Festivalul Internațional de Poezie și Epigramă ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL

Miracolul de la MIZIL (cronica unei antologii anunțate) /,,Ah! Ochii ei! Cum cresc/ Cu scăpărarea lor văpaia torții/ Și frumusețea ei fără pereche/ Atârnă strălucind pe fața nopții!” 

(William Shakespeare, Romeo și Julieta, actul 1, scena 5)

...Apărută de sub tipar la scurtă vreme după stingerea ecourilor răsunătoare ale celei de-a VII-a ediții, 2013-2014, a Festivalului Internațional de Poezie și Epigramă ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL, consistenta antologie (impecabil) alcătuită de către prof. Laurențiu Bădicioiu marchează trecerea cu brio peste piatra de hotar a celor șapte ani de acasă ai unei manifestări cu profil de unicat în țară, pe linia dictonului latin ,,Non solum armis sed libris” (Nu numai prin forță dar și prin cultură), amplu eveniment care a reunit la startul concursului de literatură nu mai puțin de 534 de concurenți (!) din 18 țări și anume144 la secțiunea epigramă și 390 la secțiunea poezie. Impresionante cifrele statistice, strânsă competiție, greu-greu de adjudecat turneul!

       Numărul deosebit de ridicat al combatanților, juriul compus din membri de bună calitate, unul și unul (George Stanca, Emil Proșcan, Marius Grama, Cristina Ionescu, George Corbu, Mihai Morar, Ion Diviza, Corneliu Berbente), invitații de onoare aleși pe sprânceană- acad. Solomon Marcus, Ștefan Cazimir, Corneliu Leu, dr. Lucia Olaru Nenati, Dan C. Mihăilescu, Daniel Cristea Enache, Alexandru Țiclea, rector al Universității Ecologice București la care îi adaug pe epigramistul Constantin Moldovan, primarul comunei Mănăstirea Humorului, ing. Florentin Chivulescu, președintele ROMWINGS, dr. Sorin Cotlarciuc și Ion Busuioc, scriitori, de asemenea, excelenta organizare a ritualului festivității de premiere precum și consistența trofeelor și a stimulentelor materiale pentru laureați la vremuri de criză și de restriște, cu toate au concurat la reușita pelerinajului cultural care continuă pro bono drumul deschis artelor în orașul de la poalele cu vii și cu migdali ale Tohanilor de trio-ul legendelor vii din secolul trecut I.L. Caragiale, Geo Bogza și George Ranetti.

       Meritele indiscutabile ale prof. Victor Minea, directorul Liceului Teoretic ,,Grigore Tocilescu” și prof. Laurențiu Bădicioiu, promotorii și organizatorii de facto ai turnirului, sunt cu atât mai pregnante cu cât prin eforturile greu de cuantificat ale acestei echipe de excepție, orașul, care nu dispune nici măcar pe departe de resursele financiare, dotarea și logistica marilor centre urbane, reușește totuși de ani buni să fie per aspera ad astra în centrul atenției iubitorilor de literatură și să țină la cote ridicate standardele reunirii în cadru festiv a atâtor personalități marcante, pe șablonul de marketing al celebrului raport preț (minim)-calitate (cât mai bună) într-o veritabilă jonglerie-echilibristică pe sârmă.

       Cu sarcasm (semi)nevinovat, sunt tentat să sintetizez astfel angrenajul uman al inițiatorilor festivalului ROMEO ȘI JULIETA LA MIZIL, V. Minea și L. Bădicioiu cu primarul orașului Mizil, E. Proșcan:

Garnitura... ce MINEA-ză! /...Mizilul, tren expres plecat în trombă/ E aruncat în aer an de an/ De Minea,  Bădicioiu și Proșcan,/Printr-un turnir-macaz... cu(rată) bombă!/

       Exemplul Mizilului este unul de referință, cu totul și cu totul de urmat ca profesionalism managerial, un număr de magie albă prin care localități relativ mici se metamorfozează subit sub bagheta unor lideri de opinie charismatici devenind gazde primitoare ce atrag ca un magnet irezistibil Marele Act de Cultură Autentică, așa cum sublinia nu demult la Festivalul de la Vama d-l George Corbu, președintele Uniunii Epigramiștilor.

       În aceeași tagmă a minicapitalelor culturale ar trebui să fie menționate și alte orașe precum Vișeul de Sus, Dumbrăveni-Suceava, Gura Humorului, Mănăstirea Humorului, Orșova, Băile-Herculane, Ocnele Mari, Domnești-Argeș, Dor Mărunt, Geoagiu, cu toate de acum consacrate în peisajul cultural lângă ,,metropolele” Chișinău, Buzău, Alba-Iulia, Bistrița, Vaslui, Drobeta Turnu-Severin, Galați, Craiova, Cluj sau Timișoara.

     

       Parcurg capitolele antologiei și îmi sar în ochi interviurile luate invitaților și publicului sau rândurile în care destinul sinuos al unui vestit lăutar emblematic pentru Mizilul de acum un veac, Mitică Mamaia, este creionat cu sensibilitate de către F. Brunea-Fox, ,,prințul reportajelor” de altădată și de către Florin Grigoriu.

       Remarc creațiile radiind de prospețime și exuberanță ale junilor elevi sau sobrele poeme înclinate spre filozofie ale mai vârstnicilor, diversitatea temelor abordate și amalgamul de stiluri personale (,,Le style est l’homme meme”), savoarea și spontaneitatea genului literar umoristic concentrat, curgerea fără frontiere a fiorului liric în abundentul torent al figurilor de stil cu jocuri de litere și cuvinte din stilul clasic rara avis până la frânturile disparate din grăbitul limbaj comun specific postmodernismului eliberat din chingile de fier ale semnelor de punctuație și presărat pe alocuri cu expresii picante din melanjul tuturor limbilor pământului.

       Peste întemeiate suspiciuni de umor involuntar, dar animat de bune intenții, afirm fără teamă de greșeală:

De(spre) antologie: /Să fie clar, precum lumina zilei,/Trialul e pe viață și pe moarte/Și nu e loc pentru... cutia milei,/Căci la Mizil, parol... se face carte!/

       Dintre epigramiștii de calibru (cuib cu viespi, nu alta!) fac o notă ușor distinctă pentru câștigătorul secțiunii de epigramă, Florian Abel, Ioan Toderașcu, Gheorghe Bâlici, Elis Râpeanu, Ioan Petru Gârda, Vasile Larco, Laurențiu Ghiță, Efim Tarlapan, Mihai Sălcuțan, Ica Ungureanu, Florin Rotaru, Constantin Moldovan și mai departe încă,  Cezar Duca, Dan Norea, Claudiu Conțevici, Cătălina Orșivschi, Gheorghe Gurău, Florina Dinescu, Iulian Gohor, Nicușor Constantinescu, Alexandru Oltean, Grigore Chitul, Nae Bunduri, Aurel Cehan, Petru Brumă, Pavel Lică, Gheorghe Bălăceanu, Valentin David, Nicolae Stancu, Grigore Dobreanu, Nicolae Căruceru, Nicolae Peiu, Alexandrina Chelu, Dan Prundoiu, Ovidiu Donisa, Gheorghe Solcan, Vasile Popovici și Anton Muraru.

       La poezie, din înșiruirea de condeie deosebit de talentate remarc numele ocupantei primului loc, Mihaela Meravei alături de Carmen Măcelaru, Marina Popescu, Ion Violeta Florentina, Alexandra Negru, Sorin Lucaci, Alexandra Mihalcea, Dan Petruț Cămui, Ion Rășinaru, Claudia Minela, Elis Râpeanu, Florentina Dalian, Petruț Pârvescu, Mădălina Ionela Grosu, Zina Bivol, Delia Grosu, Cezar Ciobâcă, Cătălina Orșivschi, Oana Pop Mihaela, Mihaela Hînceanu, Alexandru Oltean, Renata Verejanu, Any Drăgoianu, Andrei Patraș, Raluca Dumitran, Violeta Urdă, Claudiu Șimonați, Stănescu-Dumitriu Mugur Gabriel și Gabriel Dragnea.

       Din plutonul compact al participanților care au concurat (cu oarecare succes!) la ambele secțiuni, selectez oarecum întâmplător (vorba vine!) câteva nume: Elis Râpeanu, Ioan Petru Gârda, Laurențiu Ghiță, Rodica Calotă, Ion Rășinaru, Gheorghe Gurău, Alexandrina Chelu și, cu voia Dvs., ultimul, dar, nutresc speranța că nu neapărat și cel de pe urmă pe viitor, subsemnatul, D.M. Gaftoneanu, cu cele mai multe pagini ocupate (pe bună dreptate, evident!) în antologie.

       Una peste alta, cu bune și cu... foarte bune, trecută, iată, de cele șapte (șaptele magic!) praguri primare de jos, sărbătoarea (M)(izi)(l)ului- /,,Nucă tare, fruct teribil,/ Greu de spart, cu miez... r(izi)bil,/ Într-o coajă de... (m)iraco(l),/ Se dă  iarăşi în spectacol!/” peste aproape o lună, când se va lovi cu capul de pragul de sus la asaltul final al celei de-a opta ediții. O ediție de maxim interes ce se anunță a fi incendiară, de lux în contextul austerității de azi când sunt tot mai puține festivaluri cu etichetă și pentru care deja se aud în culisele presei mondene zăngănituri de arme-condeie în timp ce Muza Supremă a Artelor Frumoase tace și ascultă sfioasă zumzetul replicilor tăioase ale cavalerilor epigramei la împunsăturile perfide ale ienicerilor cu pene ascuțite.

       În loc de concluzie, eufemistic vorbind, cu nedisimulată malițiozitate la adresa onor aspiranților care se uită cu jind din tribună către eternul și inconfundabilul Mizil nutrind nădejdea că vor intra pe ușa din față în arena cu gladiatori dintre copertele prestigioasei culegeri de epigramă și poezie, le transmit mesajul subliminal că aici există numai două variante, pe scut sau sub scut: 

Alternative                                                          

...Lucrând cu epigramă-dinamită                                                             

Și poezie plină de fitile,

De la Mizil, ori nu mai scapi cu zile,

Ori faci o... carieră (!) strălucită

În rolul regretatului Ion Neculce cu ,,O samă de cuvinte”, cronicarul de serviciu, D.M. Gaftoneanu, Botoșani

28.12.2014.

 

      

Crăciun Fericit! - Activitate caritabilă-OFL BOTOŞANI

Moş Crăciun în România

Cu mulţi ani înainte de Hristos, în apropierea Anului Nou, românii, sărbătoreau pe zeul lor Saturn cu procesiuni, dansuri şi scenete de teatru. Oamenii mascaţi şi ceteraşi umblau din casă în casă. Sfinţii Părinţi ai Bisericii, după anul 325, au mutat sărbătoarea Naşterii Domnului Hristos chiar în mijlocul Saturnaliile romane. 

     La data de 20 decembrie în ziua Sfântului Ignaţie, românii taie porcii. Se tăiau porcii şi înaintea lui Hristos. Strămoşii aduceau acest sacrificiu zeului Saturn. Spiridușii îl ajută la pregătirea cadourilor. 

    El împarte cadourile cu ajutorul unei sănii zburătoare, ce este trasă de reni (sau pe o planșă de surf în Australia). Moș Crăciun intră în case prin horn (dacă există unul) și pune cadourile sub pomul de Crăciun sau în cizmele pregătite special pentru aceasta.  

    Cu ocazia acestor sărbători de iarnă am fost invitată de OFL Botoşani de doamna Sînziana Secrieru, preşedinta Organizaţiei de Femei Liberale, să particip la activitatea caritabilă sub genericul,, Să dăruim o mică bucurie copiilor, nevoiaşilor, bătrânilor singuri" pentru că Crăciunul este acea sărbătoare minunată care ne dă putere să fim mai buni, mai generosi si mai curajosi. E momentul când putem visa , ne punem o dorinţă pentru că în fiecare an, am învăţat să zâmbim, şi să dăruim. 

    Asta a făcut doamna Sânziana Secrieru alături de un grup de femei liberale şi au propus să dăruiască o bucurie. Au oferit o vorba bună, un  gând curat însoţit de un ajutor material. Da, a fost un cadou apreciat de copii, bătrâni şi mame. Pentru că de CRACIUN este momentul să uităm de griji şi supărare, să iertăm, să iubim şi să ne amintim că nu suntem niciodată singuri! 

La Căminul de copii ,, Şansa Mea”, doamna Cristina Apetroaie, director a spus despre această activitate caritabilă: ,, Este vorba de un sprijin nu neaparat financiar sau care constă în dulciuri şi jucării ci mai degrabă este o bucurie adusă, acum, cu ocazia Sărbătorilor de iarnă- Crăciunul- Organizaţia OFL a fost alături de aceşti copii şi le- a adus pe chipul acestor copii o mare bucurie.Cadouri de la Moş Crăciun. Sunt copii, care provin din familii defavorizate, din familii care au probleme financiare.

Mulţumesc doamnei Sânziana Secrieru, preşedinta OFL Botoşani şi doamnelor liberale care au însoţit-o în această activitate caritabilă cu ocazia Crăcunului, şi au venit la Căminul de Copii ,, Şansa Mea”. Aici sunt 32 de copii înscrişi cu dizabilităţi cu ADHD, autism şi alte afecţiuni motorii”. 

,,Este un sentiment extraordinar pentru că toți avem bunici, toți avem părinți și cred că ne-ar durea inima să știm că sunt undeva singuri și nu au un ajutor acum în preajma sărbătorilor. Așa cum am spus, nu știu dacă reușim să facem suficient dar dumnealor se bucură de prezența noastră aici, știu că au atenție, sunt iubiți și noi îi apreciem și vrem să știe toți acest lucru, și-i admirăm. Fiecare ne-a întâmpinat cu bucurie Sunt 66 de bătrâni, mai bolnavi, mai puțini bolnavi. Fiecare se gospodăreşte aici cum pot. 

Doamna, aici de față, este un model de putere pentru noi toți în primul rând pentru că trec prin aceste momente cu capul sus și cu demnitate. În fiecare an organizăm această activitate de Crăciun și de Paște. Dl. director de aici ne ajută şi ne spune cam ce au nevoie, pentru că pe lângă acel mic cadou pe care-l dăm la fiecare în parte, este și o listă cu necesități în fiecare an. Aici vorbim de la ulei, zahăr, făină, detergenți, anul acesta a fost nevoie de un aspirator, de fier de călcat becuri care sunt foarte scumpe știu foarte bine că bugetul este foarte mic ca să poată să-și cumpere și astfel de lucruri. Este al treilea an de când venim aici, iar astăzi, ne-a însoţit doamnele liberale şi pe această cale le mulţumesc că au fost alături de mine ca să împărtăşim bucuria de a dărui. Crăciunul, este o sărbătoare sfântă şi trebuie să fim alături de oameni aşa cum se cuvine cu trupul şi sufletul.A spus doamna Sînziana Secrieru, preşedinta OFL Botoşani.

,,Copiii care i-am vizitat şi pe cei care urmează să-i vizitez în continuare le doresc să aibă un viitor cu noroc să fie îndrumaţi de conducerea instituţiei, de cadrele didactice, pe un drum corect pentru reuşită în viaţă. Pentru bătrânii din acest cămin le doresc sănătate să treacă peste încercările vieţii cu multă demnitate şi cu capul sus.A spus preşedinta OFL Botoşani.

,,Este o acţiune care o organizăm uşor din birou, dar când suntem în faţa acelor nevoiaşi, ne pierdem şi asta pentru că vedem acea singurătate, amărăciune care nu ar trebui să fie. Dacă azi am putut să aducem un zâmbet să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru ce avem şi pentru ce am oferit . Sunt înconjurată de femei cu suflet mare şi ţin să le mulţumesc pentru că au fost alături de mine cu zîmbete şi lacrimi la această primă activitate care ne-a unit şi sper să avem mai multe activităţi împreună. Pentru că acesta este rolul Organizaţiei Femeilor Liberale să ducem la îndeplinire toate proiectele pe care ni le propunem până la sfârşit pe raza Municipiului Botoşani cât şi judeţean. În perspectivă, joi 18 dec 2014, ne propunem să fim la Şcoala din Frumuşica pentru a ajuta o familie monoparentală cu mulţi copii, care se descurcă foarte greu, iar la şcoală ducem cadouri pentru copii. Până la Crăciun vom vizita 11 familii din judeţul Botoşani, familii cu mulţi copii care nu au ce pune pe masă de Crăciun şi ne vom prezenta acolo cu un mic ajutor. Vă mulţumesc că aţi fost apropae de mine”, a încheiat doamna Sînziana Secrieru, preşedinta OFL din cadrul PNL Botoşani.

CE NE DORIM DE CRĂCIUN??

CRĂCIUNUL! 

   Se spune ca inainte de Crăciun incep să sune clopotele in cer, lăudând pe Dumnezeu pentru nasterea Fiului Sau, Isus Hristos. 

  Si cu fiecare lovitură a clopotelor, harul ceresc să răspândeste prin lumea noastră păcătoasă... 

  Anul Nou si Crăciunul - două sărbători, care sunt sărbătorite in intreaga lume. Este o noapte specială, când se fac urări de bine. Diferite culte crestine sărbătoresc Crăciunul in mijlocul iernii, in data de 25 decembrie. Crăciun - sărbătoare care inseamnă foarte mult pentru noi, sărbătoarea ce nu trece neobservată pentru cei, care măcar o dată a auzit despre viata lui Isus Hristos si sacrificiul său pentru oameni. 

  Crăciunul este acea sărbătoare minunată care ne dă putere să fim mai buni, mai generosi si mai curajosi. 

  Să indrăznim să visăm si să sperăm mai mult, să credem cu tărie ca anul ce va incepe va fi mai rodnic si mai fericit. În timpul sărbătorilor, te simti magic. Iti plac toate decoratiunile şi toţi oamnenii fericiti Ești cel mai fericit având în jur pe cei dragi. 

  Fiecare sărbătoare ar trebui să fie nostalgică pentru că Sărbătoarea de Crăciun scoate copilul interior. In noaptea sfântă de Crăciun lasă deoparte grijile si supărările. 

  Deschide-ti inima si primeste un strop din binecuvantarea care se revarsa peste lume in aceasta noapte sfântă E momentul să credem în magia zilelor de sărbători! 

  Visează, pune-ţi o dorinţă pentru că în fiecare an, am învăţat să zâmbim, şi să dăruim. 

  Deschideţi larg braţele şi îmbrăţişarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de preţ cadou pentru cei dragi!

  De CRACIUN este momentul să uităm de griji şi supărare, să iertăm, să iubim şi să ne amintim că nu suntem niciodată singure! 

  Sărbătoarea Crăciunului să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurie şi împliniri! 

  Crăciun Fericit si un An Nou mai bun! LA MULŢI ANI!

   Când Dumnezeu a creat femeia, era în a şasea zi de lucru peste program, pregătind ultimele detalii. 

   Un înger a apărut şi-a spus: De ce îţi ia aşa de mult timp ca să creezi aşa ceva? 

   Dumnezeu a răspuns: Ai văzut planul pentru ea? Trebuie să fie rezistentă la apă, dar nu din plastic, să aibe peste 200 părţi care să se mişte, toate care se pot înlocui, să fie în stare să funcţioneze cu diet cake şi resturi de mâncare, să poată ţine patru copii deodată în braţe.   Să aibe un sărut cu care să vindece de la un genunchi zgâriat la o inimă zdrobită şi să facă totul numai cu două mâini.

Îngerul a fost uimit de atâtea cerinţe. 

-Doar cu două mâini? Nici o şansă! 

-Şi astea sunt cerinţe doar pentru modelul standard? 

-E prea multă muncă într-o zi. 

-Aşteaptă până mâine şă termin.

-Doar nu o să aştept a protestat Dumnezeu. Sunt aproape gata să termin această creaţie atât de aproape de inima mea. 

-Deja se vindecă pe ea însăşi, când este bolnavă şi poate lucra 18 ore pe zi. 

Îngerul s-a apropiat şi-a atins femeia. 

-Doar atât de delicată, Doamne! 

-Este delicată, e adevărat, dar am făcut-o şi puternică. 

-Nici nu ai ideie ce poate îndura sau realiza. 

  -Va fi în stare să gândească? a întrebat îngerul. Dumnezeu a răspuns: Nu numai că va fi în stare să gândească, dar şi să poate comunica şi înfăptui. Apoi îngerul a observat ceva, a întins mâna şi a atins obrazul femeii. Se pare că este o eroare în modelul ăsta! -Nu-i eroare l-a corectat Domnul E o lacrimă? 

-Dar la ce foloseşte lacrima? a întrebat îngerul.

Domnul a răspuns: Lacrima e felul ei de a-şi exprima bucuria, tristeţea, durerea, dezamăgirea, dragostea, singurătatea, supărarea şi mândria ei. 

   Femeile au puteri care îi uimesc pe bărbaţi. 

   Ele trec prin dificultăţi şi poartă poveri, dar îşi păstrează bucuria, dragostea, amabilitatea. 

  Zâmbesc când ar vrea să ţipe, se sacrifică pe ele pentru ca familiile lor să aibe ajuns. Totuşi sunt puternice. Desigur femeia are un singur defect.  Acela că uită cât valorează!

1 decembrie sărbătorit la Botoşani 2014

Printr-o hotărâre a Parlamentului din august 1990, 1 decembrie a fost stabilită Ziua Naţională a României, ceea ce poate fi considerată ca una dintre cele mai bune alegeri, având în vedere că la 1 decembrie 1918, în prezenţa a peste 100.000 de români, s-a proclamat unirea Transilvaniei şi Banatului cu Ţara.& Această zi îşi are istoria sa fascinantă şi a fost „pregătită de sute de ani”, cum a spus Lucian Blaga. Ea este o zi cât o întreagă istorie a poporului român ce nu a fost niciodată prea răsfăţată de către soartă. Este încununarea unei aspiraţii larg împărtăşite de către elita politică şi opinia publică şi pentru care România antebelică intrase în război.                       

Decizia pentru instituirea zilei naţionale a României la 1 Decembrie a fost confirmată, pentru prima oară în istoria noastră, prin Constituţia adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi intrată în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Hotărârea Parlamentului de stabilire a Zilei Naţionale la 1 Decembrie s-a făcut pe baza unor ample şi, uneori, contradictorii dezbateri. Acest moment reprezintă un simbol al unităţii naţionale deoarece, după un mileniu şi jumătate de acumulări şi căutări, poporul român se împlinea între hotarele sale fireşti. 1 Decembrie nu are importanţă, numai, dintr-o perspectivă istorică, ci, dacă îl acceptăm şi prin prisma prezentului şi viitorului, şi ca un ideal şi ca un program de acţiune pentru reîntregire naţională.

C P din colectie.

Azi 1 Decmbrie 2014,  oficialităţile botoşănene,  oamenii politici ai Botoşaniului, în frunte cu trimisul Guvernului în teritoriu, Costică Macaleţi, Florin Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Ovidiu Portariuc primarul Municipiului Botoşani, au pornit, pe jos, în coloană, din faţa Palatului Administrativ şi până în Centrul Istoric al municipiului la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial însoţiţi de numeroşi botoşăneni. Prefectul judeţului Botoşani Costică Macaleţi a dat onor gărzii militare şi apoi a continuat un ceremonial religios care a fost oficiat de un sobor de preoţi, în frunte cu protopopul Lucian Leonte şi a continuat cu depuneri de coroane . Au fost prezenţi cadrele militare subordinea MAI (Ministerul Afacerilor Interne) Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani a asigurat ordinea şi liniştea publică la desfăşurarea manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a României, în municipiul Botoşani.
 Protopopul Lucian Leonte a spus celor prezenţi:                                                            ,,Culoarea albă înseamnă culoarea steagului alb făcând Pacea cu Dumnezeu, Pace pentru noi, Pace între popoare din Europa şi din lume.
Culoarea galbenă de pe veşmintele noastre preoţeşti înseamnă condiţia Pacea. Pacea ce simbolizează Slava lui Dumnezeu şi Harul lui. Pacea care ne face să uităm de deosebiri între noi, fiecare cu vederi diferite, asocierea într-un grup sau altul. Trebuie să fim uniţi chiar dacă avem păreri diferite să le rezolvăm prin dialog. Numai Harul lui Dumnezeu ne poate uni şi să aducem Pace în sufletele noastre" 

                                        



foto Viorica Hrustovici

foto Viorica Hrustovici
MESAJUL PREFECTULUI COSTICA MACALETI

,,Astăzi este sărbătoarea tuturor românilor şi, de aceea, vă rog ca, împreună, să mulțumim lui Dumnezeu pentru destinul românesc. Un destin greu încercat de-a lungul istoriei, dar care trebuie, tocmai din această cauză, să aducă mândrie și bucurie în inimile noastre. Ne apropiem de împlinirea a 100 de ani de la naşterea Statului Român, dată la care, miile de reprezentanţi de la Alba Iulia, îşi alegeau principiile pe baza cărora să-şi construiască o ţară care să fie la înălţimea marilor puteri din Vestul Europei. Unirea tuturor teritoriilor locuite de români, deplina libertate naţională, libertatea credinţei, a expresiei, reforma agrară şi condiţii necesare dezvoltării industriei româneşti, sunt cele mai importante dintre principiile de atunci, sunt valori pe care le respectăm şi astăzi. Totodată, aşa cum la Alba Iulia, Adunarea Națională cu smerenie s-a închinat înaintea memoriei acelor bravi români, care în război și-au vărsat sângele pentru libertatea și unitatea națiunii române, şi noi, la Botoşani trebuie să ne amintim de miile de botoşăneni care au fost declaraţi morţi sau dispăruţi în războiul întregirii neamului. Şi judeţul Botoşani a plătit cu zeci de mii de vieţi jertfite pentru o Românie întreagă şi independentă. Să nu uităm aceste lucruri, dragi botoşăneni. Şi să nu uităm că noi, generațiile prezentului, în fiecare zi, avem datoria de a construi România de mâine. Să fim, așadar, mai buni unii cu alții, să ne ajutăm semenii, să ne îndeplinim sarcinile corect și prompt, pentru că de fiecare dintre noi și de toți împreună, depinde ridicarea neamului românesc. Români de toate vârstele, bucurați-vă de sărbătoarea noastră a tuturor, aduceți-vă aminte cu pioșenie de eroii noștri, fiți mândri de semenii noştri care au arătat și încă arată întregii lumi valorile acestei țări. Să fiți sănătoși, să vă împliniți dorințele alături de cei dragi și să vă bucurați în pace de sărbătorile iernii ce stau să vină"

  

                        MESAJUL PREȘEDINTELUI                          CONSILIULUI JUDEȚEAN FLORIN TURCANU

,,Ne aflăm astăzi, aici, pentru a marca unul dintre momentele esențiale ale istoriei noastre multiseculare, și anume crearea statului național unitar român. Au trecut 96 de ani de la înfăptuirea visului de aur al românilor, ideal înălțător al unei Românii Unite și Mari. Dorința de a vedea adunați toți românii în granițele aceluiași stat liber, independent printre națiunile lumii a prins contur la 1 decembrie 1918, de aceea, ziua de astăzi poate fi momentul în care ne putem manifesta patriotismul și dragostea de neam, în care ne simțim mândri de istoria noastră și de numele de român, în care ne amintim că trebuie să respectăm și să păstrăm valorile și tradițiile pentru care strămoșii au luptat și pe care ni le-au lăsat moștenire.1 decembrie este ziua noastră națională, o zi a sărbătorii Marii Uniri a tuturor românilor, o zi sfântă în care toți ne simțim mai iubitori de patrie și ziua în care gândurile fraților noștri de peste hotare se îndreaptă spre noi. Vă mulțumesc tuturor pentru participarea la această sărbătoare și sunt convins că, astăzi, gândurile tuturor se îndreaptă către românii de pretutindeni, de la Iași, la Timișoara sau la Alba Iulia, care au dorit și au făcut posibilă o Românie unită. 

La mulți ani, România! La mulți ani, români!"

                       MESAJUL PRIMARULUI
                        OVIDIU PORTARIUC

                                    ,,Dragi botoşăneni,

Sărbătorim astăzi, alături de românii de pretutindeni, Ziua Naţională a României, zi în care, în urmă cu 96 de ani, Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia decidea unirea Transilvaniei cu Ţara, fapt ce consemna făurirea statului naţional-unitar român.

Marele eveniment pe care-l sărbătorim astăzi, ne obligă să aducem un gând de mulţumire tuturor spiritelor luminate ale acestui neam: cronicari, scriitori, istorici, artişti, diplomaţi, conducători politici şi militari, care, prin faptele lor, au sădit în inimile românilor ideea de unitate de neam, încredere în forţele lor şi dorinţa de unirea într-un singur stat.

Marea Unire este şi o spunem cu mândrie şi opera botoşănenilor. Aici au venit în iarna anului 1916-1917 mii de refugiaţi din Muntenia, ocupată de armatele Puterilor Centrale, în spitalele de aici au fost trataţi mulţi dintre răniţii confruntărilor cu armatele inamice din toamna anului 1916  şi tot aici au funcţionat şcoli militare în care şi-au desăvârşit pregătirea cei care aveau să obţină strălucitele victorii din vara anului 1917, de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, în confruntările cu armatele germane.

Din Botoşani sunt sute de soldaţi şi ofiţeri căzuţi la datorie în luptele din Războiul de Întregire, între care maiorul post mortem Grigore Ignat, în faţa monumentului căruia ne aflăm acum şi tot din Botoşani este Nicolae Iorga, sufletul acţiunii de mobilizare a naţiunii române în lupta pentru desăvârşirea unităţii naţionale, pe care, în semn de înaltă apreciere, contemporanii l-au numit Apostolul neamului.

Tuturor recunoştinţa noastră şi promisiunea pe care trebuie să le-o facem fiecare în parte, că vom păstra mereu în suflete idealul pentru care ei s-au jertfit, că vom întări legăturile cu românii de pretutindeni şi că vom face tot ceea ce ţine de noi, pentru ca România să fie la înălţimea visurilor lor.             

   La mulţi ani România!   La mulţi ani tuturor! 


,Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial”
 Demostene Vizanty şi-a legat numele şi de ridicarea, la Botoşani a impozantului monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial -
“Compania de mitraliere maior Grigore Ignat în atac”, amplasat în fosta Piaţă Carol (azi Piaţa 1 Decembrie 1918), el numărându-se printre membrii Comitetului de Iniţiativă condus de avocatul Ramiro Savinescu, constituit la începutul anului 1925, prin străduinţa căruia s-a colectat suma necesară realizării acestuia. Principala menire a acestui Comitet era strângerea de fonduri, astfel incât acesta a lansat liste de subscriptie in fruntea cărora a fost Prefectura, Primăria, Institutiile financiare, economice precum si numerosi cetăteni botosăneni. S-a bătut cu efigia probabila a viitorului monument, care se vindea cu 5 lei si care a constituit, printre altele, o importanta sursa de venit. In acelasi scop s-au organizat festivaluri si serbări publice, realizându-se astfel suma necesară, insă cuantumul acesteia nu apare din păcate in documente. Comitetul a incredintat executarea monumentului sculptorului, de origine botosăneană, Horia Miclescu, caruia i s-a indicat ca tema ,,asaltul glorios al Companiei de Mitraliere din Regimentul 37 Infanterie, comandata de capitanul (maior post-mortem), Grigore Ignat”.

Unul din putinele din Botosani de altfel, a devenit peste vreme un simbol al orasului, neexistând carte postala sau imagine despre târgul nostru care să nu-l includă. Opera sculptorului miclescu este destul de impunătoare : pe un soclu inalt aflându-se trei soldati, unul prăbusit, celălalt in genunchi cu mitraliera in brate, tocmai rănit, tragând ultimele cartuse, iar al treilea in picioare, descarcă ultimele focuri din pistol, evocând cat se poate de măret eroismul luptelor de la Mărăsesti. Pe soclul monumentului se afla o placă din marmură cu inscriptia:
,,MONUMENTUL CAMPANIA DE MITRALIERE A MAIORULUI GRIGORE IGNAT…IN ATAC“, pe cele doua părti laterale se afla două faclii din bronz, iar pe cele patru colturi ale soclului se găsesc patru scuturi pe care sunt inscrise numele provinciilor românesti pentru care s-a luptat in războiul de intregire a neamului: Basarabia, Bucovina, Ardealul si Banatul. Interesant e faptul ca pe timpul comunismului, scutul cu Basarabia a fost scos, pentru a nu supăra se pare ,,prietenul de la răsărit” in speta URSS, dar a fost restaurată dupa ’89. Momentan monumentul nu se gaseste intr-o stare prea bună, soclul fiind destul de murdar si deteriorat, iar bronzul bietilor soldati este supus si el degradării. Sunt ceva sperante, intrucât intreaga zona a centrului vechi, in care se afla si monumentul, a intrat intr-un proces de restaurare care-l va cuprinde, speram, si pe acesta. Daca nu, ne vom multumi doar cu cosmetizarile facute in preziua depunerii de coroane, la 1 Decembrie sau de Ziua Eroilor. foto Viorica Hrustovici

           

Depunere coroane DSD