Ziua Politiei sărbătorită pe data de 25 martie

Ziua Politiei

        Prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002 data de 25 martie a fost desemnată  

  Ziua Poliţiei Române.

       Alegerea acestei date este legată de simbolul creştin al Bunei Vestiri aflat pe primul steag al Marii Agii, simbol ce a fost preluat şi pe actualul drapel al Poliţiei Române.

       În anul 1822 domnitorul Grigore Dimitrie Ghica i-a înmânat Marelui Agă Mihăiţă Filipescu (şeful poliţiei din acele timpuri) drapelul pe care este cusută sigla Steagului Agiei. Alături de siglă se află o ghirlandă din aur în interiorul căreia este prezentată Maica Domnului, înaintea îngerului ce-i aduce vestea cea bună (Buna Vestire).

 Ziua Poliţiei Române, de pe 25 martie, a fost sărbătorită anticipat la Botoşani cu o festivitate în toată regula. Evenimentul la care au participat peste 300 de poliţişti a fost organizat la Casa Sindicatelor din municipiul Botoşani. Ca invitaţi au participat şi pompierii din Botoşani dar şi două brigăzi de poliţişti americani şi basarabeni.
Poliţişti din statul american Florida şi din Republica Moldova au venit la Botoşani pentru a sărbători Ziua Poliţiei Române.
sursa: adev.ro/n2stwe

Poliţişti din statul american Florida şi din Republica Moldova au venit la Botoşani pentru a sărbători Ziua Poliţiei Române. Au asistat la premierea eroilor Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi au făcut schimb de cadouri cu oamenii legii din Botoşani. Americanii i-au şi complimentat pe botoşăneni declarându-i cei mai dedicaţi meseriei din întreaga lume. Ştiri pe aceeaşi temă FOTO Poliţiştii sălăjeni s-au întrecut la gătit. Ei au fost "supravegh... Ziua Poliţiei Botoşani Ziua Poliţiei Române, de pe 25 martie, a fost sărbătorită anticipat la Botoşani cu o festivitate în toată regula. Evenimentul la care au participat peste 300 de poliţişti a fost organizat la Casa Sindicatelor din municipiul Botoşani. Ca invitaţi au participat şi pompierii din Botoşani dar şi două brigăzi de poliţişti americani şi basarabeni.

Citeste mai mult: adev.ro/n2stwe

CARTE POSTALĂ DIN COLECŢIE PERSONALĂ 

M O T O: 

,,Iubirea de ţară mă îndeamnă şi-mi porunceşte să laud neamul în care m-am născut şi să pun în bună lumină pe locuitorii acestui pământ de unde mă trag. Pe de alta parte, iubirea de adevăr se opune şi mă împiedică a lauda lucruri pe care dreapta judecată mă îndeamnă să le critic. Cred că este mai bine pentru Ţară să fie puse deschis sub ochii locuitorilor ei mulţimea de păcate pe care le au, decât să se lase înşelati prin linguşiri amăgitoare şi prin dezvinovăţiri iscusite şi astfel să fie încredinţaţi că tot ce fac ei fac bine, în vreme ce toată lumea care are moravuri mai alese critică asemenea purtări’’. 

(Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, 1716)

CARTE POSTALĂ DIN COLECŢIE PERSONALĂ

 Desi chemată să asigure ,,liniştea publică şi cea a particularilor’’, cum se arată într-o ordonanţă din 1669 a regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei - ,,Regele Soare’’ primul care a instituit uniforma unică pentru toţi soldaţii aceluiaşi regiment şi a introdus regulamentele, obligatorii

pentru întreaga armată-, această uniformă care imprimă respect, disciplină, corectitudine, este privită cîteodată cu o anumită reticenţă, dacă nu chiar cu teamă de o bună parte a populaţiei. Exceptându-i pe infractorii de toate felurile şi de toate ,,gradele’’, oamenii de bună credinţă, ei înşişi, au o strângere de inimă în contactul cu poliţistul: pentru conducători auto, care au încălcat fără să ştie, o regulă de circulaţie, pentru cetăţenii care nu au mutaţie etc. Dar, cum este privită o femeie poliţistă? Ştiaţi că?

Prima femeie care a spart tiparele miliţieneşti şi reprezentanta sexului frumos care a îmbrăcat uniforma acum 70 de ani, este doamna

Elena Alexix din Sibiu, numită şi superwoman Xena, face parte din femeile puternice prin care au înţeles să aplice spiritul dreptăţii. A fost Şefa la Circulaţie, a rezolvat infidelităţile conjugale fiind o mamă model şi soţie iubitoare. Pentru ea, familia şi dreptatea au fost întotdeauna pe primul loc. 

Superwoman, Xena sau AliaS sunt modele de femei puternice, care au devenit legende în lumea televiziunii, prin forţa şi modul în care au înteles să aplice spiritul dreptătii. Colegii au îndrăgit-o şi i-au dat porecla "mama Lenuţa" . "Asta eram pentru ei. Stiţi, băieţii trebuie educaţi, să mai ştie una-alta" , afirma, fosta poliţistă Elena care avea experienţă, însă, nu numai în treburi poliţieneşti, ci şi de familie. Doamna Lenuţa a rezolvat, prin metode de tip "secret profesional" , şi cazuri de infidelităţi, la ea venind şi soţii înşelate de soţi şi tot ea, femeie sufletistă, ducea la spital copii ai străzii.

     Da, în anul 1952, , Elena Alexi ,devenea prima femeie poliţistă din România. A muncit mai bine de 20 de ani la Miliţie. A stat lângă cadavre în frig şi ploaie, până veneau procurorii. S-a şi îmbolnăvit de rinichi, din cauza că parcurgea distanţe lungi pe motocicletă, în patrulare sau la intervenţii. .De mai bine de cinci ani, prima femeie politist din Romania este plimbată dintr-o casa în alta. Locuinţa sa a fost revendicată.

      În urmă cu aproape un an, municipalitatea i-a oferit o camera pe strada Faurului.(articol publicat de Monitorul de Sibiu) Ştiaţi că?I Inspectoratul Poliţiei Judetene Giurgiu (IPJ) a selecţionat şi încadrat, în funcţia de ofiţer, prima femeie din rândul cetăţenilor români de etnie rroma care este Elena Daniela Bogatu, în vârstă de 24 de ani, repartizată la Poliţia din oraşul Bolintin-Vale, Formaţiunea Poliţiei Rurale - Siguranţa Publică, dupa ce a obţinut media 8,80 la concursul organizat de IPJ Giurgiu, în decembrie 2005, a declarat, , ofiţerul de relaţii publice al Inspectoratului, Daniela Gheta. Tânăra poliţistă a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi are solide cunoştinţe în domeniul limbilor străine şi al informaticii. Ştiaţi că doamna Mihaela Rauschi,este prima, singura şi ultima femeie colonel pentru ca acest grad a fost desfiinţat? Vecinii ii spun "doamna colonel". Nu pentru ca ar fi fost casatorită cu colonelul "cutare", ci pentru că şi-a câştigat dreptul de a purta acest grad după o viaţă petrecută într-o instituţie în care femeile pot fi numărate pe degetele de la o mână. Chiar şi astăzi, când este ofiţer în rezervă, dacă iese în uniformă pe stradă este salutată de toţi ofiţerii ieşeni. 

       A fost şefa serviciului "Cazier judiciar şi evidenţa operativă". Mihaela Rauschi a primit de mică o educaţi spartană. "Copilăria mi-am petrecut-o în cazarma militară acolo unde aveam casa. Atât eu, cât şi cei doi fraţi ai mei aveam uniforme militare făcute la atelierul de croitorie din unitate. O dată pe săptămână, tata ne inspecta ţinuta. Trebuia ca nasturii să lucească, la fel şi însemnele de pompier. Daca te uitai la cizmele noastre puteai să-ţi faci mustaţa în ele. Cărţile şi caietele trebuiau învelite în hârtie care să nu aiba nici o cută. Doamne fereşte să fi fost în neregulă cu ceva când venea tata în inspecţie. Eram soldateii lui tata", a declarat doamna Mihaela Rauschi. Cum văd bărbaţii poliţişti femeia poliţistă? "O poliţistă într-o mănuşa de catifea" "O femeie deosebită, foarte bine pregatită, în faţa căreia nu iţi permiteai să vorbeşti mai «liber». A fost printre primele colege de la cercetare penală.

Totdeauna când am avut nevoie de ajutor l-am găsit la ea. I-a îndemnat şi ajutat pe mulţi colegi să urmeze cursurile Facultăţii de Drept. Intotdeauna într-o ţinută fără cusur, nu facea rabat de la uniforma. O femeie frumoasă şi cochetă cu care puteai să susţii orice fel de conversaţie. Printre noi, bărbaţii, era o poliţistă într-o mănuşă de catifea", este impresia pe care i-a lăsat-o "doamna colonel" comisarul şef Ioan Cimpeanu, prim-adjunct al şefului IPJ Iaşi.

(articol publicat în ,, Ziarul de Iaşi" data 08/03/2004) 

Ştiaţi că? În anul 2005, a fost aleasă Miss World, o islandeză poliţistă. Miss Islanda, Unnur Birna Vilhjalmsdottir, de 21 de ani, este şi studentă la Antropologie.

8 martie

Femei celebre in istorie

Primele femei celebre in istorie 

In topurile femeilor celebre din istorie se vor găsi cel putin câteva a căror viată a fost, intr-un sens sau altul, un model de urmat de către alte femei. Au socat prin comportament, au creat sau au contribuit la viata politică a popoarelor, - rolul femeilor in istorie continuă să rămână o preocupare nu doar pentru cercetători, ci si pentru cei care au apreciat existenta lor marcantă. Iată câteva din personalitatile feminine care au contribuit la evolutia si transformarea artistică, politică, culturală sau socială a omenirii.

Cleopatra, faimoasa regină a Egiptului, este unul din cele mai controversate personaje din lumea antică. Ca avea  defecte fizice, asta nu a impiedicat-o să vadă în primul rând interesul poporului său, să evite cucerirea romană si să prindă in mrejele sale pe doi dintre bărbatii cei mai puternici de atunci: Cezar si Marc Antoniu. Desi a ajuns la putere la doar 18 ani, se spune ca regina Cleopatra avea un bun simt politic si destul farmec incât să cucerească barbatii influenti.

Ioana d'Arc este o personalitate feminină marcantă in istoria Frantei. Potrivit tuturor datelor istorice, desi pare incredibil, Ioana l-a convins pe următorul rege al Frantei, Carol al VII-lea, să se incoroneze si să unească armata pentru a-i alunga pe englezi de pe teritoriul francez in timpul razboiului de 100 de ani. 

La 13 ani, Ioana aude voci din cer care-i spun să meargă la curtea regală de la Chinon si să-l incoroneze pe viitorul rege. Acesta se supune si, ulterior, ii incredintează Ioanei armata, cu care ii infrange de nenumarate ori pe englezi si eliberează orasul Orléans. Insă regele se teme de influenta ei asupra poporului si o vinde englezilor, care o condamnă la moarte prin ardere pe rug. De-abia in 1921 fecioara Ioana d'Arc este sanctificată si trecută in calendarul catolic.

In sfera stiintelor, cea mai cunoscuta femeie-savant a fost Marie Curie. De origine poloneză, insă căsătorita cu savantul francez Pierre Curie, Marie Curie si-a dedicat viata cercetării in domeniul radioactivitătii si chimiei si este personalitatea feminină care a descoperit un nou metal: poloniul si, mai apoi, radiul. Laureată a doua premii Nobel, Marie Curie s-a stins din viata diagnosticată cu cancer. Fiica ei si sotul acesteia au continuat munca sotilor Curie si au descoperit radiatiile artificiale.

Si alte personalităti feminine si-au gasit locul in topul femeilor celebre, mai ales cele din sfera artistică (Marylin Monroe, Madonna, Edith Piaf, care au impresionat datorita fizicului sau vocii) sau politica, acolo unde au ajuns cu greu. 

O personalitate feminină marcantă in politica secolului XX a fost Margaret Thatcher, prim-ministru al Angliei, prima femeie premier din Europa. A fost supranumită "Doamna de fier", desi s-a retras din viata politică. 

Alte doua personalităti feminine marcante in politica secolului XX au fost Indira Gandhi -prim-ministru al Indiei din 1966 si pana in 1977- si Benazir Butto, prima femeie premier intr-o tară islamică (Pakistan), asasinată de curând intr-un atentat.

Virginia Woolf a fost revoltată multă vreme pentru că nu a putut să studieze. Asadar va scrie „O camera pentru fiecare”, un eseu energic, actual si astăzi, veritabil pamflet pentru dreptul femeilor la libertatea intelectuala, „care depinde de cea materiala”. Fiind afisată bisexuala, Woolf sparge incă o dată limitele societatii burgheze. „Femeile au fost intotdeauna sarace si asta, nu numai de doua sute de ani incoace. Femeile au avut mai putină libertate chiar si decât copiii sclavilor atenieni. Femeile nu au avut prin urmare ocazia de a scrie poeme. Iată de ce insist asupra banilor si asupra dreptului de a avea o «camera» a lor”.

In lumea sportului, gimnasta Nadia Comaneci este cea mai celebră româncă din lume, după ce a obtinut zecele perfect. In planul artistic si creativ al modei, nimeni n-o va putea uita pe Coco Chanel, cea care a reinventat femeia si a creat tiparele senzualitatii si frumusetii de astăzi. Iar pe plan religios, cele mai multe merite in societatea contemporana ii revin Maicii Tereza, care si-a dedicat intreaga sa viata ingrijirii bolnavilor si saracilor din tările defavorizate.

 Înalta distincţie, Premiul Nobel pentru pace pe anul 1976, a fost atribuită şi unor cunoscute militante pentru încetarea violenţei în Ulster: MAIREAD CORRIGAN şi BETTY WILLIAMS.

In România

ELENA CUZA SI MARIA ROSETTI

Istoricul Constantin C. Giurascu - autorul amplei Istorii a românilor – spunea despre ea că a fost "una dintre femeile cele mai de seama ale neamului nostru"? Doamna Elena - rămasă mai cunoscută sub numele de Elina - era sotia lui Matei Basarab.Si, pe lângă diplomatia si vitejia de care a dat dovada domnitorul, Ioan Cuza, aceasta inflorire se datorează, intr-o masură, si sotiei Elena Cuza pe care a avut-o alături timp de 40 de ani. Fără conflicte, fără scandaluri, fără ostentatie, ea si-a văzut de menirea ei, asa cum si-a inteles-o ea. Nicolae Iorga, in ,,Istoria romanilor in chipuri si icoane", ii lauda evlavia, dragostea pentru cultură, calitatile de gospodină si de bună organizatoare, precum si curajul. Evlavioasa, doamna Elina ctitoreste biserici; iubitoare de invatatură, - ca si fratele sau, Udriste Nasturel, marele carturar al secolului al XVII-lea -, spriijină dezvoltarea tiparului; la nevoie, adaugă preocuparilor feminine - de infrumusetare a casei si gradinii domnesti - pe acelea de cârmuitoare a tării: "Femeie indrazneata, ea purta de grija tarii in 1633, cand sotul ei, care-si luase scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-si capete intarirea […]" A avut nefericirea de a-si pierde fiul, dar a rămas vreme indelungată alături de sotul ei.

Calităţile sufleteşti şi educaţia primită au îndemnat-o să şi dedice întreaga sa viaţă şi  avere acţiunilor caritabile. Şi-a  început opera de binefacere la Bucureşti   patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni. Azilul era destinat fetelor orfane.

•     La Iaşi, Elena Cuza  a lucrat benevol ca  infirmieră la spitalul  „Caritatea”.
       A creat un azil, a fost  interesatã de educaţia tinerelor, de problemele vârstnicilor, de  îmbunătăţirea  conditiilor spitale si din închisori,  a întemeiat muzee şi a ctitorit monumente publice. A luat  sub patronajul său scolile din Moldova pentru a  contribui la formarea noilor  generaţii în asistenţă socială.

Adela Xenopol critica modul în care erau educate fetele – care erau “protejate” spre a nu cunoaşte lucruri ce doar bărbaţilor le era permis să cunoască.  
Adela Xenopol, sora istoricului A.D.Xenopol, a fondat revista,,Dochia", unde şi-a propus să apere, să susţină să cerceteze drepturile femeii, să lupte pentru Emanciparea intelectuală, juridică şi politică a acesteia.

Revista Dochia, a devenit o adevărată tribună de luptă pentru instruirea şi Promovarea femeii în cele mai diverse ramuri ale activităţii sociale, politice şi culturale. În 1914, Adela Xenopol, a înaintat Adunării Deputaţilor, o petiţie pentru revizuirea Constituţiei, prin care se cerea drept de vot pentru scriitoare, învăţătoare, şi profesoare. Adela Xenopol, scria:–“Revista Dochia este menită să apere,să sustie şi să cerceteze drepturile femeii.

În conferinta sa sustinută la Ateneul Român în 10 februarie 1894 cu tema “Rolul economic al femeii române”, At. Popovici vorbeste despre importantul rol jucat de femeia de la ţară. “Fără preget si fără pretentiuni, femeia de la ţară este stâlpul casei, stîlpii statului român”. În lipsa unei diviziuni sociale a muncii, ea este o masina universala care produce tot. În acel timp, societatea românească era predominant rurală iar economia gospodariei ţărănesti reprezenta sursa principală de venit national

•        Deşi rolul femeii în politică era redus, regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand.

•        A contribuit la Marea Unire din 1918. Înzestrată cu calităţi multiple, cu o îndrazneală şi energie proape necunoscute la capete încoronate, Regina Maria, o  dată  cu  intrarea  României  în  război,  s-a  incorporat în colectivul surorilor  de  caritate. 

•        Gata  de  ajutor  oricând şi oriunde,  cu  riscul  sănătăţii sau al vieţii, vizitează răniţii şi bolnavii de pe front în războiul din 1913.

•        A urmat dificila misiune  de  a  convinge  pe  conducătorii politici englezi de justeţea  cauzei  româneşti.

•         Scrisorile  trimise  în  timpul  războiului,  arătau  guvernului  Britanic  necesitatea aşezării României în hotarele ei fireşti

•        Regina Maria, numită şi regina soldat, pentru  atitudinea ei de bravură în timpul Primului Război Mondial, cât şi lângă doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de companie sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. 

•        La Conferinţa de Pace de la Paris în 1919,  cea care a suportat suferinţele războiului, a fost apreciată  de străinii  care   a văzut în ea, simbolul resurecţiei naţionale.

•        A desfăşurat o activitate  de recunoaştere internaţională a României

Regina Maria prima femeie numita membra a Academiei Romane

•        La 11-12-1936, în şedinţa Academiei Române, academicianul Grigore Antipa a prezentat-o pe regina Maria ca o mare scriitoare pentru memoriile  pe care le-a publicat şi-a caracterizat-o drept o fiinţă fermecătoare ca stil înălţătoare ca gândire şi simţire, aducând o contribuţie preţioasă la istoriografia noastră punând în evidenţă suferinţele pe care le-a îndurat poporul Român, referindu-se la războiul pentru unitatea sa Naţională

FEMEI CELEBRE IN LITERATURA

•        La sfârşitul  secolului  al XIX-lea, Ana de Noailles, Elena Văcărescu, Iulia Haşdeu, Marta Bibescu, dovedeau, dincolo de graniţele tării, capacitatea creatoare a femeii în literatură. O dovadă în plus a acestei realităţi este faptul că, pentru romanele sale, Hortensia Papadat Bengescu, este considerată întemeietoarea romanului de analiză în literatura română, fiind o mare scriitoare din aceea perioadă.
      Hortensia Papadat Bengescu, (b. 1876-d.1955) a fost o mare prozatoare, romancieră  şi nuvelistă din epoca interbelică.  A fost supranumită "Marea Europeană", o recunoaştere a meritelor ei evidente în modernizarea romanului românesc şi sincronizarea lui cu cel european. Primele publicaţii se caracterizează printr-o proză de fină analiză a celor mai subtile reacţii ale sufletului feminin  

•        Elena Văcărescu Poetă, prozatoare,  autoare de piese de teatru.Laureata în două  rânduri cu premiul Academiei Franceze. Debutează în 1886, cu volumul,, Cântecele zorilor”.

•        În 1925, a fost primită  ca membră a Academiei Române. În 1916,  a reprezentat  femeile la 
,, Senatul Francez” militând  pentru  pentru drepturile acestora.

•        Marta Bibescu  A  fost  prinţesa  care a fermecat saloanele mondene franceze, germane, britanice, spaniole. A fost romancieră, poetă si om politic.

MARTHA BIBESCU(b. 1889-  d 1973)   a fost o romancieră, poetă, om politic. Prima sa carte: Les Huit Paradis (1908). Din 1916, Martha Bibescu a condus un spital pentru răniți la București. Din 1955 devine membră a Academiei Regale de limbă și literatură franceză din Bruxelle

                            FEMEIA IN SERVICIUL POSTAL-
                             TELEGRAFIE SI TELEFONIE

•        Aşa cum au fost femei deschizătoare de drumuri în diferite domenii de activitate,în medicină, arte plastice, învăţământ aviaţie  sau  silvicultură  şi  în  domeniul  telegrafo-poştal,  au  fost  temerare  care  au  depăşit  prejudecăţile şi barierele  din  acea vreme. Intrarea femeilor în acest domeniul a a vut loc la începutul secolului X I X.

•        Admiterea  femeilor  s-a realizat  în timpul  directorului  general  C. F. Robescu  ( 1877-1883)   şi  a constituit o decizie  revoluţionară  pentru acele  vremuri personalul  feminin  ce urma să fie angajat aveau vârsta între 20 si 25 ani, şi erau absolvente al cursurilor,,Azilul Elena Doamna”

•        Pentru pregătirea fetelor care doreau să lucreze în acest domeniu au fost înfiinţate şcoli la Bucureşti şi Iaşi. În ,,Monitorul Oficial”din data de 18. 06. 1881, s-a publicat că în  corpul telegrafo-poştal, erau 25 de femei aspirante,  cu un salar de 80 lei.  În anul  1892,  a  fost  înfiinţată  reţeaua de  exploatare  telefonică  în  subordinea D.G,T.P.  Astfel  în  1899  numărul personalului feminin a ajuns la 299

PRIMELE TRANSMISII LA RADIO-PIONIERE

•        VOCILE fără chip, pe care ascultătorul învăţa să le cunoască şi să le recunoască?   Cine erau cei care se ascundeau în spatele acestor voci? Cine erau aceia care, încă de la începuturi, se gândeau la gusturile şi preferinţele celor care işi aplecau urechea  la aparatele de radio?

•        PUIA VASILESCU Rebreanu,

•        AURORA BĂLĂCEANU,

•        NADIA ŞTEFĂNESCU

•        Puia Vasilescu Rebreanu – Crainică 1-11-1928

                                                                                                                                              Prima emisiune radio, oficială, a debutat prin cuvântul unui mare fizician român, profesorul Dragomir Hurmuzescu

GAZETA FEMININĂ

•        Organele de presă aferente au facilitat schimbul de idei, dar şi popularizarea discursului. Dintre tipăriturile cele mai influente ale perioadei se cuvin a fi menţionate „Femeia Română” (întemeiată de Maria Flechtenmacher, 1878 – 1888), „Gazeta Femenină”, „Familia”, „Munca” (1889), „Rândunica” (1893), „Buletinul Ligii femeilor” (1895), „Dochia” (întemeiată de Adela Xenopol, 1896), „Românca”, „Uniunea femeilor române” (1908), „Viitorul româncelor”, „Drepturile femeii” (1912). În paginile acestor publicaţii, elitele au fost provocate să-şi formuleze pertinente puncte de vedere privitor la nevoia de emancipare a „femeii române din toate straturile sociale” şi să configureze proiecte de reformă socială adecvate realităţilor româneşti ale momentului

•        Politicieni şi oameni de cultură precum Ion Heliade-Rădulescu,George Bariţiu, C.V. Ficşinescu, Paul Scorţeanu sau Valeriu Hulubei au subliniat nevoia stringentă de reaşezare a sistemului de educatia femeii

Dreptul femeii de a participa la vot, la guvernare şi politică- exprimat prin material filatelic şi carte poştală-Din istoria feminină

 

Când studiezi viaţa personalităţilor feminine reprezentate pe cartea poştală ilustrată sau filatelie, pentru a alcătui un exponat, realizez că în viaţa de toate zile, de ani de zile am cunoscut multe modele feminine, care s-au evidenţiat de-a lungul carierii lor în cei  20, 30, sau 40 de ani şi care au contruibuit în educaţie, sănătate, justiţie, tehnică, sport. 

    Cunoscându-le mi-am dat seama ca nu am făcut degeaba exponatele in filatelie si cartofilie, prin care prezint personalităţi feminine de acum o sută de ani, şi cele de azi, care   sunt continuatoarele, pionierelor din toate domeniile de activitate. 

     Filatelia şi Cartofilia, sunt un mod de exprimare prin care putem reconstitui pe baza imaginilor unor timbre sau cărţi poştale ilustrate aspectul unei zone urbane, sau să facă incursiuni în istorie, sau să prezinte personalităţi ale culturii şi în cazul de faţă să prezinte personalităti feminine Aceste exponate cu material filatelic şi carte poştală sunt cu femei si despre femei prin care prezint viaţa de familie, femeia în societate, implicarea acestora si responsabilitatea sociala si politica. Aceste personalităti feminine, sunt atent alese, care, de-a lungul istoriei s-au evidentiat in diverse domenii de activitate, cum ar fi: medicină, arte vizuale, literatură, cercetare, stiintă, muzică, sport, politică, juridică. 

      Scopul meu a fost să abordez aceasta temă frumoasă – Miscarea de emancipare a femeii - cu un material generos in filatelie: timbre, colite, plicuri şi cărti postale. Acestea nu au doar valoare materială, ci reprezintă adevarate dovezi istorice ale implicarii si contributiei femeii la rezolvarea problemelor sociale şi a luptei sale pentru recunoşterea drepturilor sale fireşti. Prin acest exponat vreau sa demonstrez că femeia a avut un rol important în societate şi îl areşi acum. 

 Femeia de ieri, Femeia de Azi 

     Lupta femeilor pentru a obtine drepturile fireşti a inceput in perioada Revolutiei franceze. Treptat, militantele au apărut in toate statele dezvoltate din vestul Europei si in coloniile acestora. In România, femeile au căpătat dreptul de a- şi alege conducătorii, in anul 1938. 

    Unul dintre motivele invocate de clasa politică pentru limitarea dreptului de vot al femeilor era nivelul de cultură foarte scăzut al acestora. 

       In 1914, Asociatia ,,Unirea Femeilor Române” a înaintat Adunării Deputatilor un memoriu prin care cerea drept de vot pentru scriitoare, invătătoare, doctorite sau functionare titulare cu cel putin patru clase elementare. Izbucnirea războiului a amânat acordarea acestui drept fundamental care nu va fi atribuit nici in 1918, chiar daca la Alba Iulia fusese recunoscut votul universal si pentru femei. 

     Tot in 1914, absolventa Dreptului, Ella Negruzzi, solicita acceptarea in Baroul Iasi, cerere care a fost respinsă pe motiv ca nu avea drept de vot. Abia dupa 6 ani de procese, Ella Negruzzi devine prima femeie avocat din România. 

     Singurul moment in care bărbatii au lăsat tara in mâinile femeilor a fost in timpul participării României la Primul Război Mondial (1916 -1918)

      In această perioadă ia nastere ,,Asociatia pentru emanciparea civilă si politică a femeilor române”. Printre membrele fondatoare s-au numarat Izabela Sadoveanu, Ella Negruzzi, Calypso Botez, Sofia Nadejde, scopul declarat: ,,pregatirea femeilor pentru exercitiul drepturilor politice si pentru indeplinirea functiilor publice.

•        Graţie unor înaintaşe ca:Maria Rosetti, Constanţa Duncă, Alexandrina Cantacuzino, Calipso Botez, Sofia Nădejde , Eleonor Stratilescu, etc. femeile au câştigat drepturi civile şi politice care au fost recunoscute începând de la inceputul secolului XX în România. Primele  mărturii  şi  documente  privind evoluţia mişcării de emancipare a femeilor române datează din anii 1815, la Buda, cea dintâi ,, Societate a femeilor române” Prima mişcare feministă consemnată ( autor Ştefania Mihăilescu, ,,Emanciparea femeii române”)

•        În 1929, feministele românce au reuşit să obţină recunoaşterea drepturilor electorale la nivel local şi unele chiar au fost alese în consiliile locale.

      În timpul Reginei Elisabeta, România a fost marcată de încercările femeilor de a se emancipa în primul rând pe ele însele, de a-şi lărgi orizontul spiritual. Mai târziu, Regina Maria, aduce în prim plan revendicările politice şi o nouă plarformă a acţiunii feminine. 

      Epocile se schimbaseră şi o dată cu ele rolul reginelor, nu însă şi importanţa în coagularea acţiunilor personalităţii feminine. ( ,, studii istorice”, Alexandru Tzigara- Samucas ) 

      In perioada contemporană, dreptul la vot al femeilor a fost introdus si in legislatia internatională. Astfel, in 1948, in “Declaratia Universală a Drepturilor Omului” adoptată de ONU, precizea că, toti cetăţenii au dreptul de a participa la guvernarea ţării lor, prin desemnarea intr-o functie din stat sau prin alegerea unui reprezentant, indiferent de gen. 

 Armistitiu in razboi .
       Când a izbucnit primul război mondial, majoritatea sufragetelor au suspendat lupta imediat, iar acele femei care au intrat in uzine in locul bărbatilor plecati pe front, si-au indeplinit telurile propuse. Acestea au zdruncinat majoritatea argumentelor aduse impotriva luptei lor pentru egalitatea politică. Guvernul britanic a preferat sa aprobe dreptul femeilor la vot, decât să riste revigorarea miscării. In perioada de după război, atât Statele Unite cât si multe state europene, au introdus reforme asemănătoare.
      In anii urmatori tot mai multe meserii au devenit practicable si pentru femei, dar salariul lor a ramas mai mic, nu au reusit insa sa aiba acces la multe meserii "barbatesti" si reprezentau o minoritate nesemnificativa in cercurile conducatoare politice si economice.

  Obligatiile si drepturile femeilor la 1900:  

,,-Este datoare sa dea ascultare barbatului. 

-Dacă femeia are avere şi dotă, administrarea ei se dă pe mâna soţului, care face ce vrea cu ea fără a da socoteală nimănui. 

 -Averea femeii care nu e prevăzută în dotă, aşa-numita “parafernă”, nu poate să fie înstrăinată de către femeie fără acordul bărbatului. 

 -Femeia nu poate da în judecată şi nici sta în proces cu cineva fără autorizaţia soţului. 

 -Femeia nu poate nici să dea şi nici să primească bani sau alte lucruri de valoare; ea nu poate să primească sau să refuze moşteniri fără ştirea bărbatului. 

 -În timp ce bărbatul are dreptul de a scoate bani din bancă, femeia nu are dreptul de a retrage bani fără consimţământul soţului, chiar dacă ea a avut dreptul de a deschide cont fără acest consimţământ. -Conform legii pensiilor, dacă soţul moare înainte de a împlini 15 ani vechime, soţia împreună cu copiii rămâneau fără pensie şi prin urmare, erau muritori de foame.

 -Dacă femeia cere despărţirea de soţ, legea nu-i permite să părăsească casa bărbatului în timpul litigiului oricât de periculoasă ar fi această şedere pentru ea. 

 -Soţul are drept de custodie asupra copiilor indiferent de condiţia acestuia (oricât de decăzut ar fi acesta). 

 -Femeia nu este subiect în acţiuni judiciare cu o singură excepţie: îşi poate face testamentul fără autorizaţia soţului!” 

     In lupta lor pentru emancipare femeile de pretutindeni au militat pentru doua drepturi: accesul liber la educatie pentru a nu mai ramane sclava barbatului si independenta economica prin dreptul la munca    

     Campanie pentru drepturile femeilor, vizând egalitatea socială, politică si economică cu bărbatii. Primele militante europene din sec. XVII-XIX au luptat pentru dreptul femeilor de-a detine proprietăti, de-a avea acces la educatia superioara si pentru dreptul de vot. In sec. al XX-lea, o data cu obtinerea sufragiului feminin, miscarea s-a concentrat asupra sanselor economice si sociale egale ale femeilor, inclusiv angajarea. 

      O preocupare continua in tarile industrializate este contradictia dintre principiul egalitatii, acceptat acum de toti si inegalitatile care persista intre sexe in politica de stat si in viata de zi cu zi. Declaration of Sentiment" 

      In 1848, in localitatea Seneca Falls din statul New York, Elizabeth Cady Stanton si Lucretia Mott au organizat o conferinta pe a carei ordine de zi s-a aflat pentru prima data discriminarea femeilor. Majoritatea femeilor de la acea intrunire se implicasera deja mai inainte in miscarea pentru drepturile negrilor. Miscarea anti-sclavagista a ascutit constiinta femeilor care si-au dat seama acum ca si ele erau discriminate