PERSONALITĂŢI FEMININE CARE S-AU IMPLICAT ÎN VIAŢA POLITICĂ
Carte poştală din colecţie personală.
Maria Tereza a Austriei, cunoscută şi ca Maria Terezia, (în latină Maria Theresia Augusta, în germană Maria Theresia, în maghiară Mária Terézia), (n. 13 mai 1717, Viena - d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Ţărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica împăratului Carol al VI-lea (1685–1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea. A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deşi nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ştefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de Împărăteasă Romană (vezi Sfântul Imperiu Roman).
Fiica lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, Maria Tereza s-a născut în dimineața zilei de 13 mai 1717 la Palatul Hofburg din Viena, la scurt timp după decesul fratelui ei mai mare, Leopold. Tatăl ei, care domnea peste zone vaste în Europa Centrală, avea nevoie de un moștenitor pe linie masculină. În dominioanele habsburgice se aplica legea salică care împiedica femeile să aibă drept la succesiune. Astfel, nașterea Mariei Tereza a fost o mare dezamăgire pentru tatăl ei și pentru populația din Viena. În baza Pragmaticei Sancţiuni adoptate de împăratul Carol al VI-lea, conducerea Casei de Habsburg şi prin aceasta puterea politică efectivă a revenit fiicei sale, Mariei Terezia.
Regele Frederic al II-lea al Prusiei a refuzat să recunoască Pragmatica Sancţiune, ceea ce a dus la Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748). Maria Terezia a reuşit să se impună ca succesoare a tatălui ei, pierzând însă Silezia în favoarea Prusiei.Planul cancelarului Kaunitz de redobândire a Sileziei a eşuat în urma Războiului de şapte ani (1756-1764).
PIATA MARIA TEREZA
În plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790).
Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio educationis"), punând bazele învăţământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educaţiei.În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart).
Oraşul Theresienstadt din nordul Boemiei, întemeiat de Iosif al II-lea ca oraş-garnizoană, a fost denumit astfel în memoria mamei sale.
De asemenea, cartierul Terezian din Sibiu poartă acest nume în amintirea împărătesei Maria Terezia.Cartierul în care este amplasat monumentul poartă numele împărătesei Maria Theresa (1740 - 1780). Aici a funcţionat un vechi orfelinat, în faţa lui (astăzi edificiul face parte din ansamblu de clădiri al Grupului şcolar de Industrie Alimentară), edilii oraşului i-au aşezat bustul în ziua de 27 iulie 1909. Turnată în bronz la Budapesta, lucrarea aparţine sculptorului Konstantin Kleber. Este asezata pe un postament (din pacate, mult distrus) de 3 x 3,50 m, din piatra alba. In fata momentului a existat o figura de
bronz a unui orfan depunand o coroana de lauri.
Una dintre cele mai cunoscute monede din lume, talerul levantin, se bate şi în zilele noastre cu efigia Mariei Tereza.
Maria Tereza a Austriei, cunoscută şi ca Maria Terezia, (în latină Maria Theresia Augusta, în germană Maria Theresia, în maghiară Mária Terézia), (n. 13 mai 1717, Viena - d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, a fost conducătoarea Ţărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica împăratului Carol al VI-lea (1685–1740), soţia împăratului Francisc Ştefan şi mama împăraţilor Iosif al II-lea şi Leopold al II-lea. A purtat titlurile de Arhiducesă a Austriei, regină a Boemiei, regină a Ungariei, Mare Principesă a Transilvaniei etc. Deşi nu a fost niciodată încoronată cu coroana Sfântului Imperiu Roman, este cunoscută ca împărăteasă ca urmare a faptului că a fost căsătorită (din 1736) cu Francisc Ştefan de Lorena (germ. Franz Stephan von Lothringen), care a fost ales în demnitatea de împărat romano-german în 1745, purtând numele de Franz I Stephan. De atunci încolo Maria Terezia a purtat titlul de Împărăteasă Romană (vezi Sfântul Imperiu Roman).
Fiica lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, Maria Tereza s-a născut în dimineața zilei de 13 mai 1717 la Palatul Hofburg din Viena, la scurt timp după decesul fratelui ei mai mare, Leopold. Tatăl ei, care domnea peste zone vaste în Europa Centrală, avea nevoie de un moștenitor pe linie masculină. În dominioanele habsburgice se aplica legea salică care împiedica femeile să aibă drept la succesiune. Astfel, nașterea Mariei Tereza a fost o mare dezamăgire pentru tatăl ei și pentru populația din Viena. În baza Pragmaticei Sancţiuni adoptate de împăratul Carol al VI-lea, conducerea Casei de Habsburg şi prin aceasta puterea politică efectivă a revenit fiicei sale, Mariei Terezia.
Regele Frederic al II-lea al Prusiei a refuzat să recunoască Pragmatica Sancţiune, ceea ce a dus la Războiul de Succesiune Austriacă (1740-1748). Maria Terezia a reuşit să se impună ca succesoare a tatălui ei, pierzând însă Silezia în favoarea Prusiei.Planul cancelarului Kaunitz de redobândire a Sileziei a eşuat în urma Războiului de şapte ani (1756-1764).
PIATA MARIA TEREZAÎn plan intern Maria Terezia a iniţiat un amplu program de reformă, cunoscut sub numele de "Reforma tereziană de stat". A promovat dezvoltarea industriei textile şi a comerţului. În 1768 a adoptat un nou cod penal ("Constitutio Criminalis Theresiana"), iar în 1776 a interzis tortura. A îmbunătăţit situaţia ţăranilor, în special cea a iobagilor, deschizând drumul spre desfiinţarea iobăgiei, măsură adoptată în timpul domniei fiului ei, împăratul Iosif al II-lea (1780-1790).
Maria Terezia a înlăturat scutirea de impozit a nobilimii şi clerului, impunând totodată limitarea puterilor acestor categorii. În 1774 a promovat reforma şcolară ("Ratio educationis"), punând bazele învăţământului secularizat (de stat) pe tot cuprinsul Monarhiei Habsburgice. A înlăturat astfel monopolul bisericesc în domeniul educaţiei.În timpul domniei Mariei Terezia cultura a cunoscut un avânt deosebit, manifestându-se atât în domeniul arhitecturii, cât şi în cel muzical (Wolfgang Amadeus Mozart).
Oraşul Theresienstadt din nordul Boemiei, întemeiat de Iosif al II-lea ca oraş-garnizoană, a fost denumit astfel în memoria mamei sale.
De asemenea, cartierul Terezian din Sibiu poartă acest nume în amintirea împărătesei Maria Terezia.Cartierul în care este amplasat monumentul poartă numele împărătesei Maria Theresa (1740 - 1780). Aici a funcţionat un vechi orfelinat, în faţa lui (astăzi edificiul face parte din ansamblu de clădiri al Grupului şcolar de Industrie Alimentară), edilii oraşului i-au aşezat bustul în ziua de 27 iulie 1909. Turnată în bronz la Budapesta, lucrarea aparţine sculptorului Konstantin Kleber. Este asezata pe un postament (din pacate, mult distrus) de 3 x 3,50 m, din piatra alba. In fata momentului a existat o figura de
bronz a unui orfan depunand o coroana de lauri.
Una dintre cele mai cunoscute monede din lume, talerul levantin, se bate şi în zilele noastre cu efigia Mariei Tereza.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu