http://informatorulmoldovei.ro/simboluri-basarabene-la-primaria-municipiului-botosani/
Pe data de 14-noiembrie 2013, Primăria Botoşani, a acordat distincţia de cetăţeni de onoare al municipiului Botoşani a două personalităţi basarabene, Nicolae Dabija (poet, prozator, publicist, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române) şi Mihai Cimpoi (reputat critic, eminescolog, istoric literar, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române).
Pe data de 14-noiembrie 2013, Primăria Botoşani, a acordat distincţia de cetăţeni de onoare al municipiului Botoşani a două personalităţi basarabene, Nicolae Dabija (poet, prozator, publicist, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române) şi Mihai Cimpoi (reputat critic, eminescolog, istoric literar, membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române).
Propunerea a fost făcută de Fundaţiei „Nicoară”, iar primarul Ovidiu Portariuc a iniţiat un proiect de hotărâre privind acordarea acestei distincţii pentru cele două personalităţi.
După masă la ora 14, în Sala de Marmură a Teatrului ,, Mihai Eminescu". Botoşani, a fost lansat volumul Pantelimon Halipa, Apostol al Basarabiei, autori Ion Constantin, şi Ion Negrei.
La acest eveniment au participat autorii volumului Ion Negrei - profesor universitar din Chişinău şi Ion Constantin - profesor universitar din Bucureşti, şi cei doi laureaţii academicienii, Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija din Chişinău, Cătălina Lupascu, viceprimar, dr. Lucia Olaru Nenati, muzeograf .Gh. Median, Muzeul Judetean Botosani, care a prezentat cartea, insistând asupra personalitătii lui Pantelimon Halipa, şi a menţionat câteva evenimente inedite din activitatea lui Pantelimon Halipa.
Lucrarea a fost tipărită cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Botoşani (preşedinte- Florin Ţurcanu), Primăria Botoşani (primar Ovidiu Portariuc), Direcţia de Cultură a Primăriei din Chişnău ( Lucia Culev), Fundaţia ,, Nicoară" (preşedinte Ştefan Dodiţă).
Volumul reprezintă o culegere de documente, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea unuia dintre cei mai proeminenţi luptători Pantelimon Halippa. ,,Lucrarea propusă astăzi cititorilor noştri relevă, dincolo de toate, generozitatea şi tenacitatea cu care Pantelimon Halippa a luptat pentru eliberarea Basarabiei. El a demonstrat un curaj exemplar, mai ales, în împrejurările dramatice de la începuturile perioadei comuniste, când nu a încetat, nici un moment, să spere şi să acţioneze, atunci când s-a putut, pentru a convinge opinia publică românească şi, în măsura în care a avut acces, opinia publică internaţională, că Basarabia este pământ românesc",
,,Pantelimon Halippa (1883-1979), alături de alţi mari patrioţi români, precum Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Vasile Stroescu, Dr. Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu ş.a., el a avut un rol de seamă în pregătirea şi înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, la 27 martie 1918, fiind vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Sfatului Ţării, care a votat acest act istoric" spune autorul Ioan Negri-
,, La patru ani de la publicarea volumului Pantelimon Halipa- tribun al Basarabiei, am considerat necesar să punem la dispoziţia publicului larg (cititorilor) o nouă ediţie de documente şi materiale consacrate vieţii şi activităţii acestei proeminente personalităţi basarabene, cu un rol esenţial în Marea Unire de la 1918. Am considerat că acest titlu Pantelimon Halipa-apostol al Basarabiei, reflectă mai bine trăsătura definitorie a rolului şi destinului istoric a lui Pantelimon Halipa, un autentic apostol al cauzei românilor basarabeni. Lucrarea reprezintă implicit şi un omagiu postum adus celui de la a cărui naştere de curând s-au împlinit 130 de ani", a spus autorul Ion Constantin.
Volumul reprezintă o culegere de documente, în cea mai mare parte inedite, referitoare la viaţa şi activitatea unuia dintre cei mai proeminenţi luptători Pantelimon Halippa. ,,Lucrarea propusă astăzi cititorilor noştri relevă, dincolo de toate, generozitatea şi tenacitatea cu care Pantelimon Halippa a luptat pentru eliberarea Basarabiei. El a demonstrat un curaj exemplar, mai ales, în împrejurările dramatice de la începuturile perioadei comuniste, când nu a încetat, nici un moment, să spere şi să acţioneze, atunci când s-a putut, pentru a convinge opinia publică românească şi, în măsura în care a avut acces, opinia publică internaţională, că Basarabia este pământ românesc",
,,Pantelimon Halippa (1883-1979), alături de alţi mari patrioţi români, precum Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Vasile Stroescu, Dr. Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu ş.a., el a avut un rol de seamă în pregătirea şi înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, la 27 martie 1918, fiind vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Sfatului Ţării, care a votat acest act istoric" spune autorul Ioan Negri-
,, La patru ani de la publicarea volumului Pantelimon Halipa- tribun al Basarabiei, am considerat necesar să punem la dispoziţia publicului larg (cititorilor) o nouă ediţie de documente şi materiale consacrate vieţii şi activităţii acestei proeminente personalităţi basarabene, cu un rol esenţial în Marea Unire de la 1918. Am considerat că acest titlu Pantelimon Halipa-apostol al Basarabiei, reflectă mai bine trăsătura definitorie a rolului şi destinului istoric a lui Pantelimon Halipa, un autentic apostol al cauzei românilor basarabeni. Lucrarea reprezintă implicit şi un omagiu postum adus celui de la a cărui naştere de curând s-au împlinit 130 de ani", a spus autorul Ion Constantin.
Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1883, Cubolta, județul Soroca - d. 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis laSighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990. A urmat școala primară în satul natal, la Cubolta, apoi cursurile Școlii Spirituale din Edineț și ale Seminarului Teologic din Chișinău. După ce a absolvit seminarul în 1904, s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și Halippa s-a văzut nevoit să renunțe la studii. Revenit la Chișinău, s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „revista Basarabia”, prima publicație română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste
S-a refugiat la Iași și s-a înscris la facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri le-a urmat între 1908 și 1912. În această perioadă a colaborat la revista „Viața românească”, în care a publicat “Scrisorile din Basarabia”. În 1908 a tipărit la Chișinău, cu caractere chirilice, „Pilde și novele”, prima carte literară dinBasarabia, iar în 1912 lucrarea „Basarabia, schiță geografică”. Revenit la Chișinău în 1913, publică împreună cu Nicolae Alexandri și cu ajutorul lui Vasile Stroescu, ziarul „Cuvânt moldovenesc”, al cărui director a fost. În scrierile sale, Halippa nu a contenit să militeze pentru unirea Basarabiei cu România.
Activitatea sa politică s-a intensificat, iar în 1917 a înființat Partidul Național Moldovenesc. Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire, drept pentru care a fost ales vicepreședinte, apoi președinte al Sfatului Țării, adunarea care la 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu România. A participat și la adunările de la Cernăuți și de la Alba-Iulia care au proclamat Unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România.
După 1918 a deținut mai multe funcții: ministru, secretar de stat pentru Basarabia (1919-1920), ministru al Lucrărilor Publice (1927), ministru al Lucrărilor Publice și Comunicațiilor (1930), ministru ad-interim la Ministerele Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (1930), ministru secretar de stat (1928-1930, 1932, 1932-1933), senator și deputat în Parlament (1918-1934), urmărind constant propășirea culturală a Basarabiei.
În anul 1923 devine membru emerit al Suveranului Sanctuar al României și, în același an, la 29 decembrie, reprezenta Loja Libertatea, din Chișinău, la Conventul anual al Marii Loji Naționale din România (MLNR). În 1925 a făcut parte din Comisia de relații externe a MLNR. A mai îndeplinit și funcția de garant de amiciție în țara noastră al Supremului Consiliu de grad 33 din Santo Domingo Pantelimon Halippa a fost întemeietorul Universității Populare din Chișinău (1917), al Conservatorului Moldovenesc, al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni, al Societății de Editură și Librărie “Luceafărul” din Chișinău (1940). În 1932 a editat și a condus revista “Viața Basarabiei” și ziarul cotidian omonim.
În 1950 a fost arestat și închis, fără a fi judecat, la Sighetu Marmației, după doi ani fiind predat NKVD-ului, dus la Chișinău, judecat și condamnat la 25 de ani de muncă forțată în Siberia. A fost mutat la închisoarea de la Aiud, unde a fost reținut până în 1957. A murit la 95 de ani în București, în casa de pe strada Al. Donici nr. 32.
A scris peste 280 poezii, articole, schițe, traduceri, memorii, reușind să editeze în timpul vieții doar un singur volum, Flori de pârloagă(1921, Iași), prefațat de Mihail Sadoveanu. A scris și câteva studii istorice: Bessarabia do prisoedineniâ k Rossii (1914), Basarabia inainte de sub dominatia Rusă (1812-1825), B. P. Hasdeu” (1939). Postum i se publică în revista „Patrimoniu” din Chișinău Povestea vieții mele (1990) și un volum de publicistică (2001). În colaborare a mai semnat și cartea Testament pentru urmași (1991). Membru corespondent al Academiei Române (1918). Exclus în 1948, Halippa a fost repus în drepturi în 1990 ca membru corespondent al Academiei Române.(după Wikipedia)
Din scrisoarea adresată de Pantelimon Halipa lui Harrz Barnes, Ambasadorul al S.U.A. în România, 1974:
,, Problema Basarabiei este una din cele mai importante ale României şi fără soluţionarea ei nu poate fi pace statornică în această parte a Europei Noi- basarabenii- ne punem speranţa în voinţa hotărâtoare a Americii, care râvneşte să fie şi este puterea arbitrară în toată lumea. Prin mine- om bătrân de 91 de ani- Basarabia face apel la Domnia voastră, domnule ambasador al Americii, ca să ajutaţi soluţionarea paşnică a problemei basarabene. Basarabia, vă va rămâne recunoscătoare pentru totdeauna pentru cuvântul Domniei Voastre, pe care îl veţi spune în problema Basarabiei. Acest cuvânt trebuie spus şi pentru motivul că răpirea Basarabiei de către Stalin din cadrul statului român a fost un act pus la cale de dictatorul Stalin cu dictatorul Germaniei Hitler şi acest act trebuie anulat, cum au fost anulate la Potsdam toate actele lui Hitler"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu