Mărțișorul care este un mic obiect de podoabă legat de un șnur, împletit dintr-un fir alb ,și unul roșu, apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. Acesta simbolizeaza lupta contrastelor - noaptea cu ziua, viata cu moartea, boala cu sanatatea, iarna cu vara. El se purta la inceputul primăverii, in preajma Mucenicilor, Pastelui si Floriilor', Se spune că cei care poartă mărtisor vor fi sănătosi, norocosi si feriti de deochi. Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. An de an de 1 Martie ne recăpătăm speranta, optimismul, credinta in mai bine si sporul in toate. Martie este momentul in care oamenii incep să caute primul ghiocel, ca semn al venirii primăverii cu adevarat. Acum frigul incepe să se impletească cu razele soarelui, intunericul cu lumina si după o iarna grea cu omăt mare invinge viata, primavara, soarele. Acest triumf al reinvierii si regenerarii este invocat prin Mărtisorul pe care-l daruim celor dragi, ca mic semn ce ne dorim sa le aduca fericire si noroc.
Probabil toti stiu că de 1 Martie dăruim mărtisoare sau primim mici simboluri ale primăverii, mărtisoarele, dar probabil putini dintre noi cunosc povestea mărtisorului ori s-au intrebat ce simbolizează si de unde a pornit obiceiul ,,purtatul martisorului"
Semnificatia mărtisorului a rămas aceeasi de-a lungul timpului: este un simbol al primăverii, al revenirii la viată. El ne aduce optimism si credintă. Forma acestuia s-a schimbat in timp. La inceput mărtisorul era simbolizat printr-o monedă. Mai târziu apărea sub forma unor mici pietre de râu vopsite in alb si rosu insirate pe o ată. Acum mărgelele frumos colorate, ceramica si florile le-au luat locul.
Istoric Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar se consideră că ea a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației.
Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război.
Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea. Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului.[5] Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac sau altul, iar moneda o dădeau pe caș.Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.
CUM A APARUT MARTISORUL?
Ei bine...iată povestea mărtisorului... Odată soarele coborî într-un sat, la hora, luând chipul unui fecior. Un zmeu l-a pândit si
l-a răpit dintre oameni, inchizându-l într-o temnită. Lumea se intristase. Păsările nu mai cântau, izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai râdeau. Nimeni nu îndrăznea să-l înfrunte pe zmeu. Dar într-o zi, un tânar voinic s-a hotarât să plece să salveze soarele. Multi dintre pământeni l-au condus si i-au dat din puterile lor ca să-l ajute să-l biruie pe zmeu si să elibereze soarele. Drumul lui a durat 3 anotimpuri: vara, toamna si iarna. A găsit castelul zmeului si au început lupta. S-au înfruntat zile întregi până când zmeul a fost doborât. Slăbit de puteri si rănit, tânarul elibera Soarele. Acesta se ridica pe cer înveselind si bucurând lumea. A reînviat natura, oamenii s-au bucurat, dar viteazul n-a ajuns să vadă primăvara. Sângele cald din răni i s-a scurs în zăpadă. Pe când acesta se topea, răsăreau flori albe, ghioceii, vestitorii primăverii. Pâna si ultima picătura de sânge se scurse în zăpada imaculată. Muri.
De atunci tinerii împletesc doi ciucurasi: unul alb si unul rosu. Ei le oferă fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati. Rosul înseamna dragoste pentru tot ce este frumos, amintind de culoarea sângelui voinicului. Albul simbolizează sănătatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primăverii.
Folcloristul Simion Florea Marian relatează că in Moldova si Bucovina mărtisorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un snur alb si rosu la gatul copiilor. Era credinta ca portul mărtisorului face ca acestia sa aiba noroc. Fetele il purtau timp de douasprezece zile la gât, după care-l prindeau in păr si-l tineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce inflorea primul pom. După aceea, cu snurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv isi cumparau cas, pentru ca tot anul sa le fie fata frumoasa si alba.
Simbolul snurului realizat din cele doua parti rasucite, una alba si cealalta rosie, a fost initial folosit de daci inainte ca romanii sa-i cucereasca. Pe acea vreme snurul era alcatuit din alte doua culori: alb si negru. Culoarea neagra reprezenta lana neagra data de Baba Dochia nurorii sale, si simboliza intunericul iernii. Partea alba simboliza lumina primaverii. Lana s-a schimbat, conform legendei, din negru in alb prin sacrificiul fetei. Din aceasta cauza partea rosie din martisor reprezinta sangele si sacrificiul. In final, primavara si martisorul vor fi mai puternici decat intunericul cu ajutorul lui Isus.În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărțișor”, care începe pe data de 1 martie și durează până la 10 martie. Festivalul se află la ediția a 44-a. sursa : http://social.moldova.org/news/martisor-date-istorice-100139-rom.html
Traditiile românesti ne invată ca ,,Obiceiurile de Martisor" erau ca părintii să lege copiilor o monedă la gât sau la mâna si să ofere celor tineri mărgele viu colorate insirate pe un lant. Acest gest semnifică puterea si norocul, iar Mărtisorul se punea dimineata devreme până să apară soarele. In traditia românescă 1 Martie celebrează sărbătoarea “Matronalia” zeul Marte si puterea acestuia. Primele Mărtisoare se confectionau din fire albe si rosii de cânepa sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur si argint. Legenda spune ca intre 1 si 9 martie, “Zilele babelor”, baba Dochia toarce lângă oi imbrăcată in nouă cojoace pe care le scutură unul câte unul in fiecare zi.
Traditia spune că mărtisorul trebuie tinut aproximativ 10 zile, după care să fie atârnat intr-un pom inflorit pentru a aduce noroc si bunăstare celei care l-a purtat. In zona Dobrogei, traditiile românesti spun ca mârtisorul trebuie sa fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi sa fie aruncat spre inaltul cerului. In zona Bihorului exista obiceiul ca fetele sa se spele cu apa de ploaie pentru a fi mai sănătoase si mai frumoase. In Banat, datina spune ca fetele nemăritate care se spală cu apă adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita in anul respectiv. In Transilvania, mărtisorul este agătat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a indepărta relele si deochiul. Traditiile românesti din satele transilvanene dau culoare vietii si confera legendei Mărtisorului marcarea tranzitiei dintre sfârsitul iernii, anotimpul rece si intunecat, si venirea primăverii, simbolistica a renasterii si optimismului.
În prezent, mărțișorul este purtat întreaga lună martie, după care este prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că aceasta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât. La începutul lui aprilie, într-o mare parte a satelor României și Moldovei, pomii sunt împodobiți de mărțișoare.
. În unele județe ale României, mărțișorul este purtat doar primele două săptămâni. În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În județul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.În zona Moldovei pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete, aceștia oferind la rândul lor fetelor mărțișoare de 8 martie (o mică diferență față de restul țării). Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Martenița (Мартеница), Macedonia, Albania.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu