miercuri, 24 iulie 2013

CATREN UMORISTIC ...D-nei dr. Andreea Cervatiuc (fiica cea mare a poetei Lucia Olaru Nenati),


CATREN UMORISTIC
...D-nei dr. Andreea Cervatiuc (fiica cea mare a poetei Lucia Olaru Nenati), câştigătoarea Premiului internaţional de excelenţă în cercetare, (TESOL Award for Distinguished Research) pentru anul 2013. Premiul a fost acordat de TESOL International Association (Asociaţia Internaţională pentru predarea englezei la vorbitori de alte limbi).
Doamnei doctor de engleză...
Motto ab initio:
/...Şoareci prinde, mi se pare... Numai în picioare pică.../
/...Nouă vieţi... sau şapte... (o)are?…Ce se naşte din pisică!/
...Fără muncă, nu-i minune... Când ai carte, ai şi parte...
...Aşchia, de trunchi, se spune, nu se duce prea departe...
...Capra, masa, iada, casa... Glasul sângelui nu minte...
Mici copii... tabula rasa!... Ne-aţi lăsat fără cuvinte!
Motto postrema:
…If you want to achieve something in life, work hard... nothing comes for free!
 (Dacă vrei să realizezi ceva în viaţă, munceşte mult... nimic nu vine degeaba!)


D.M.G., Botoşani, 2013

VA INVIT SA VIZITATI VIRTUAL CATEDRALE SI BISERICI DIN LUME

In niciun domeniu, arhitectura nu si-a exprimat maestria cu atata arta ca la inaltarea templelor si a bisericilor. Aici au fost abordate toate stilurile, de aici au demarat inovatiile indraznete, aici si-a pus amprenta tot ce au putut crea artistii mai indraznet, mai rafinat si perfect. Completata cu aportul pictorilor si al sculptorilor, arta arhitecturala practicata de-a lungul secolelor ne-a lasat o comoara muzeistica inestimabila, cum apare in imaginile de pe Big Picture. Merita s-o vizitam macar virtual, daca nu calcand locurile cu piciorul. Catedrala Las Lajas, Columbia. Constructia, finalizata in 1948, abordeaza stilul neo-gotic. 
Face corp comun cu o pasarela arcuita, avand deschiderea de 30 metri peste un defileu adanc.

Catedrala Luterana din Reykjavik, a patra cladire ca inaltime din Islanda. Proiectul a fost conceput in 1937 de catre arhitectul Gudyounom Samuelson, iar constructia a durat 38 de ani. Astazi este una dintre principalele atractii ale capitalei islandeze.
Catedrala Sfantul Vasile din Moscova. Monument de notorietate a fost inaltat intre anii 1555-1561 de tarul Ivan cel Groaznic, pentru a celebra victoria asupra tatarilor. Conform legendei, arhitectii au fost orbiti de tar, ca sa nu poata construi alta catedrala, care s-o intreaca.
Domul din Milano. Ca marime, se claseaza pe locul patru, in topul catedralelor lumii. Are vechimea de cinci secole si este realizata din marmura alba. Pentru Milano, este un simbol al orasului, alaturi de opera La Scala.
Biserica Tatalui Ceresc cel Milostiv este o constructie nonconformista, inaltata in anii 1996-2003 la Roma, ca replica moderna din beton armat, data vestigiilor din piatra mostenite de locuitorii Romei de la stramosii lor latini.
Biserica Sagrada Familia, din Barcelona. Construita in 1882, din donatii private, in baza proiectului elaborat de Antonio Gaudi, este una din principalele atractii ale Barcelonei. Finisarile sunt inca in curs, iar complexitatea lor face sa nu se prevada incheierea lucrarilor mai devreme de anul 2026.
Biserica din Paraportiani, insula Mykonos, Grecia. A fost construita in secolele XV-XVII, in cinci etape diferite. In fapt, sunt cinci biserici, constituind un tot unitar. Desi este modest ornamentata, constitutie o atractie deosebita pentru turisti
Biserica Stavkirka, din Borgunne, Norvegia. Impresioneaza atat prin arhitectura arhaica a nordului, cat si prin vechimea ei: a fost construita intre anii 1150 si 1180.
Catedrala Sfintei Fecioare Maria din Brasilia. A fost construita in stil nonconformist in noua capitala a Braziliei. In 1988, arhitectul a primit premiul Pritzker pentru aceasta lucrare.
Biserica luterana Grundtvig, din Copenhaga. Este singura constructie religioasa realizata in stil expresionist. Constructia a durat intre anii 1921 si 1926.
Bazilica Maicii Domnului din Maringa, Brazilia. In limba portugheza, monumentul poarta complicatul nume Catedral Basilica Menor de Nossa Senhora da Gloria. Este cea mai inalta catedrala din America Latina, cu cei 114 metri ai ei. La asta se adauga si crucea de 10 metri.
Noua catedrala din Cordoba, Spania. Stilul sobru simbolizeaza in acelasi timp si modestia pamantenilor si maretia spiritului. Desi se distanteaza de orice traditie artistica, arhitectii ne asigura ca au respectat toate regulile minimale impuse de canoane.
Biserica Sfantul Gheorghe din orasul etiopian Lalibela este un unicat mondial. Creata in secolul XIII, cladirea are in exterior o simpla cruce de dimensiunile 25 x 25 metri. In subteran, sunt 11 biserici construite la comanda regelui Lalibela, legate intre ele prin tuneluri.
Biserica Greco-Catolica Sf. Iosif, din Chicago, a fost construita de colonia ucraineana din America, in 1956. Este cunoscuta pentru cele 13 cupole de aur, simbolizand cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos.
Basilica San Piedro din Roma. Are inaltimea de 119 metri si suprafata totala de 15.000 mp. Este amplasata pe teritoriul Vaticanului.
Catedrala Maicii Domnului din Siracusa, Italia. A fost construita simbolic, in forma unui cort de beton.
Catedrala Notre Dame de Paris. Are 130 metri lungime, 45 metri latime, 35 metri inaltime si o capacitate de 10.000 de persoane, pentru care este considerata cel mai incapator lacas de cult din lume. Constructia este inceputa in secolul XII si terminata in secolul XIV. Catedrala Notre Dame de Paris. Are 130 metri lungime, 45 metri latime, 35 metri inaltime si o capacitate de 10.000 de persoane, pentru care este considerata cel mai incapator lacas de cult din lume. Constructia este inceputa in secolul XII si terminata in secolul XIV.
Catedrala manastirii Sfantul Mihail din Kiev. Legenda spune ca aceasta este prima constructie din Rusia care a folosit procedeul de poleire cu aur a turlelor.
Biserica Arbore din nordul Romaniei. Este inclusa in Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO si, impreuna cu alte cateva biserici din aceeasi zona, atrage prin picturile murale executate in Evul Mediu.
Catedrala Sfantul Isaac, Petersburg, Rusia. Acoperita cu o poleiala de aur, in greutate de 100 kilograme, bolta catedralei se zareste de departe, din golful Finlandei.
Biserica Iisus Mantuitorul insangerat, Petersburg, Rusia. Construita intre anii 1883-1907). Sensul denumirii: jertfa mantuirii prin sange.

marți, 16 iulie 2013

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, se va afla în vizită în România în perioada 15-16 iulie

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, se va afla în vizită în România în perioada 15-16 iulie, urmând să susţină la Bucureşti un discurs despre identificarea unei "noi paradigme de creştere" economică în regiune, a anunţat, marţi, Fondul.
"La Bucureşti, Lagarde va susţine un discurs despre România şi Europa de Est, concetrându-se asupra identificării unei noi paradigme de creştere pentru regiune", se arată într-un comunicat transmis de FMI.
După România, Lagarde va vizita şi Lituania, pe 17-18 iulie.
"În timpul vizitelor - primele în aceste două ţări de la preluarea funcţiei de şef al FMI în iulie 2011 - Lagarde se va întâlni cu autorităţi, precum şi reprezentanţi ai sectorului privat, societăţii civile şi mediului academic, pentru a discuta perspectivele economice şi provocările care urmează pentru fiecare din cele două ţări", se arată în comunicat.

La Vilnius, Lagarde va participa la un forum privind provocările şi oportunităţile integrării economice europene, marcând astfel începutul mandatului Lituaniei la preşedinţia Uniunii Europene.
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat, săptămâna trecută, ultimele douã evaluãri ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisã de autoritãţile de la Bucureşti, astfel cãă acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes.
Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autoritãţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.
Înţelegerea a fost paraată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia sã se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducã arieratele şi sã adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.


http://www.realitatea.net/directorul-general-al-fmi-christine-lagarde-vine-la-la-bucuresti-pe-15-16-iulie_1216928.html
   Christine Madeleine Odette Lagarde (n. Lallouette 1 ianuarie 1956, Paris este un avocat francez și actualul director general al Fondului Monetar International.
    De-al lungul carierei sale politice, Lagarde a îndeplinit mai multe funcții oficiale în Franța, printre care ministru de finanțe, ministru al agriculturii și ministru al comerțului și industriei. Ea a fost prima femeie care a devenit ministrul unei economii și este prima femeie care a devenit director general al FMI.
Pe 16 noiembrie 2009, ziarul britanic Financial Times a numit-o pe Lagarde cel mai bun ministru de finanțe din zona euro. Tot în același an, revista Forbes a clasat-o pe locul șaptesprezece în rândul celor mai puternice femei din lume.
       În anul 1981, Christine Lagarde s-a alăturat companiei americane de avocatură Baker & McKenzie, iar după șase ani, a fost numită director al filialei din Europa de Vest. Ea a intrat în comitetul executiv în 1995, iar în octombrie 1999 a devenit prima femeie care a preluat funcția de președinte al companiei
      La data de 28 iunie 2011, ea a fost numită următorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI) pe o perioadă de cinci ani, urmând să preia funcția câteva zile mai târziu, pe 5 iulie.
    În 2004, Lagarde a devenit președinte al comitetului de strategie globală.Interesul ei personal în afacerile europene a condus-o la deschiderea Centrul de Drept European din Bruxelles, un birou al Baker & McKenzie dedicat exclusiv practicii dreptului Uniunii Europene.
În calitate de ministru francez al comerțului și industriei între 2005 și 2007, Lagarde a favorizat deschiderea de noi piețe pentru produsele țării, punând accent pe sectorul tehnologic. 
   Pe 18 mai 2007, ea a preluat funcția de ministru al agriculturii, făcând parte din guvernul condus de François FillonÎn luna următoare, ea s-a alăturat cabinetului lui François Fillon în cadrul Ministerului Afacerilor Economice pentru a deveni prima femeie care urmează să fie vreodată responsabilă de politica economică din Franta.
În mai 2011, Lagarde a fost menționată ca un posibil înlocuitor al lui Dominique Strauss-Kahn în funcția de director general al Fondului Monetar Internațional
Candidatura ei la șefia FMI a fost susținută de guvernele din Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Regatul Unit, Germania șiIndia.
Pe 25 mai 2011, Lagarde și-a anunțat oficial candidatura la șefia FMI pentru a-l înlocui pe Dominique Strauss-Kahn, care și-a dat demisia.
La data de 28 iunie 2011, comitetul executiv al Fondului Monetar Internațional a ales-o pe Christine ca director general pe o perioadă de cinci ani, urmând să își preia funcția câteva zile mai târziu, pe 5 iulie.

Christine Lagarde la sediul BNR a declarat ,, Ma bucur ca sunt la dvs. multe femei profesioniste, care participă la economia unei ţări. Este prima dată când vizitez România, Bucureştiul. 
Mi s-a spus că Bucureştiul este micul Paris şi aşa l-am văzut. România face parte din Uniunea Europeană. România este puternică şi face parte din Europa. Destinele României şi Europei se împletesc.

.
O piesă despre visul Europei a lui Eugen Ionescu, care se joacă pe scena teatrului din Paris, un vis în care temerile noastre pentru viitor ne fac mai uniţi şi împreună noi europenii putem înainta şi reuşi. Acest vis de secole azi este o dovadă că bătrâna Europă se uită către Răsărit, România se uită către Europa". 

sâmbătă, 13 iulie 2013

Cultura - un proiect pentru toţi


  





Cultura - un proiect pentru toţi
(...În atenţia botoşănenilor şi nu numai!)


Eu, Petruţ Pârvescu, conştient de sarcina pe care mi-o asum în totalitate, la modul cel mai serios cu putinţă, în urma a numeroase şi îndelungi deliberări (interioare si exterioare!), cu demnitate, onoare, profesionalism şi, de ce nu, un anumit curaj.., în aceste vremuri.., m-am hotărât, susţinut de aproape Întreaga Obşte Culturală, să particip la concursul de proiecte pentru postul de manager la Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Botoşani şi să fac publică atitudinea mea.
E o competiţie cu multe riscuri despre care nu este cazul să discutăm.., este o adevărată luptă!
Aceste riscuri mi le-am asumat alături de toţi susţinătorii mei.
Sunt pregătit să câştig(ĂM), sunt pregătit să pierd(EM)!
Ca cetăţean liber al agorei, fără a darâma scaune şi fotolii trecătoare, atât timp cât au devenit vacante, mă preocupă criteriile de performanţă, competenţă şi profesionalism ca funcţii ale scaunului şi nu scaunul funcţiei.
Dincolo de toate şi de tot, sunt unul dintre  oamenii care ţin la principii şi onoare.
Ca profesor de istorie-filozofie, scriitor şi publicist, cum ar fi zis nenea Iancu Caragiale, de peste douăzeci şi ceva de ani locuiesc pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, înzestrate cu har şi genialitate, cu oameni mândri, harnici şi talentaţi.
Aici am familie, prieteni, cunoscuţi şi necunoscuţi respectabili. Cunosc, cum s-ar zice, realitatea!
M-am străduit pe cât mi-a fost posibil, păstrându-mi echilibrul şi demnitatea, să mă integrez în societate, să iau atitudine, să fiu un soldat devotat, dar, când a fost nevoie,  şi un bun caporal!
Sunt cunoscut şi preţuit ca om, cetăţean, profesor şi scriitor în Satul meu, în Oraşul meu, în Ţara mea, atât cât trebuie, merit şi nimic mai mult!
În privinţa asta sunt mulţumit, am fost, sunt şi voi rămâne, mereu însă un om liber, conştient de vremuri, spaţii, timpuri şi realităţile lor. Despre mine, fără modestie şi falsă aroganţă speculativă, îi las să vorbească pe cei din jurul meu, cărţile şi faptele mele.
De-a lungul şi de-a latul timpului migrator mi s-au propus diferite funcţii în cultură şi educaţie, pe care, după o analiză dreaptă, amănunţită, le-am refuzat rând pe rând, politicos.
Iată, a venit vremea, ca, din postura în care mă găsesc, întrunind sufragiul colegilor de breaslă şi de suferinţă, al unora dintre factorii de decizie şi de control de peste dealuri şi văi, tabere şi convenţii nelămurite îndeajuns, încă, dar mai bine situate ca niciodată până astăzi, să intru în arenă şi, împreună, să
încercăm cu toţii să lucrăm pentru binele cetăţii, să zidim pilonii acelei punţi de legătură necesară demersului nostru - cultura pentru toţi, de la toţi, în folosul tuturor!
Aici şi acum nu este cazul să vorbim despre zestrea culturală a judeţului Botoşani: tradiţii, datini şi obiceiuri, scriitori, pictori, sculptori, actori, muzicieni, creatori ai artei populare şi culte.
La toate acestea, dacă amintim cele patru puncte cardinale ale culturii româneşti: EMINESCU, IORGA, ENESCU, LUCHIAN cred, că, dincolo şi înapoia noastră, lucrurile sunt lămurite pentru multe generaţii. Punct.
Vom încerca pe cât ne va fi posibil, cu ajutorul şi sprijinul oficialităţilor locale şi centrale, personalităţilor de orice orientare politică, religioasă, intelectuală, meşteşugarilor şi creatorilor artei populare, etc., să ducem mai departe proiectele şi destinele acestei instituţii, să luăm ceea ce s-a făcut bine, s-a dovedit a fi sănătos, trainic, de perspectivă în planul culturii populare şi culte, să le întregim originalitatea, numărul  şi farmecul lor cu altele noi, capabile să dinamizeze potenţialul cultural-strategic al judeţului Botoşani.
N.B.: Ca noutate absolută, legată de viitorul proiect managerial, ne propunem, printre altele, înfiinţarea unui Complex cultural-turistic botoşănean, un fel de Muzeu al satului la Botoşani sau într-o altă locaţie notabilă, capabil să valorifice, cerceteze, conserve şi promoveze zestrea cultural-tradiţională a judeţului nostru.
Cu riscul de a mă repeta, să încercăm, dragi prieteni, prin toate mijloacele, ca acest potenţial, de excepţie să  îl ocrotim, conservăm şi să-l promovăm superior, iar prin programe şi proiecte structurale, medii şi de perspectivă, să-l facem mai bine cunoscut şi apreciat, atât în judeţ, în ţară cât şi în străinatate.
Să încercăm, aşadar, să strângem laolaltă toate capacităţile creatoare ale acestui judeţ, mai mari sau mai mici, mai mult sau mai puţin cunoscute, să le cultivăm, să le punem în evidenţă, bună orânduire şi înţelegere, fără patimă si orgolii personale şi fără a renunţa la criteriile de valoare, originalitate şi calitate, cu respectul, modestia şi recunoştinţa necesară.
Cu prietenie şi respect,
Petruţ Pârvescu
Contact: direct pe blog sau pe e-mail: petrutparvescu@yahoo.com
P.S.: Preocupat de bunele intenţii, dincolo de ordinea de zi  şi prezentarea de idei, aştept şi pe această cale opiniile şi sugestiile dvs., pentru o mai bună şi dreaptă reflectare în viitorul proiect de management al realităţilor culturale ale judeţului nostru.
Acest mesaj este valabil şi în alte locuri, părţi de lume românească care, în aceasta perioadă dificilă îşi asumă cu demnitate, curaj şi realism, rolul de vectori de normalitate, modestie şi competenţă, oameni ce sunt legaţi într-un fel sau altul de realităţile şi valorile botoşănene.
Nu sunt nici pe departe naiv sau visător pe de-a-ntregul, sunt un om ca şi voi, dar sunt conştient de sănătatea şi valoarea demersului nostru de aici şi de pretutindeni!




joi, 11 iulie 2013

Expozitia ,,Case de zid, zidiri de suflet" la Muzeul Judetean Botosani



Muzeul Judeţean Botoşani
organizează
în perioada IULIE-AUGUST 2013
expoziţia de artă plastică

Case de zid, zidiri de suflet

Gheorghe PETRAŞCU – Casă din Balcic, u.c., 23,5x31 cm
Sunt prezentate un număr de peste 50 de lucrări de artă, realizate în diverse tehnici (ulei pe pânză / carton, acuarelă, guaşe, acvaforte, litografie, pastel), având ca tematică ilustrarea plastică a unor habitate, din zona rurală şi urbană, construcţii civile şi religioase din diverse locuri din ţară sau din străinătate.
Lucrările, aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Botoşani, au fost realizate, majoritar, în prima jumătate a secolului XX, de către cunoscuţi şi apreciaţi artişti plastici români, precum
P. ACHIŢENIE, C-tin AGAFIŢEI, M. ALEXA, Călin ALUPI, S. BABII, Viorica BOTEZATU, C-tin CALAFETEANU, Virgil CHIVU, Şt. CONSTINTINESCU, Cik DAMADIAN, Şt.  DĂNILĂ, Radu DĂRÎNGĂ, C-tin DOROFTEI, C. DUMITRIU, Ana FEDIUC, Ion GRIGORE, F. GROSU, Hans HERMANN, Gh. HUIVAN, Lucreţia IONESCU, Dem IORDACHE, Eugen ISPIR, C. MIHĂILESCU, Victor MIHĂILESCU CRAIU, Costin NEAMŢU, Mircea OLARIAN, Marcel OLINESCU, Gh. PETRAŞCU, C-tin PILIUŢĂ, Adrian PODOLEANU, N. POLIDOR, Bogdan SCĂRLĂTESCU, Rudolf SCHWITZER CUMPĂNA, N. STOICA, Răzvan STOICA, L. ŞOPTELEA, G. ŞPAIUC, Petru Remus TROTEANU, Clarette WACHTELL.
Vernisajul VINERI, 12 IULIE 2013, ora 13
Galeriile de Artă ,,Ştefan Luchian” Botoşani




marți, 9 iulie 2013

Premiul I a revenit poetului botoşănean Dorel Mihai Gaftoneanu

Poetul botoşănean D.M. Gaftoneanu premiat în
Suceava, Vâlcea şi Hunedoara



             La Festivalul Național de Poezie „Ion Budai Deleanu”, ediția a III-a, Geoagiu, Hunedoara, Premiul I a revenit poetului botoşănean Dorel Mihai Gaftoneanu, care, săptămâna trecută, la Concursul Național de Poezie „Vasile Militaru”, ediția a III-a, Ocnele Mari, Vâlcea, a primit Premiul al II-lea, la ambele concursuri participând cu grupaje tematice de prozopoeme satirice iar recent, la Festivalul Literar „Mihai Eminescu”, ediţia a VI-a, Dumbrăveni, Suceava i s-a acordat o diplomă de excelenţă  ca scriitor.