Printr-o hotărâre a Parlamentului din august 1990, 1 decembrie a fost stabilită Ziua Naţională a României, ceea ce poate fi considerată ca una dintre cele mai bune alegeri, având în vedere că la 1 decembrie 1918, în prezenţa a peste 100.000 de români, s-a proclamat unirea Transilvaniei şi Banatului cu Ţara.& Această zi îşi are istoria sa fascinantă şi a fost „pregătită de sute de ani”, cum a spus Lucian Blaga. Ea este o zi cât o întreagă istorie a poporului român ce nu a fost niciodată prea răsfăţată de către soartă. Este încununarea unei aspiraţii larg împărtăşite de către elita politică şi opinia publică şi pentru care România antebelică intrase în război.
Decizia pentru instituirea zilei naţionale a României la 1 Decembrie a fost confirmată, pentru prima oară în istoria noastră, prin Constituţia adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi intrată în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Hotărârea Parlamentului de stabilire a Zilei Naţionale la 1 Decembrie s-a făcut pe baza unor ample şi, uneori, contradictorii dezbateri. Acest moment reprezintă un simbol al unităţii naţionale deoarece, după un mileniu şi jumătate de acumulări şi căutări, poporul român se împlinea între hotarele sale fireşti. 1 Decembrie nu are importanţă, numai, dintr-o perspectivă istorică, ci, dacă îl acceptăm şi prin prisma prezentului şi viitorului, şi ca un ideal şi ca un program de acţiune pentru reîntregire naţională.
Decizia pentru instituirea zilei naţionale a României la 1 Decembrie a fost confirmată, pentru prima oară în istoria noastră, prin Constituţia adoptată de Adunarea Constituantă la 21 noiembrie 1991 şi intrată în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Hotărârea Parlamentului de stabilire a Zilei Naţionale la 1 Decembrie s-a făcut pe baza unor ample şi, uneori, contradictorii dezbateri. Acest moment reprezintă un simbol al unităţii naţionale deoarece, după un mileniu şi jumătate de acumulări şi căutări, poporul român se împlinea între hotarele sale fireşti. 1 Decembrie nu are importanţă, numai, dintr-o perspectivă istorică, ci, dacă îl acceptăm şi prin prisma prezentului şi viitorului, şi ca un ideal şi ca un program de acţiune pentru reîntregire naţională.
C P din colectie. |
Azi 1 Decmbrie 2014,
oficialităţile botoşănene, oamenii politici ai Botoşaniului, în
frunte cu trimisul Guvernului în teritoriu, Costică Macaleţi, Florin
Ţurcanu, preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Ovidiu Portariuc primarul Municipiului Botoşani, au pornit, pe jos, în
coloană, din faţa Palatului Administrativ şi până în Centrul Istoric al
municipiului la Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial însoţiţi de numeroşi botoşăneni. Prefectul judeţului Botoşani Costică Macaleţi a dat onor gărzii militare şi apoi a continuat un
ceremonial religios care a fost oficiat de un sobor de preoţi,
în frunte cu protopopul
Lucian Leonte şi a continuat cu depuneri de coroane . Au fost prezenţi cadrele militare subordinea MAI (Ministerul Afacerilor
Interne) Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani a asigurat ordinea şi liniştea
publică la desfăşurarea manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale
a României, în municipiul Botoşani.
Protopopul Lucian Leonte a spus celor prezenţi: ,,Culoarea albă înseamnă culoarea steagului alb făcând Pacea cu Dumnezeu, Pace pentru noi, Pace între popoare din Europa şi din lume.
Culoarea galbenă de pe veşmintele noastre preoţeşti înseamnă condiţia Pacea. Pacea ce simbolizează Slava lui Dumnezeu şi Harul lui. Pacea care ne face să uităm de deosebiri între noi, fiecare cu vederi diferite, asocierea într-un grup sau altul. Trebuie să fim uniţi chiar dacă avem păreri diferite să le rezolvăm prin dialog. Numai Harul lui Dumnezeu ne poate uni şi să aducem Pace în sufletele noastre"
Protopopul Lucian Leonte a spus celor prezenţi: ,,Culoarea albă înseamnă culoarea steagului alb făcând Pacea cu Dumnezeu, Pace pentru noi, Pace între popoare din Europa şi din lume.
Culoarea galbenă de pe veşmintele noastre preoţeşti înseamnă condiţia Pacea. Pacea ce simbolizează Slava lui Dumnezeu şi Harul lui. Pacea care ne face să uităm de deosebiri între noi, fiecare cu vederi diferite, asocierea într-un grup sau altul. Trebuie să fim uniţi chiar dacă avem păreri diferite să le rezolvăm prin dialog. Numai Harul lui Dumnezeu ne poate uni şi să aducem Pace în sufletele noastre"
foto Viorica Hrustovici
MESAJUL PREFECTULUI COSTICA MACALETI
,,Astăzi
este sărbătoarea tuturor românilor şi, de aceea, vă rog ca, împreună, să mulțumim lui Dumnezeu pentru
destinul românesc. Un destin greu
încercat de-a lungul istoriei, dar care trebuie, tocmai din această cauză, să
aducă mândrie și bucurie în inimile
noastre. Ne apropiem de împlinirea a 100 de ani de la naşterea Statului Român,
dată la care, miile de reprezentanţi de la Alba Iulia, îşi alegeau principiile
pe baza cărora să-şi construiască o ţară care să fie la înălţimea marilor
puteri din Vestul Europei. Unirea tuturor teritoriilor locuite de români,
deplina libertate naţională, libertatea credinţei, a expresiei, reforma agrară
şi condiţii necesare dezvoltării industriei româneşti, sunt cele mai importante
dintre principiile de atunci, sunt valori pe care le respectăm şi astăzi.
Totodată, aşa cum la Alba Iulia, Adunarea Națională cu smerenie s-a închinat înaintea memoriei acelor
bravi români, care în război și-au vărsat sângele pentru libertatea și unitatea națiunii române, şi noi, la Botoşani trebuie să ne
amintim de miile de botoşăneni care au fost declaraţi morţi sau dispăruţi în
războiul întregirii neamului. Şi judeţul Botoşani a plătit cu zeci de mii de
vieţi jertfite pentru o Românie întreagă şi independentă. Să nu uităm aceste
lucruri, dragi botoşăneni. Şi să nu uităm că noi, generațiile prezentului, în fiecare zi, avem datoria de a
construi România de mâine. Să fim, așadar, mai buni unii cu alții, să ne ajutăm semenii, să ne îndeplinim
sarcinile corect și prompt, pentru că
de fiecare dintre noi și de toți împreună, depinde ridicarea neamului
românesc. Români de toate
vârstele, bucurați-vă de sărbătoarea
noastră a tuturor, aduceți-vă aminte cu pioșenie de eroii noștri, fiți mândri de semenii
noştri care au arătat și încă arată întregii lumi
valorile acestei țări. Să fiți sănătoși, să vă împliniți dorințele alături de cei dragi
și să vă bucurați în pace de sărbătorile
iernii ce stau să vină"
MESAJUL PREȘEDINTELUI CONSILIULUI JUDEȚEAN FLORIN TURCANU
,,Ne
aflăm astăzi, aici, pentru a marca unul dintre momentele esențiale ale istoriei noastre multiseculare, și anume crearea statului național unitar român. Au trecut 96 de ani de la înfăptuirea visului de aur al
românilor, ideal înălțător al unei Românii Unite și Mari. Dorința de a vedea adunați toți românii în granițele aceluiași stat liber, independent printre națiunile lumii a prins contur la 1 decembrie 1918, de aceea, ziua de
astăzi poate fi momentul în care ne putem manifesta patriotismul și dragostea de neam, în care ne simțim mândri de istoria noastră și de numele de român, în care ne amintim că trebuie să respectăm și să păstrăm valorile și tradițiile pentru care strămoșii au luptat și
pe care ni le-au lăsat moștenire.1 decembrie este ziua noastră națională, o zi a sărbătorii Marii Uniri a tuturor
românilor, o zi
sfântă în care toți
ne simțim
mai iubitori de patrie și ziua în care gândurile fraților noștri de peste hotare se îndreaptă spre noi. Vă mulțumesc tuturor pentru participarea la această
sărbătoare și sunt convins că, astăzi, gândurile tuturor se îndreaptă către românii de
pretutindeni, de la Iași, la Timișoara sau la Alba Iulia, care au dorit și au făcut posibilă o Românie unită.
La mulți ani, România! La mulți ani,
români!"
MESAJUL PRIMARULUI
OVIDIU PORTARIUC
,,Dragi botoşăneni,
Sărbătorim astăzi, alături de românii de pretutindeni,
Ziua Naţională a României, zi în care, în urmă cu 96 de ani, Marea Adunare
Naţională de la Alba Iulia
decidea unirea Transilvaniei cu Ţara, fapt ce consemna făurirea statului
naţional-unitar român.
Marele eveniment pe care-l sărbătorim astăzi, ne
obligă să aducem un gând de mulţumire tuturor spiritelor luminate ale acestui
neam: cronicari, scriitori, istorici, artişti, diplomaţi, conducători politici
şi militari, care, prin faptele lor, au sădit în inimile românilor ideea de
unitate de neam, încredere în forţele lor şi dorinţa de unirea într-un singur
stat.
Marea Unire este şi o spunem cu mândrie şi opera
botoşănenilor. Aici au venit în iarna anului 1916-1917 mii de refugiaţi din
Muntenia, ocupată de armatele Puterilor Centrale, în spitalele de aici au fost
trataţi mulţi dintre răniţii confruntărilor cu armatele inamice din toamna
anului 1916 şi tot aici au funcţionat
şcoli militare în care şi-au desăvârşit pregătirea cei care aveau să obţină
strălucitele victorii din vara anului 1917, de la Mărăşti, Mărăşeşti şi
Oituz, în confruntările cu armatele germane.
Din Botoşani sunt sute de soldaţi şi ofiţeri căzuţi la
datorie în luptele din Războiul de Întregire, între care maiorul post mortem Grigore
Ignat, în faţa monumentului căruia ne aflăm acum şi tot din Botoşani este
Nicolae Iorga, sufletul acţiunii de mobilizare a naţiunii române în lupta
pentru desăvârşirea unităţii naţionale, pe care, în semn de înaltă apreciere,
contemporanii l-au numit Apostolul neamului.
Tuturor recunoştinţa noastră şi promisiunea pe care
trebuie să le-o facem fiecare în parte, că vom păstra mereu în suflete idealul
pentru care ei s-au jertfit, că vom întări legăturile cu românii de
pretutindeni şi că vom face tot ceea ce ţine de noi, pentru ca România să fie
la înălţimea visurilor lor.
La mulţi ani
România! La mulţi ani
tuturor!
,Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial”
Demostene Vizanty şi-a legat numele şi de ridicarea, la Botoşani a impozantului monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial -
“Compania de mitraliere maior Grigore Ignat în atac”, amplasat în fosta Piaţă Carol (azi Piaţa 1 Decembrie 1918), el numărându-se printre membrii Comitetului de Iniţiativă condus de avocatul Ramiro Savinescu, constituit la începutul anului 1925, prin străduinţa căruia s-a colectat suma necesară realizării acestuia. Principala menire a acestui Comitet era strângerea de fonduri, astfel incât acesta a lansat liste de subscriptie in fruntea cărora a fost Prefectura, Primăria, Institutiile financiare, economice precum si numerosi cetăteni botosăneni. S-a bătut cu efigia probabila a viitorului monument, care se vindea cu 5 lei si care a constituit, printre altele, o importanta sursa de venit. In acelasi scop s-au organizat festivaluri si serbări publice, realizându-se astfel suma necesară, insă cuantumul acesteia nu apare din păcate in documente. Comitetul a incredintat executarea monumentului sculptorului, de origine botosăneană, Horia Miclescu, caruia i s-a indicat ca tema ,,asaltul glorios al Companiei de Mitraliere din Regimentul 37 Infanterie, comandata de capitanul (maior post-mortem), Grigore Ignat”.
,Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial”
Demostene Vizanty şi-a legat numele şi de ridicarea, la Botoşani a impozantului monument dedicat eroilor din Primul Război Mondial -
“Compania de mitraliere maior Grigore Ignat în atac”, amplasat în fosta Piaţă Carol (azi Piaţa 1 Decembrie 1918), el numărându-se printre membrii Comitetului de Iniţiativă condus de avocatul Ramiro Savinescu, constituit la începutul anului 1925, prin străduinţa căruia s-a colectat suma necesară realizării acestuia. Principala menire a acestui Comitet era strângerea de fonduri, astfel incât acesta a lansat liste de subscriptie in fruntea cărora a fost Prefectura, Primăria, Institutiile financiare, economice precum si numerosi cetăteni botosăneni. S-a bătut cu efigia probabila a viitorului monument, care se vindea cu 5 lei si care a constituit, printre altele, o importanta sursa de venit. In acelasi scop s-au organizat festivaluri si serbări publice, realizându-se astfel suma necesară, insă cuantumul acesteia nu apare din păcate in documente. Comitetul a incredintat executarea monumentului sculptorului, de origine botosăneană, Horia Miclescu, caruia i s-a indicat ca tema ,,asaltul glorios al Companiei de Mitraliere din Regimentul 37 Infanterie, comandata de capitanul (maior post-mortem), Grigore Ignat”.
Unul din putinele
din Botosani de altfel, a devenit peste vreme un simbol al orasului, neexistând
carte postala sau imagine despre târgul nostru care să nu-l includă. Opera
sculptorului miclescu este destul de impunătoare : pe un soclu inalt aflându-se
trei soldati, unul prăbusit, celălalt in genunchi cu mitraliera in brate,
tocmai rănit, tragând ultimele cartuse, iar al treilea in picioare, descarcă
ultimele focuri din pistol, evocând cat se poate de măret eroismul luptelor de
la Mărăsesti. Pe soclul monumentului se afla o placă din marmură cu
inscriptia:
,,MONUMENTUL CAMPANIA DE MITRALIERE A MAIORULUI GRIGORE IGNAT…IN ATAC“, pe cele doua părti laterale se afla două faclii din bronz, iar pe cele patru colturi ale soclului se găsesc patru scuturi pe care sunt inscrise numele provinciilor românesti pentru care s-a luptat in războiul de intregire a neamului: Basarabia, Bucovina, Ardealul si Banatul. Interesant e faptul ca pe timpul comunismului, scutul cu Basarabia a fost scos, pentru a nu supăra se pare ,,prietenul de la răsărit” in speta URSS, dar a fost restaurată dupa ’89. Momentan monumentul nu se gaseste intr-o stare prea bună, soclul fiind destul de murdar si deteriorat, iar bronzul bietilor soldati este supus si el degradării. Sunt ceva sperante, intrucât intreaga zona a centrului vechi, in care se afla si monumentul, a intrat intr-un proces de restaurare care-l va cuprinde, speram, si pe acesta. Daca nu, ne vom multumi doar cu cosmetizarile facute in preziua depunerii de coroane, la 1 Decembrie sau de Ziua Eroilor. foto Viorica Hrustovici
,,MONUMENTUL CAMPANIA DE MITRALIERE A MAIORULUI GRIGORE IGNAT…IN ATAC“, pe cele doua părti laterale se afla două faclii din bronz, iar pe cele patru colturi ale soclului se găsesc patru scuturi pe care sunt inscrise numele provinciilor românesti pentru care s-a luptat in războiul de intregire a neamului: Basarabia, Bucovina, Ardealul si Banatul. Interesant e faptul ca pe timpul comunismului, scutul cu Basarabia a fost scos, pentru a nu supăra se pare ,,prietenul de la răsărit” in speta URSS, dar a fost restaurată dupa ’89. Momentan monumentul nu se gaseste intr-o stare prea bună, soclul fiind destul de murdar si deteriorat, iar bronzul bietilor soldati este supus si el degradării. Sunt ceva sperante, intrucât intreaga zona a centrului vechi, in care se afla si monumentul, a intrat intr-un proces de restaurare care-l va cuprinde, speram, si pe acesta. Daca nu, ne vom multumi doar cu cosmetizarile facute in preziua depunerii de coroane, la 1 Decembrie sau de Ziua Eroilor. foto Viorica Hrustovici
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu