Cele mai vechi urme ale civilizaţiei omeneşti din această parte de ţară, se păstrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi la Muzeul de Arheologie Săveni, ele constând în unelte şi arme din piatră cioplită şi os, resturi fosile ale unor animale preistorice, cărora li se adaugă un exponat unic în Europa de S-E - un adăpost omenesc din paleolitic, parţial reconstituit. Descoperite la Ripiceni - Izvor, Mitoc şi Crasnaleuca, aceste vestigii reţin, deopotrivă, atenţia specialiştilor şi a
vizitatorilor, constituindu-se unele dintre punctele de mare atracţie ale celor
două muzee.
Muzeele din Botoşani şi Săveni; deţin un extrem de bogat patrimoniu de
piese; neolitice, ilustrative pentru cultura Cucuteni, în al cărei areal
a fost cuprins, pe deplin şi teritoriul de astăzi al judeţului.
Ceramica lucrată manual, decorată cu motive geometrice, pictată în două sau
trei culori (alb, roşu, negru) incizate sau excizate, extrem de variată în
privinţa formelor (străchini, castroane, căuşe, vase de provizii, vase tip
binoclu etc.) şi dimensiunilor, figurinele antropomorfe şi zoomorfe legate de
cultul fecundităţii şi fertilităţii, vetrele şi altarele, uneltele din piatră
şlefuită şi os, descoperite la Drăguşeni, Ştefăneşti, Truşeşti sau Cucorăni,
fac dovada unei civilizaţii avansate, comparabile cu cele mai cunoscute
civilizaţii ale timpului.
Epoca metalelor, în care geto-dacii se individualizează din masa tracilor şi
îşi construiesc prima organizaţie statală, ub regele Burebista (sec. I a. Chr.)
este ilustrată în expoziţia de bază a Muzeului Judeţean de Istorie prin
intermediul unui important număr de obiecte din rândul cărora se
detaşează cele descoperite în cetatea de la Stânceşti (sec. VI - V a. Chr.) - unelte,
arme, podoabe, obiecte casnice şi vase ceramice, unele de factură greacă, pe
cele descoperite la Lozna, com. Dersca - unelte din fier, datând din ultimul
secol al mileniului I a. Chr. Etc.
Perioada corespunzătoare existenţei provinciei romane Dacia şi cea a desăvârşirii procesului de formare a poporului român este ilustrată, în Muzeul Judeţean de Istorie, prin numeroase obiecte de factură carpică, dar şi de obiecte de factură romană, pătrunse în spaţiul dacilor liberi pe calea schimbului (vase de provizii, amfore, cupe, opaiţe etc), vase pentru ofrande şi obiecte de podoabă descoperite în morminte de înhumaţie din secolele III-IV, monede şi unelte agricole
Epocii prefeudale şi celei feudale îi aparţin uneltele, vasele ceramice, armele
şi tezaurele cu obiecte şi monede de argint descoperite la Hudum, Stăuceni sau
Lunca (sec. XIV - XV), cahlele şi butonii din ceramică smălţuită de la
ctitoriile lui Ştefan cel Mare, bisericile „Sf. Nicolae" din Dorohoi
(1495) şi „Sf. Nicolae Popăuţi" - Botoşani (1496), inelele cu sigiliu şi
paftalele din secolele XVI- XVII şi un important număr de documente - cărţi
bisericeşti, hrisoave domneşti etc.
Epoca modernă - marcată de revoluţiile de la 1821 şi 1848, de realizarea
statului naţional în anul 1859 şi proclamarea independenţei de stat a României
în anul 1877 şi în anul 1918 de făurirea statului naţional unitar, este
ilustrată, de asemenea, în muzeu, printr-o varietate de obiecte şi documente,
care probează participarea botoşănenilor la evenimentele amintite şi punctează aspecte ale evoluţiei Botoşanilor în această perioadă pe plan economic, politic, social şi cultural.
">Arme, brevete, medalii şi decoraţii, uniforme militare, ustensile
tehnice din manufacturile botoşănene din secolul al XIX-lea, unităţi de măsură
din timpul domniei lui Al. Ioan Cuza, obiecte personale care au aparţinut unor
participanţi la evenimentele perioadei, fotografii şi documente originale,
completează imaginea unei epoci de profunde transformări în viaţa ţării şi a
ţinutului Botoşanilor, deopotrivă. 
Un loc important în muzeu este dedicat contribuţiei pe care ţinutul Botoşanilor
a adus-o la dezvoltarea culturii româneşti. Reţin atenţia fotografiile
înfăţişând personalităţi celebre născute în judeţul Botoşani - Mihai Eminescu,
George Enescu, Nicolae Iorga, Ştefan Luchian, Grigore Antipa, Dimitrie Brândză,
Octav Băncilă etc. şi câteva obiecte aparţinând unora dintre aceştia, piese de
mobilier din ultima locuinţă din Bucureşti a pictorului Ştefan Luchian şi o
vioară care a aparţinut lui George Enescu.
Perioada dintre cele două războaie mondiale, ultima prezentată în muzeu este
ilustrată printre altele, de documente originale privind dezvoltarea
urbanistică, viaţa economică, politică şi socială a judeţului Botoşani - cărţi
poştale ilustrate, ziare, acte de proprietate - obiecte provenind de la cele
câteva unităţi industriale din judeţ - maşină de cusut de la Fabrica de
lenjerie „Hercules" din Botoşani, matriţă de la Fabrica de zahăr Ripiceni
- obiecte de inventar agricol - măsură pentru cereale sau aparate tehnice
(telefoane Bell, aparat de fotografiat Kodak alături de un exponat
deosebit - urna de vot a Consiliului Judeţean din perioada amintită, cu
însemnul judeţului (coasa) marcat de acesta. 
Multe alte documente ilustrează cultura şi învăţământul, dintre acestea remarcându-se cele care fac trimitere la cele mai importante unităţi şcolare (Liceul Laurian, Şcolile normale de Băieţi „Mihai Eminescu" şi Al. Vlahuţă din Şendriceni la Societăţile culturale „Liga Culturală", „Armonia" la personalităţile epocii, originare din judeţul Botoşani, scriitori, poeţi, oameni de ştiinţă etc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu