duminică, 8 februarie 2015

Personalităţi româneşti- Accesul la educaţie a femeilor- medicină, cercetare şi domeniul tehnic



În exponatele mele am prezentat mai multe capitole printre care :
ACCESUL LA EDUCAŢIE
Materialul filatelic si carte postala sunt din exponatul privat Viorica Hrustovici

Din punct de vedere istoric, femeilor li s-a interzis să studieze medicina. Au fost femei care au insistat să devină medici si chiar unele au ales să ascundă acest lucru. În perioada antică, Agnodice a fost prima femeie care a practicat medicina legal în secolul al 4-lea î.Hr. Atena. Pentru a studia medicina, Agnodice a îmbrăcat haine bărbătești și-a taiat părul, devenind studentă la Herophilos. 
Apoi prin 1079 in Germania, prima femeie medic Dr Dorothea Erxleben, in 1730, a dorit foarte mult sa studieze medicina intr-o perioadă când le era interzis femeilor. Frederic cel Mare i-a aprobat şi este prima femeie care a devenit medic. A scris o carte prin carea cerea dreptul femeii de-a studia medicina. 
      Începând din secolul 18, apar mai multe femei medic. La noi, în România, primele femei medic amintesc: SOFIA IONESCU OGREZEANU, a fost prima femeie neurochirurg din lume , în bombardamentele care au devastat Bucureştiul în 1944, ajunsese la căpătâiul unui copil rănit, pentru care intervenţia chirurgicală era de maximă urgenţă.  Nici un medic consacrat nu era disponibil în acea clipă, toţi fiind sufocaţi de numărul mare al răniţilor. Spre surprinderea generală, inclusiv a lui Bagdasar, tânăra – pe atunci – studentă n-a ezitat să intervină, salvând copilul. A fost prima intervenţie chirurgicală. 
       MARIA CUTARIDA CRATUNESCU, este cea dintâi româncă care a sustinut teza de doctorat la Paris. Pentru copiii defavorizaţi a înfiinţat în 1897, Societatea Materna. A fost privită ca o importantă militantă feministă. În anul 1899, organizează prima creşă din ţară, la F-ca de Tutun şi chibrituri Bucureşti. 
    ELENA DENUSUŞIANU PUŞCARIU(1875 – 1966) – prima femeie profesor univ. în domeniul medical din România, prima femeie profesor de clinică de oftalmologie din lume. 
    ANA ASLAN Celebru medic care a descoperit Gerovitalul, medicament impotriva imbatraniri si a avut ca pacienti pe Hrusciov si Kenedy Absolventă a Facultăţii de Medicină – În 1922, În timpul primului război mondial, îngrijeşte soldaţii în spitalele militare din spatele frontului. În 1974, devine academician, director al Institului Naţional şi Geriatrie şi Gerontologie ( 1958-1988) Institutul care-i poartă numele a fost înfiinţat în 1952.
     FLORICA BAGDASAR, este prima femeie ministru la sanatate din Romania in 1946.
       IN DOMENIUL JURIDIC în acest exponat am prezentat: SARMIZA BÎLCESCU, prima femeie din lume care a obţinut titlul de doctor în Drept la Sorbona şi prima femeie avocat din Europa…În anul 1884, Sarmiza Bîlcescu, este prima femeie înscrisă şi admisă la Facultatea de Drept din Paris, după cum chiar ea a povestit: "primirea din partea profesorilor a fost glacială, iar primirea a fost cu foarte mult respect din partea studenţilor " .Sarmiza Bilcescu a reuşit să spargă un mit al timpurilor sale: "inteligenţa unei femei nu stă în frumusetea sa". a declarat dna avocat Sarmiza Bîlcesu. La vremea aceea multe potenţiale studente au făcut cale întoarsă din faţa porţii Facultăţii, fiindcă li se spunea: ,, Femeile nu sunt acceptate”. Dar, Sarmiza Bîlcescu şi-a dorit atât de mult să devină avocat, încât cu mult curaj a ripostat secretarului Facultăţii: ,, Cum, Domnule, într-o ţară în care este scris până şi pe uşile închisorilor: Libertate, Egalitate, Fraternitate, dv împiedicaţi o tânără să se instruiască, doar pentru că este femeie” Şi astfel, dna Bilcescu a fost acceptată ca studentă a Facultătii de Drept din Paris, şi a deschis drumul celorlalte tinere care i-au urmat. 
      ELLA NEGRUZZI (1876-1948). De numele ei se leagă acţiunea pentru acordarea drepturilor social-politice ale femeilor, precum şi lupta intelectualilor români împotriva fascismului şi războiului, pentru libertatea şi independenţa ţării. 
      Când absolventa de Drept Ella Negruzzi a cerut, in 1914, să fie admisă in baroul Iasi, cererea i-a fost respinsă: „Motivul invocat a fost că nu are drept de vot, iar avocatii trebuie sa aibă drept de vot“, spune Oana Baluta, autoarea volumului „Gen si putere"
      Dupa sase ani si mai multe procese, Ella Negruzzi reusea să devină prima femeie avocat din România . 
        Acest drept de vot a fost propus începând din 1914 de ADELA XENOPOL, până în 1929 când femeilor li s-a recunoscut dreptul electoral. De abia 1946 femeile au inceput să voteze în România dacă comparăm cu Finlanda care a votat prima dată în 1906, Marea Britanie 1918, Ungaria 1919, de mai multe sufragete Sofia Nădejde, Adela Xenopol sau Alexandrina Cantacuzino. 
SOFIA NĂDEJDE,din Botosani, sora lui Octav Bancila, scriitoare, publicistă, un model de femeie-cetățeană, care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, alături de soțul ei, Ion Nădejde 1914, Adela Xenopol, a înaintat Adunării Deputaţilor, o petiţie pentru revizuirea Constituţiei, prin cerând drepturi politice femeilor , drept de vot pentru scriitoare, învăţătoare, şi profesoare 1916 - 1917. 
Graţie unor înaintaşe ca:Maria Rosetti, Constanţa Duncă, Alexandrina Cantacuzino, Calipso Botez, Sofia Nădejde , Eleonor Stratilescu, etc. femeile au câştigat drepturi civile şi politice care au fost recunoscute începând de la inceputul secolului XX în România. In iunie 1917, femeile intelectuale române a adresat o petiție Senatului României prin care cereau acordarea dreptului de vot femeilor, având în vedere participarea femeilor în anii de război. În 1929, feministele românce au reuşit să obţină recunoaşterea drepturilor electorale la nivel local şi unele chiar au fost alese în consiliile locale sunt câteva care au propus si au sustinut dreptul de vot al femeii de abia in 1938 a fost aprobat, dar de fapt femeile au inceput sa voteze in 1946.

        Intre anii 1848 - 1849, femeile au luat parte, alături de soții și frații lor, la revoluțiile din Țările Române; punctul al 16-lea al Proclamației de la Islaz (9 iunie 1848, de fapt programul revoluției muntene) prevedea: „instrucție egală pentru tot românul de amândouă sexele” ; Ana Ipătescu, Maria Rosetti, Catinca Caracaș, Maria Eliade Rădulescu, Sevastia Bălcescu, Elena Cuza, s-au afirmat drept luptătoare devotate pentru cauza revoluției Maria Rosetti alaturi de Nicolae Bălcescu, Ipătescu, I C Bratianu, au sustinut miscarea pentru Unirea Principarelor Romane Maria Rosetti va fi alături de soțul ei în anii grei ai exilului, apoi, după revenirea în țară, va susține mișcarea pentru unirea Principatelor Române.

În timpul războiului de independență (1877 - 1878), ea se va afla în fruntea Comitetului de femei din București care aduna ajutoare pentru front și pentru familiile celor mobilizați; din inițiativa ei, au fost înființate două spitale pentru soldații răniți, unul la Craiova și altul la Turnu-Măgurele : Organizațiile de femei, printre care S.O.N.F.R., au venit în sprijinul frontului românesc în timpul primului război mondial; în colaborare cu Crucea Roșie au îngrijit răniții și copiii orfani; femeile de la țară, din uzine, din administrația publică i-au înlocuit cu succes deplin pe bărbații mobilizați, iar unele dintre ele, ca Ecaterina Teodoroiu sau Măriuca Zaharia și-au dat și viața în confruntările militare 
    PRIMA FEMEIE INGINER ELIZA ZAMFIRESCU (n.1887-d.1973) Pentru a ilustra mentalitatea oamenilor vremii şi impresia făcută de această faptă, ziarul ,,Minerva” , apărut în 1912, la rubrica,, Cronica feminină”, sub titlul ,, Prima femeie inginer” , scria:,, Cine spunea că femeia nu este capabilă de muncă serioasă s-a înşelat. D-ra Elisa Leonida, în loc să studieze literele sau medicina, a studiat ingineria la Charlottemburg". 
       În 1912 a primit diploma de inginer, devenind prima femeie care a obţinut acest titlu din Europa, dar şi prima ingineră din lume Din liceu şi-a format idealul de a deveni ingineră, însă nu a fost primită la şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, care nu admitea decât studenţi, având un regim militarizat. Fetele nu erau admise la nicio şcoală tehnică superioară din ţările europene Vera Myller s-a distins în special în algebră. Ea a devenit, în 1918, la Iaşi, prima femeie profesor universitar în România într-o disciplină ştiinţifică, predînd algebra superioară

IN AVIAŢIE Dintre româncele care au luat parte în cel de-Al Doilea Război Mondial, trebuie să le menţionăm pe membrele Escadrilei Albe- unitate de avioane sanitare pilotate de femei. Primele femei-pilot care au făcut parte din escadrilă au fost Mariana Drăgescu, Virginia Duţescu, Nadia Russo, Marina Ştirbey şi Irina Burnaia Smaranda BraescuFelicia Ţigănescu, prima femeie pilot din România, decedată la 93 de ani, în 2003.
    MARIANA DRĂGESCU, singura femeie din Europa de Est care a participat integral la cel de-al doilea război mondial şi supravieţuitoare a cunoscutei ,, Escadrile albe” , formaţie unică în lume ale cărei avioane purtau pe fuselaj Crucea roşie. ,,Această escadrilă era pilotată de femei.În 1941, escadrila a fost trimisă în zona frontului. Erau trei aviatoare: Nadia Russo, Virginia Duţescu, Virginea Tomas. Escadrila avea misiunea de a transporta răniţii. ,, Coboram spre zona de bătălie, orietându—mă după epave de tancuri, cadavre, cai morţi şi aterizam pe orice teren unde se găseau trupe româneşti; ,, Ne aduceau răniţii la avion. Pe aceştia îi aduceam pe un teren, unde erau îmbarcaţi în avioanele de transport greu, spre spitalele de campanie din zonă” (Mariana Drăgescu, aviatoare, Edit. Semne Bucureşti)  

   Femeia în societate” , adică în viaţa de familie,religie- femeia ctitor exemplu: Maria de Mangop, soţia lui Ştefan cel Mare, Elena Rareş, femei care s-au implicat în acte de caritate ELENA CUZA dedice întreaga sa viaţă şi avere acţiunilor caritabile. Şi-a început opera de binefacere la Bucureşti patronând Azilul ,,Elena Doamna" de la Cotroceni. Azilul era destinat fetelor orfane. La Iaşi, Elena Cuza a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea”.A creat un azil, a fost interesatã de educaţia tinerelor, de problemele vârstnicilor, de îmbunătăţirea conditiilor spitale si din închisori, a întemeiat muzee şi a ctitorit monumente publice. A luat sub patronajul său scolile din Moldova pentru a contribui la formarea noilor generaţii în asistenţă socială. 
    ELENA GHICA, (Dora d'Istria), Elena Ghica era om de cultura, scriitoare, feminista femeia care a infipt pentru prima oara tricolorul brodat de mâna ei stema ţării, pe varful Alpilor A fost preocupata in mod deosebit de traditiile nationale romanesti, asa cum erau ele transmise de rapsozii populari, pe care i-a numit trubadurii poporului roman, dar si obiceiurile stravechi din insulele Ionice. .

ÎMPLICAREA CASEI REGALE IN EMANCIPAREA FEMEII. 
REGINA ELISABETA şi REGINA MARIA  
În timpul reginei Elisabeta, România a fost marcată de încercările femeilor de a se emancipa în primul rând pe ele însele, de a-şi lărgi orizontul spiritual. Mai târziu regina Maria, aduce în prim plan revendicările politice şi o nouă platformă a acţiunii feminine.Epocile se schimbaseră şi o dată cu ele rolul reginelor nu însă importanţa în coagularea acţiunii personalităţii feminine. (,, studii istorice” , ALEXANDRU TZIGARA- SAMUCAS Reginei Maria si Regina Elisabeta.s-au implicat in sustinerea emanciparii femeii, prin infiintarea unor scoli cum a fost scoala de industrie, scoala de menaj, societati care sa ajute femeia pentru a fi independenta economic. in timpul razboiului au aprticipat ca surori ingrijind ranitii alaturi de doamnele de la curte.
     În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înfiinţat spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire şi a procurat medicamente pentru răniţi. 
     Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile. În absenţa unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienţi pe an, a distribuit medicamente gratuite şi a monitorizat starea familiilor nevoiaşe. Ca parte a aceleaşi campanii, România a participat la Expoziţia Universală de la Paris în anii 1867, 1889 şi 1900 cu multe articole lucrate tradiţional de femei, cum ar fi broderii şi tapiţerii, iar în 1912, regina a organizat la Berlin expoziţia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia în artă şi meşteşuguri). 
    În 1904, Familia Regală împreună cu perechea princiară, făceau vizite în ţară unde populaţia îi ovaţiona. Vizitau şcoli, aşezăminte de binefacere, acordau o atenţie deosebită monumentelor arhitectonice. 
     În 1909, M.S. Regina Elisabeta, a înfiinţat Azilul orbilor ,,Regina Elisabeta”, Bucureşti şi unde funcţionează acum un liceu şi postliceală pentru elevii cu deficienţe vizuale. În 1909, Regina Elisabeta a înfiinţat "Azilul orbilor Regina Elisabeta" pe strada Vatra Luminoasă din Bucureşti, care funcţionează şi în prezent, acest centru având un liceu pentru cei cu deficienţe vizuale, o postliceală sanitară etc. Regele Carol a sprijinit acţiunea umanitară a Reginei, adresându-i d-lui Ion I.C. Brătianu, Preşedinte al Consiliului de miniştri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul să se implice în activităţile acestui aşezământ, regele "punând la dispoziţie suma de 500 000 lei pentru achitarea datoriilor în fiinţa şi terminarea clădirilor trebuincioase". Şi Regina a adresat lui Ion I.C. Brătianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare în care scria: "în via dorinţă de a veni în ajutorul orbilor, am luat acum câţiva ani iniţiativa de a înfiinţa un azil menit a le da adăpost statornic deprinndu-i în acelaşi timp la o muncă folositoare.(...) Sunt încredinţată că acest aşezământ va răspunde şi în viitor menirei sale umanitare şi că deapururea infirmii se vor bucura într-însul de o adevarată alinare". (sursa:Arhivele Naţionale ale României 

     Regina Elisabeta, a creeat un salon pentru oamenii de cultură printre care, şi George Enescu. Regina îl numea ,, drag copil al sufletului meu” , pe care l-a trimis la studii în străinătate iar, apoi, l-a urmărit cu multă atenţie cariera artistică. L-a ajutat în drumul devenirii sale de mare compozitor prin construirea lângă Castelul Peleş, a unei săli de concert, o sală special concepută pentru el şi i-a oferit o vioară construită de celebrul italian Amati. A fost animatoarea artei româneşti, nu numai datorită publicităţii culturale pe care o făcea în străinătate, cât şi prin spijinul acordat unor scriitori ca V. Alecsandri, M. Eminescu. Se fotografia în faţa maşinii de scris, pentru reclama publicitară din lume, a unei companii producătoare de maşini de scris. Prin aceasta Casa Regală, îşi completa veniturile 


M.S. Regală Regina Maria
 Regelui Ferdinand şi Regina Maria între 9-14 aprilie 1924,  au fost la Strasbourg, pentru a onora prizonierii români capturaţi în Nordul Moldovei şi morţi în Alsacia, Franţa. Tot la Strasbourg, regina primeşte titlul de Doctor Honoris Causa pentru actvitatea ei de scriitoare. Suveranii sosesc pe 10 aprilie la Paris şi festivităţile pariziene sunt militare. Regina Maria, numită şi regina soldat, pentru atitudinea ei de bravură în timpul Primului Război Mondial, cât şi lângă doamnele de la curte a lucrat direct pe front în spitale de companie sau a coordonat activitatea unei fundaţii de caritate. La Conferinţa de Pace de la Paris în 1919, cea care a suportat suferinţele războiului, a fost apreciată de străinii care a văzut în ea, simbolul resurecţiei naţionale. A desfăşurat o activitate de recunoaştere internaţională a României Regina Maria prima femeie numita membra a Academiei Romane

CONTRIBUŢIA FEMEII ÎN LITERATURĂ: 
Elena Văcărescu Poetă, prozatoare, autoare de piese de teatru.Laureata în două rânduri cu premiul Academiei Franceze. Debutează în 1886, cu volumul,, Cântecele zorilor”. În 1925, a fost primită ca membră a Academiei Române. În 1916, a reprezentat femeile la ,, Senatul Francez” militând pentru pentru drepturile acestora. Marta Bibescu A fost prinţesa care a fermecat saloanele mondene franceze, germane, britanice, spaniole. A fost romancieră, poetă si om politic. 
PRIMELE TRANSMISII LA RADIO-PIONIERE VOCILE fără chip, pe care ascultătorul învăţa să le cunoască şi să le recunoască? Cine erau cei care se ascundeau în spatele acestor voci? Cine erau aceia care, încă de la începuturi, se gândeau la gusturile şi preferinţele celor care işi aplecau urechea la aparatele de radio? PUIA VASILESCU Rebreanu, Crainică 1-11-1928 AURORA BĂLĂCEANU, NADIA ŞTEFĂNESCU Prima emisiune radio, oficială, a debutat prin cuvântul unui mare fizician român, profesorul Dragomir Hurmuzescu 


ACTRIŢE : Aristizza Romanescu (n.1854-d.1918) A fost una din cele mai mari actriţe din istoria teatrului românesc. A fost remarcată de primul director al Teatrului Naţional, scriitorul Ion Ghica. A studiat arta dramatică la Paris. Cu o voce cristalină şi dicţiune impecabilă, artista a înterpretat peste 400 de roluri, toate genurile dramatice. A fost profesoara unor actriţe ca Lucia Sturdza-Bulandra, Maria Filotti. Actriţa Agata Bârsescu (n.1857-d. 1939) A strălucit pe cele mai importante scene a lumii. A debutat pe scena teatrului vienez-teatrul curţii imperiale. Succesul avut, a determinat conducerea teatrului să-i ofere un contract pe viaţă. I s-a oferit prin decret imperial titlu de ,, Actriţă a Curţii Imperial În 1925, a venit în ţară.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu