COPIII STRAZII

Lucrătorii sociali stradali ai diferitelor organizaţii neguvernamentale cu servicii sociale adresate acestei categorii de beneficiari au subliniat că, în stradă, consumul de droguri s-a extins în anumite grupuri de la“aurolac” la heroină sau alte droguri “tari

Am rugat-o pe dna psiholog de la ,, Protecţia Copilului” să prezinte despre aceşti copii ai străzii.

Dna psiholog a declarat:

,, Copiii si tinerii străzii sunt acei copii sau tineri care stau permanent pe stradă sau numai într-o anumită perioadă a zilei, procurându-şi singuri şi ilegal mijloacele de subzistenţă, fără să beneficieze de vreo formă de protecţie din partea părinţilor ori a altor persoane abilitate de lege.

Din punct de vedere al riscului de a deveni consumatori de droguri la care sunt expusi, copiii şi tinerii din stradă se afla în situaţia cea mai vulnerabilă. Aceşti copii trăiesc permanent în stradă şi supravieţuiesc printr-o adaptare continuă la regulile inumane ale străzii. Îşi procură bani prin muncă, cerşit, prostituţie sau furturi mărunte. Atitudinea faţă de familie e confuză sau e caracterizată prin indiferenţă. Domină amintirile legate de viaţa instituţională sau viaţa petrecută în stradă. Starea lor de igiena şi sănătate e total improprie, iar comportamentul e puternic marcat de mediul străzii. Pot fi întâlniţi în canale,. 

Unele familii care au ajuns să trăiască împreună cu copiii lor sub cerul liber sau în adăposturi improvizate în bărăci, şantiere abandonate, din cauza pierderilor locurilor de muncă ca urmare a închiderii fabricilor. Părinţii supravieţuiesc cerşind împreună cu copiii lor sau prin alte munci prestate de copii. Primesc adăpost mamele cu copii foarte mici. În aceasta categorie au fost incluşi şi tinerii care trăiesc în stradă şi au devenit părinţi la vărsta de 13 ani.

Copiii sau tinerii de sex masculin sunt în numar mai mare decât fetele. Fetele sunt dispuse într-o mai mare masură decât baieţii să îndure conflictele familiale, violenţa din familie sau sărăcia în care se zbat familiile lor, decât sa înfrunte pericolele străzii trăind într-o totală lipsa de siguranţa mă refer la acei copii, tineri care nu au unde să locuiască deoarece: părinţii au vândut sau au pierdut locuinţa pentru ca nu aveau acte corespunzatoare, locuinţa le-a fost distrusă în incendiu, sau, în cazul tinerilor, nu li s-a mai permis să locuiască într-un centru de plasament dupa împlinirea vârstei de 18 ani. .

O să redau câteva declaraţii a unor copii al străzii:

„noi stăteam la ţară şi şcoala era departe şi oricum nu erau bani” 

„mă trimiteau părinţii la cerşit, să le fac rost de bani pentru băutură şi ţigări, ei nu vroiau să-mi cumpere ce trebuie pentru şcoală 

,,m-au retras părinţii că nu mai aveau posibilităţi” 

„m-au alungat parintii de acasa si nu m-am mai dus la scoala”

„nu m-au mai dat la şcoală, au zis că trebuie să muncesc să le aduc bani şi pentru că nu le-am mai adus m-au alungat de acasă” 

„eram mică şi nu ştiam ce este bine şi ce este rău… oricum m-am descurcat

Este neplăcut să auzim această prezentare a copiilor, care trebuie să recurgă la droguri.

Să nu fim indiferenţi faţă de copiii care merită să- se bucure de copilărie.

Starea de sănătate

Starea de sănătate a persoanele care trăiesc în stradă, fie copii fie adulţi, este evident una precară. Tabloul afecţiunilor de care suferă cei din stradă este unul vast, în care predomină afecţiunile respiratorii (pneumonie, bronşite, TBC, rinite etc.), bolile dermato-venerice (sifilis, ciuperci, blenoragie, boli ale pielii), boli ale ficatului (hepatite) şi vătămări corporale grave ca urmare a bătăilor din stradă sau a accidentelor. Numărul celor care au declarat că suferă de o boală cu

transmitere sexuală este foarte mare.De asemenea, pot aparea halucinaţii puternice, cum ar fi senzaţia de zbor, consumatorul simtindu-se “beat”. “Aurolacul ma face sa ma simt mult mai bine, uit de necazuri si nu-mi mai este foame”, este declaraţia unui copil de 15 ani. “Drogul este ceva rău dar ţine de foame şi sete” sau "Drogul (aurolacul) este un lichid... după care îţi schimbă imediat imaginea". Asemenea alcoolului si heroinei, “aurolacul” îi îndeparteaza pe copii de stresul strazii, tinându-le loc de hrana, caldura si casa, dar, din pacate, îi iniţiază pentru drogurile tari (heroina).

Nu aceeaşi este situaţia în cazul fumatului. Consumul de solvenţi afectează. Fumatul reprezintă o practică comună în stradă. Aproape toţi copiii fumează, indiferent de vârsta sau sex. De asemenea, nu are importanţa dacă petrec doar ziua pe stradă sau dacă au ales să trăiască în stradă. Consecinţele asupra sănătăţii sunt pe termen lung. Copiii suferă de la vârste foarte mici de dificultăţi respiratorii, stoparea creşterii în înaltime, sensibilitate ridicată la îmbolnaviri.

"Aurolacul" este cel mai consumat drog în stradă. Dar heroina tinde să devină drogul preferat al adolescenţilor şi tinerilor când aceştia dispun de suficienţi bani. Consumul de heroină ar putea deveni un instrument în implicarea copiilor şi tinerilor în savârsirea de infracţiuni grave (furturi din magazine, autoturisme, tâlharii cu violenta, crime).