşe cântă şi la diverse instrumente muzicale.


Expoziţie de carte şi calendare organizată de prof. Schibinschi  Ludvig

duminică, 13 ianuarie 2013

,,Revelionul Pensionarilor", organizat de Primăria Botoşani


La hotelul ,, Maria" din oraşul Botoşani, a avut loc ,, Revelionul Pensionarilor", organizat de Primăria Botoşani, Consiliul Local reprezentant prin domnul Ovidiu Portariuc, primarul oraşului Botoşani, domnii viceprimari Viorel Iliuţă şi Cosmin Andrei. 






„Este o onoare să vă avem astăzi ca invitaţi în cadrul acestui eveniment la care ţin foarte mult şi dorim să continuăm această tradiţie începută la Botoşani şi lăudabilă, sper ca din an în an să o realizăm din ce în ce mai bine şi  să rezolvăm cât mai multe din doleanţe dumneavoastră a pensionarilor din această urbie”. 
„Vreau să vă mulţumesc pentru tot ceea ce aţi făcut în decursul timpului pentru Botoşani şi  vă asigur încă o dată că vă aflaţi printre priorităţile municipalităţii botoşănene". a declarat domnul Ovidiu Portariuc primarul oraşului Botoşani.











,,Vârsta a treia are o problemă: singurătatea. Şi faptul că domnul primar, domnii viceprimari, Consiliul Local, au avut iniţiativa de a vă aduce aici, la un restaurant cunoscut şi recunoscut în Botoşani – cei mai vechi, aşa ca mine sau mai în vârstă decât mine, ştiu, Mioriţa este un restaurant de lux - domnul  primar v-a adus aici să socializaţi şi să fiţi mai puţin singuri. Închei spunându-vă ,, La mulţi ani! ", să vă bucuraţi de cei dragi, de copii, de nepoţi", a adresat câteva cuvinte participanţilor domnul  Costică Macaleţi prefectul judeţului Botoşani














Pe data de 11-01-2013, a avut loc ,, Revelionul Pensionarilor", pentru sute de pensionari botoşăneni care s-au înscris prin Sindicatul Judeţean al Pensionarulor Botoşani, reprezentată prin  Maria Paraschiv. Petrecerea organizată de municipalitate a avut loc în două locaţii: Complexul Europa şi Complexul Maria. 
      Este prima dată cănd particip, chiar dacă sunt cu acest statut de zece ani.
Am participat cu plăcere la acest eveniment şi am fost plăcut impresionată despre pensionarii pe care-i pe unii îi întâlnesc de multe ori pe strada, la farmacie pentru medicamente, la spital pentru probleme de sănătate. Aici, cu această ocazie, stăteam deoparte pe un fotoliu amplasat în holul principal al Hotelului ,, Unirea", şi i-am admirat pe ringul de dans. Au dansat cu eleganţă pe acordurile lui  Cozmiţă Lascarcahe şi a formaţiei Datina şi  am citit pe faţa lor multă bucurie, pentru că ei, la orice vârstă pot să se bucure de viaţă. Au avut o ţinută impecabilă ca vestimentaţie şi comportament.
Fotografiile pot exprima bucuria participanţilor.