Manifestarea ştiinţifică şi culturală, în cinstea academicianului Alexandru Zub, renumitul istoric botoşănean sub egida "Istorie şi civism – Alexandru Zub-80", dedicate academicianului Alexandru Zub, cu ocazia împlinirii a 80 de ani.Botoşani-2014

Pe 12 octombrie, Alexandru Zub a împlinit vârsta de 80 de ani! 

    Direcţia Judeţeană pentru Cultură Botoşani, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, Consiliul Judeţean Botoşani, Primăria comunei Vârfu Câmpului, Asociaţia Primarilor din judeţul Botoşani, Societatea Culturală "Ecoul Siretului" Vârfu Câmpului, Asociaţia Culturală "Nicoară" Botoşani, Şcoala Gimnazială nr. 1 Vârfu Câmpului au organizat în zilele de 16 octombrie, ora 11.00, la Botoşani (Sala Eminescu a Hotelului Rapsodia), şi pe data de 17 octombrie, ora 10.30, la Vârfu Câmpului (Şcoala din satul Maghera), manifestări ştiinţifice şi culturale, în cinstea academicianului Alexandru Zub, renumitul istoric botoşănean sub egida "Istorie şi civism – Alexandru Zub-80", dedicate academicianului Alexandru Zub, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. 

     Cu acest prilej au fost prezenţi la Botoşani şi Vârfu Câmpului personalităţi ale vieţii academice şi ştiinţifice, academicieni: Gheorghe Cliveţi (directorul Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași), Dumitru Vitcu (cercetător ştiinţific Academia Română, Filiala Iaşi, Institutul "A.D.Xenopol" Iași, născut în Ibăneşti, judeţul Botoşani ), Cătălin Turliuc (cercetător ştiinţific), Stelian Dumistrăcel (cercetător ştiinţific, profesor universitar, lingvist, născut în Zvoriştea, judeţul Suceava, coleg de şcoală cu Alexandru Zub la Şcoala Normală Şendriceni) ,  Ion H. Ciubotaru (etonolog, istoric literar, publicist, născut în satul Arborea, judeţul Botoşani), Florin Cîntic istoric, directorul Arhivelor Naţionale Iași, fost student al lui Alexandru Zub.Tatăl lui Florin Cîntic a fost coleg cu Alexandru Zub la Şcoala Normală din Şendriceni), Grigore Ilisei (scriitor, publicist, om de radio şi televiziune), intelectuali, oficialităţi judeţene şi naţionale, scriitorii: Gellu Dorian, Lucia Olaru Nenati, Lucian Alecsa, Victor Teişanu, precum şi invitaţi din Republica Moldova, academician Nicolae Dabija.

       În debutul manifestării, academicianul Alexandru Zub a primit o diplomă de excelenţă din partea Ministerului Culturii. De asemenea, a fost lansate două cărţi, "Frumoasă înălţare de cuvinte" Academicianului Alexandru Zub", editată de Institutul de Istorie "A.D.Xenopol" Iaşi, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Botoşani, coordonator Prof.univ.dr. Gheorghe Cliveţi, şi "Teme pentru acasă", de academician Nicolae Dabija.

     Alexandru Zub s-a născut pe 12 octombrie 1934, in localitatea Vârfu Câmpului, judetul Botosani. Este unul dintre cei mai mari istorici români, membru corespondent al Academiei Romane din 10 septembrie 1991 si membru titular din 2004. Deoarece a organizat in 1957 o manifestare studentească, considerată ilegală de către autorităti, cu ocazia implinirii a 500 de ani de la inscăunarea lui Stefan cel Mare, a fost condamnat la zece ani inchisoare politică (din care a executat sase).

     După absolvirea Scolii Normale (Pedagogice) din Sendriceni - Dorohoi, a urmat cursurile Facultatii de Istorie din Iasi.

     In 1973 a devenit doctor in stiinte istorice. Din 1957 a lucrat in cercetare, initial in colectivul de istorie medievală, apoi in cel de istorie modernă la Institutul de Istorie si Arheologie A. D. Xenopol din Iasi; din 1990 este director al Institutului de Istorie A. D. Xenopol din Iasi.

     Membru al Asociatiei Istoricilor Europeni, al Asociatiei Istoricilor Americani, al Societatii Internationale pentru studiul Timpului, al Comisiei Internationale de Istoriografie; cavaler al Ordinului Artelor si Literelor, conferit de guvernul francez. Din 2006, este seful sectiei istorice a Academiei Romane, succedându-i lui Dan Berindei.

      In 2005, Alexandru Zub a primit Titlul de Cetatean de Onoare al Municipiului Botosani.
 Activitatea academicianului a fost evocată în cuvinte alese, pline de profunzime şi respect faţă de ilustrul cărturar citate din ,, Frumoasa înălţare de cuvinte" de :

Veşnic tânăr într-o istorie tridimensională -Romulus Rusan 

,,În accepţiunea tradiţională a cuvântului, profesiunea de istoric este una adâncită în mitologie. Herodot sau Plutarh, Tacit sau Tucidide sunt persoane venind dintr-un Olimp ceţos, populat de făpturi mirabile, sprijinind ,, cerul pe umăr”, cum scria Eminescu despre cărturarul său.
     Alexandru Zub, mereu tânărul sărbătorit de azi, care împlineşte totuşi o neverosimilă vârstă, este făcut dintr-o altă plămadă, are o forma mentis care îl împinge necontenit dinspre vecii spre o limpede actualitate. Trecutul, în viziunea sa, nu este niciodată încheiat,, timp mort”, el este dimpotrivă o sursă de învăţătură pe care o înterpretează holografic, ca un mod de înţelegere a viitorului cel mai probabil”(....) 

Alexandru Zub- Eugen Simion 

,, Am încercat în câteva rânduri să-i fac un portret, cât de cât verosimil, lui Alexandru Zub, un mare istoric şi, după convingerea mea, un om special, discret şi eficient în profesiunea lui, admirator al lui Kogălniceanu şi Xenopol, în fine, un moldovean care se trage, am impresia, din clasa morală şi spirituală a meditativului Miron Costin şi mai puţin din aceea a lui Ion Neculce, cel ce a adus râsu-plânsu în literatura română. Modelul lui mai apropiat, în discursul istoric şi în filosofia de existenţă, pare a fi Pârvan, un filosof al istoriei pe care l-au iubit şi, într-o oarecare măsură, l-au urmat Eliade şi o bună parte din tinerii intelectuali di anii 30.” (....) 

Istoric şi subiect al istoriei -Ana Blandiana 

,,Singurul fel în care pot să scriu despre Alexandru Zub este făcând abstracţie de circumstanţe. Nu pentru un anumit prilej festiv şi aniversar, şi nu caligrafiind un omagiu protocolar. Scriu pur şi simplu pentru că simţeam demult nevoia s-o fac şi pentru că îmi face bine să dau expresie intimidării care- în pofida nenumăratelor fire şi colaborări care ne-au legat în ultimele două decenii- mă cuprinde în preajma sa. O intimidare în care se regăsesc stima pentru cărturar, preţuirea pentru istoric, respectul pentru autor, emoţia în faţa fostului deţinut politic, admiraţia în faţa spiritului echilibrat de o nedezminţită demnitate şi de o nobilă lipsă de ostentaţie. De fapt ceea ce frapează în persoana- atât de subţire şi de fragilă încât duce gândul mai degrabă la adolescenţă decât la senectute-a academicianului Alexandru Zub este nu numai faptul că nu pare să aparţină unei vârste, ci mai ales faptul că nu pare să aparţină în mod clar unei epoci, în orice caz nu epocii noastre. Cu rezerva şi discreţia lui atât de neobişnuite azi, el pare ajuns printre noi din acea lume de la începutul secolului trecut, şi chiar sfârşitul secolului XIX, în care trebuia construit totul şi adevăraţii intelectuali erau nu numai autorii operelor lor, ci apostolii poporului de ţărani pe care-l reprezentau”

Dănuţ Huţu, directorul 

Direcţiei Judeţene pentru Cultură Botoşani: 

"Instituţiile culturale şi autorităţile judeţului Botoşani au considerat oportun şi necesar organizarea unor activităţi ştiinţifice care să fie dedicate academicianului Alexandru Zub, cu prilejul aniversării celor 80 de ani de viaţă şi de prodigioasă activitate ştiinţifică. Este o iniţiativă normală, de respect imprescriptibil, destinat a pune în valoare prestigiul pe plan naţional şi internaţional al savantului şi dorinţa reprezentanţilor instituţiilor locale de a-şi exprima consideraţia lor pentru o operă ştiinţifică de excepţie şi un comportament exemplar. Nu doar istoric şi istoriograf, în aceeaşi măsură şi creator de şcoală, a reuşit să contribuie la formarea unor discipoli care au căutat aceleaşi valori intelectuale şi rigori ştiinţifice şi morale".

Gelu Țigănucă, subprefectul judeţului Botoşani:  

"Este unul dintre momentele pe care noi, botoșănenii, indiferent din ce domeniu profesional facem parte, îl trăim cu bucurie și cu mândrie. O mândrie că unul dintre noi a ajuns atât de departe, că este o valoare, recunoscută la nivel național și internațional. Domnule academician, vă urez să fiți sănătos, să ne faceți în continuare mândri de noi înșine, ca botoșăneni".

Cristian Achiței, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Botoşani: 

 "Chiar dacă sunt inginer constructor, vă asigur că întotdeauna mi-a plăcut foarte mult istoria. Conducerea Consiliului Judeţean este onorată că a putut finanța acest minunat eveniment, vă dorim viață lungă, sănătate și împliniri".

Academician Nicolae Dabija: 

"Noi, dincolo de Prut, am avut o istorie scrisă de oameni străni neamului nostru, despre Ştefan cel Mare erau adevărate numai numele, anul venirii la domnie şi anul morţii. În rest, numai minciună. Cel mai mare merit al lui Ştefan cel Mare, numit în manualele de la Chişinău Ştefan al III-lea, era că el şi-a căsătorit o fată cu fiul Ţarului Rusiei. Nici un cuvânt despre faptele lui. La noi, după 1947, au fost clase cu profesori exilaţi în Siberia numai pentru că au rostit numele lui Ştefan cel Mare. Şi nu ştiam că acelaşi lucru s-a întâmplat şi aici, în ţară, unde Ştefan a umblat desculţ.Şi numele lui este Alexandru Zub. Este absurd să suferi, să fii închis pentru că îţi iubeşti neamul, îţi iubeşti ţara. Mie mi-a spus un profesor de la Chişinău, după război, când aflai că a fost arestat profesorul cutare, scriitorul cutare, parcă îţi era ruşine că nu eşti şi tu închis. Adevărata Românie, România profundă se afla la Aiud, la Piteşti, acolo unde suferea intelectualitatea românească, şi în Basarabia, adevăraţii intelectuali erau în fundul Siberiei. După 1944, în Republica Moldova a fost aplicat Codul penal al Ucrainei, art. 72, dacă te declarai român imediat erai identificat ca naţionalist, iar naţionaliştii erau sancţionaţi, puşi la zid, trimişi în Siberia, arestaţi. Şi au venit elevii, discipolii domnului Alexandru Zub şi încearcă să ne întoarcă cu faţa spre istoria noastră. Eu aş compara ceea ce face Alexandru Zub în istorie cu un gest pe care l-a făcut Nicolae Iorga. Atunci când Iorga, un mare botoşănean,a  scris Istoria Imperiului Otoman, turcii au vrut să îl decoreze cu cea mai mare distincţie. Şi Nicolae Iorga a spus: Nu vreau, rog să mi se întoarcă drapelul pierdut de Ştefan cel Mare în bătălia de la Valea Albă. Steagurile pe care le-a câştigat Alexandru Zub sunt multe. Unul dintre drapele este dragostea Basarabiei".

http://1-cultural.blogspot.ro/2014/07/taceri-talmacite-n-cuvinte-nicolae.html
Cercetător dr. Dumitru Vitcu: 

"Încerc un sentiment de mândrie. O primă motivaţie ar fi faptul că provin din aceeaşi zonă etno-folclorică cu sărbătoritul de astăzi, domnul academician Alexandru Zub, eu provenind din Ibăneşti, Dorohoi, domnia sa Vârfu Câmpului. O aruncătură de băţ. În plus, am avut cel puţin patru ani aceeaşi instructori formatori, profesori care predau deopotrivă şi la Şcoala Normală din Şendriceni, şi la Liceul Grigore Ghica din Dorohoi, începând cu profesorul Gheorghe Romândaşu. Apoi mi-a fost coleg şi i-am fost coleg în cadrul Institutului A.D.Xenopol.