PASTELE EVREIESC SI PASTELE CRESTIN , CONVIETUIRE IN COMUN IN MOINESTIUL DE ALTA DATA

PASTELE EVREIESC SI PASTELE CRESTIN , CONVIETUIRE IN COMUN IN MOINESTIUL DE ALTA DATA  

 "Pentru multi, momentul prezentei poporului evreu in Egipt si personalitatea lui Moise a insemnat un  motiv de indoiala si puneri sub semnul intrebarii a multor dintre evenimentele care nu se puteau examina logic".

(sursa internet)

 Intradevar, daca ne gindim la momentul "Egipt", el a constituit pentru noi evrei un eveniment unic si a fost indentificarea etnica ca neam si mai tarziu ca popor. Imi amintesc, fiind copil, il intrebam pe  Zeida – asa apunean bunicului – si pe tata, ce semnificatie are aceasta ceremonie,  ce reprezinta Pastele pentru noi evrei  si de ce este sarbatoarea asta ? Raspunsul era primit in momentul citirii "HAGADALEI", nelipsita la masa din seara Sederului.  Eliberarea evreilor din robirea reprezinta aducerea aminte a mii de generatii, se considera prea plina de miracole si deci nu poate fii explicate rational, dar stiinta poate da explicatiile la toate miracolele. Daca pentru noi, evreii, Pastele este trecerea de la robie la libertate, pentru crestini, Pastele este trecerea de la moarte la viata.

Sarbatoarea Pastelui – Pesah – si la noi evrei din Moinesti, insemna revenirea la viata si innoire, iar elementul important constituia si pregatirile de Seder care trebuia sa cuprida si traditionalul miel , simbolul important in desfasurarea masei traditionale, nu se renunta la asta. De multe ori procurarea mielului de 8-12 kg. nu era simpla si trebuiau originalitate si multe " combinatii" …..

Pastele evreiesc s-a celebrat pentru prima oara chiar in seara ce a precedat iesirea din Egiptul in care evreii au fost robi timp de 430 de ani. Pentru aceasta sarbatoare care aminteste trecerea prin Marea Rosie si eliberarea de robia egipteana, evreii sacrifica un miel perfect sanatos, intre orele 15.00 si 17.00. Este fript in intregime si se consuma cu paine nedospita numita azima si cu verdeturi amare. Azima venea din Cluj. In Moinesti functiona inainte de razboi o fabrica care asigura necesarul comunitatii din oras. Ulterior a fost  transformata in depozit de mobila, complexul cuprindea deasemeni baia rituala – Mikve – un abator  si un Shil – sinagoga – cu etaj si peretii inca mai pastrau frumoasele culori  ale acestui frumos lacas de cult mozaic Sangele mielului simbolizeaza eliberarea de pacate, iar verdeturile amare - viata petrecuta de israeliti in timpul robiei egiptene.

Azima, era deasemeni asteptata in casele prietenilor si vecinilor nostri crestini, cu care se schimbau de pasti pasca, deliciosul cozonac impreuna cu oule colorate. In fata ochilor se deruleaza filmul pregatirii pachetelor iar eu aveam rolul mesagerului. In secret, asteptatam trecerea Pesahului pentru a primii bunatatile de la vecini si prieteni, cozonacul cu umplutura de nuci si cacao. In curtea noastra din Moinesti, vecinii au construit un cuptor in care se coceau rumenii cozonaci, deasemeni si mielul nostru pentru masa de Seder. Exista o regula stiuta de toata lumea, Pastele nostru  evreiesc si cel crestin alternau in functie de calendarele religiose, iar toti cei din curte, vecinii nostrii participau la pregatirile necesare. In aer adia  vintul caldut de primavara, de reinnoire, de prihanire, impreuna cu miresmele bucatelor pregatite, vanilie, zahar  sau usturoi.

Era  bine, toti uitau de viata cotidiana, cu micile neintelegeri intre vecini, sau se produceau impacari,  viata isi relua cursul firesc si normal.Toate divergentele si nepotrivirilor de gindire in ajunul  sarbatorilor dispareau si toti eram egali, bucurindu-ne toti de ceremonialele fiecaruia.

Azi, in 2013, cand depan aceste segvente, in Moinesti doar Cimitirul de pe dealului Osoiul a ramas marturie din cea fost marea Comunitatea Evreiasca cu o vechime de sute de ani, conventuirea cu ceilanti cetateni de diferite religii si minoritati a ramas doar amintirile. Au fost vremuri......

ing.Rinel Enghelberg, Ashdod, Israel

 http://leolam-jewish-heritage-foundation.blogspot.ro/2013/03/pastele-evreiesc-si-pastele-crestin.html

http://leolam-jewish-heritage-foundation.blogspot.ro/