Gala de decernare a PREMIULUI NAȚIONAL DE POEZIE “MIHAI EMINESCU” , Botoşani- 15 ianuarie 2014

La Teatrul ,, Mihai Eminescu”, Botoşani , pe data de 15 ianuarie 2014, când se împlinesc 164 de ani de la naşterea celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, a avut loc un eveniment cultural sărbătorit în multe alte oraşe din ţară şi totodată şi Ziua Culturii Naţionale 

 

La această  manifestare culturală , dedicată ”Luceafărului poeziei româneşti”, au participat personalitati ale lumii literare, dar si oameni politici printre care amintim:domnii Costică Macaleţ, prefectul judeţului Botoşani. Gheorghe Sorescu, subprefect, Ovidiu Portariuc, primarul municipiului Botoşani, , Viorel Grigoraş, senator, Mihai Baltă, deputat, doamna Cătălina Lupaşcu, viceprimar, directori ai instituţiilor de cultură, scriitori, un public numeros. Au fost invitaţi Ministrul Culturii, Gigel Stirbu, si presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania, Nicolae Manolescu, prim-vicepreşedintele Varujan Vosganian, scriitori apartinand tuturor generatiilor si oamenii politici din intreg spectrul actual sunt asteptati la Botosani pentru a participa la Gala de decernare a Premiului National de Poezie "Mihai Eminescu" - Opera Omnia, cel mai ravnit premiu literar din ultimele doua decenii.

Actorul Marius Rogojinschi,  care a fost moderatorul evenimentului a  adresat mulţumiri celor prezenţi la acest eveniment cultural, organizatorilor ce au făcut posibil să aibă loc  Gala decernării Premiului Naţional de Poezie: Primăriei Municipiului Botoşani, Consiliului Local, C.J. Botoşani, Fundaţiei culturale ,, Hiperion”, Caiete literare, Memorialului Ipoteşti-Botoşani, Direcţiei de Cultură, Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Teatrului ,, Mihai Eminescu”, Filarmonica Botoşani

 

Gala de decernare a PREMIULUI NAȚIONAL DE POEZIE “MIHAI EMINESCU” s-a deschis cu un concert al Filarmonicii de Stat Botoșani,,, Preludiu la unison de George Enescu”, sub bagheta dirijorului Liviu Buiuc..

Domnul Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură Botoşani a dat citire unei  scrisoare adresate aceste Galei de către Gigel Sorinel Ştirbu, Ministrul Culturii ,,Stimaţi                                                                                                                       invitaţi,                                                                                                                                                        ,,Consacrarea de către Parlamentul României, în anul 2010, a Zilei Culturii Naţionale a fost un act legislativ necesar, un gest de cuprindere în calendarul românesc a încă unei date care să ne amintească nouă şi celor care ne vor urma că România are o identitate culturală ce merită consolidată permanent. 

     După  cum ştiţi, această dată nu a fost aleasă întâmplător. Puţini sunt românii care să nu asocieze 15 ianuarie cu ziua naşterii lui Mihai Eminescu, cel pe care Constantin Noica îl numea ,, omul deplin al culturii româneşti”.               

      Atât de deplin şi de profund a fost Eminescu, încât sensurile vastei sale opere dezvăluie şi astăzi adâncimi nebănuite şi, sunt convins, percuitatea le va însoţi peste secole. Ce ne rămâne nouă de făcut, ca o datorie sfântă, este să-i asimilăm creaţia în toată complexitatea, fiecare în parte şi toţi ca naţiune. 

     Ministerul Culturii, celorlalte instituţii care administrează domenii conexe, le revine nobila misiune de a-l face cunoscut şi pe alte meridiane. Căci, Eminescu a fost sincron cu marii creatori ai epocii sale, iar opera lui rezistă şi este sincronă cu marile creaţii ale culturii universale.                                                                          

      Şi cred că este momentul să înţelegem că această sărbătoare nu e numai prilejul aniversării naşterii poetului care a reinventat limba română modernă, ci şi un motiv de reflecţie asupra realizărilor şi neajunsurile acestiu efort comun de creare a unei identităţi colective.                                                                   

       Pentru cei aflaţi în serviciul public este un moment oportun de a trece în plan secund orice partizante şi a încerca să asculte cu atenţie mesajele venite din partea oamenilor de cultură autentici. Trebuie să fim conştienţi de strigenţa problemei culturale nu doar ca spirit viu al unei naţii, ci şi ca blazon cu care se prezintă în lume, şi pe care noi, decidenţii, avem datoria de a-l ajuta să strălucească.  

      Domniilor Voastre, scriitori din toate generaţiile aflaţi astăzi la Botoşani, vă doresc succes şi putere creatoare pentru a spori zestrea culturală a României.

,,Sunt mulţi ani de când ne întâlnim în deschiderea acestei gale, de data asta mărturisesc că am un sentiment de pioşenie pentru că împreună cu noi se află şi profesorul, distinsul profesor critic şi şeful breslei noastre, Nicolae Manolescu, preşedintele scriitorilor”, „De ce? De ce este Mihai Eminescu poet naţional? Este o sintagmă care noi ne-am asumat-o dar ne-am încumetat să dăm şi răspunsul la această întrebare. Avem foarte mulţi poeţi mari. Toţi se întreabă de ce nu Blaga, de ce nu Arghezi, de ce nu Bacovia, de ce nu Nichita Stănescu. Ei sunt atât de mari încât între ei încap grade de comparaţie dar nu grade comparative”, a spus domnul Varujan Vosganian.

„Eu în calitate de cetăţean de onoare am nevoie 
dl primar să vă cer ceva. Îmi cer voie să vin în Botoşani după ce înfloresc teii. 
Eu, aşa mireasmă de tei ca la Botoşani n-am mai întâlnit nicăieri, 
de parcă umbli cu capul într-un borcan cu miresme lichide. 
Nu, nu vă cer să daţi de mâncare în ziua respectivă, 
numai să mă lăsaţi să îmi iau şi eu un borcan cu mireasmă de tei 
şi să-l duc la mine în Transilvania”, a spus Ion Mureşan.

    PREMIUL NAȚIONAL DE POEZIE “MIHAI EMINESCU”, care a fost inițiat la Botoșani în 1991, a ajuns la cea de-a 23-a ediție şi este considerat cel mai important premiu național de poezie. De atunci, în fiecare an, este recompensat un scriitor pentru întreaga sa creație literară.                Prima dată, premiul Opera Omnia i-a fost acordat  clujeanul Ion Mureșan. Printre laureații edițiilor precedente s-au numărat: Mihai Ursachi, Gellu Naum, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Ivănescu sau Ana Blandiana.                                                                                                                                                        Persoanele nominalizate anul acesta 2014, pentru acest premiul, pentru cel mai bun debut au fost Ion Buzu, Raluca Blezniuc, Marius Lăzărescu, Ştefan Baghiu, Vlada Gheorghiu şi Crista Soci, Mircea Cărtărescu, Liviu Ioan Stoiciu, Lucian Vasiliu, Constantin Abăluță, Ovidiu Genaru și Vasile Vlad. Din juriu fac parte Nicolae Manolescu, presedinte, Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop, Alexandru Cistelecan, Mircea A. Diaconu, Ion Holban.   

                                                              
      Juriul, a decis ca Premiul Naţional Opus Primum,  anul acesta 2014, să revină lui Ioan Mureşan, iar președintele juriului Nicolae Manolescu, prezent la Botoşani, a oferit câştigătorului acest premiul important.. 
      Primăria municipiului Botoşani, prin primarul Ovidiu Portariuc, în cadrul galei, a oferit poetului laureat  un premiu în valoare de 20.000 de lei și titlul de cetățean de onoare al municipiului Botoșani.

Doamna viceprimar  
Cătălina Lupaşcu a
dat citire „legitimaţiei”,
adică hotărârea Consiliului Local Botoşani
de acordare a titlului de cetăţean de onoare
 noului câştigător al premiului.

Primarul Botoşanilor, Ovidiu Portariuc, 

acordând premiul "Mihai Eminescu" Opera Omnia, 

finanţat de Primăria Botoşani, alături de

 acad. Nicolae Manolescu, preşedintele juriului 

si de poetul N.Prelipceanu, laureatul ediţiei precedente

„Municipiul Botoşani are privilegiul de a da astăzi, 15 ianuarie 2014, gongul de deschidere al marilor manifestări culturale şi naţionale ale acestui an printr-o nouă ediţie a Zilelor Mihai Eminescu. Parafrazându-l pe Ioan Slavici, putem spune cu legitimă mândrie că în această zi soarele pentru noi toţi la Botoşani răsare şi suntem convinşi că acum toţi românii de la Nistru până la Tisa îşi îndreaptă gândurile spre poetul nepereche şi către locul de unde a plecat spre nemurire”, a spus primarul, Ovidiu Portariuc.

     Seara s-a incheiat cu un recital extraordinar sustinut de Maria Răducanu si pianistul Niko Meinhold.
Maria Răducanu este considerată o cântareată sau, si mai bine, O BOCITOARE DE RIT BIZANTIN.
    A studiat vioara si chitara, şi literatura franceza, la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi si Universitatea Bucuresti. Este cunoscută in tara si in strainatate (Statele Unite, Franta, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Albania, Suedia, Polonia, Cehia, Italia, Luxemburg etc).

      Ion Mureşan este născut pe 9 ianuarie 1955 în localitatea Vultureni din județul Cluj. Poet și publicist, acesta a absolvit Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ‘Babeș-Bolyai’ din Cluj, în anul 1981. A făcut parte din gruparea revistei ‘Echinox’. După absolvire, a devenit membru al cenaclului ‘Saeculum’ din Beclean. Între anii 1981 și 1988 a fost profesor de istorie în comuna Strâmbu. 

       Din 1988 a deținut funcția de redactor la revista ‘Tribuna’ din Cluj. În prezent este publicist comentator la un ziar clujean și redactor—șef al revistei ‘Verso’ din Cluj. 

      A publicat printre altele: ,,Cartea de iarnă", Bucureşti, Ed. Cartea Românească, 1981, ,,Poemul care nu poate fi înţeles", Târgu Mureş, Ed. Arhipelag, ,,1993, Le mouvement sans coeur de l’image", traducere în franceză de D. Ţepeneag, Belin, 2001 , Paharul / Glass / Au fond de verre, cu desene de Ion Marchiş, traduceri de Virgil Stanciu şi Dumitru Ţepeneag, Baia Mare, Fundaţia Culturală "Archeus" & Scriptorium, 2007 , Zugang verboten / Acces interzis, Büroarcrasch, Viena, 2008, tradusă în limba germană de Ernest Wichter, cartea Alcool, Bistriţa, Ed. Charmide 

Cîntec de leagăn 

Mie în somn mi-au îngheţat mîinile", / pentru că în somn e foarte frig. / M-au trezit şi mi le-au tăiat. / Dormi, puiul mamii , dormi ! Mie în somn mi-au îngheţat picioarele, / Pentru că în somn e foarte frig. / M-au trezit şi mi le-au tăiat. Dormi, puiul mamii, dormi ! Mie în somn mi-a îngheţat inima, / pentru că în somn e foarte frig. / M-au trezit şi mi-au tăiat-o. Dormi, puiul mamii, dormi ! Acum sunt mort. / Eu nu voi mai dormi niciodată. Dormi, puiul mamii, dormi ! Întoarcerea fiului risipitor Totul a fost băut. / Nici o băutură nouă nu a apărut sub Soare în timpul vieţi mele. / Nisipul pustiurilor s-a fiert şi s-a băut. / Praf de argint s-a băut. / Praf de aur s-a băut. / S-au băut pietrele şi încă / din timp în timp apărea din cărţi cineva care vedea ceva de băut / în piatră seacă, / vedea şi bea. / Apoi şi cărţile s-au băut. / Viermii negri şi păsările albe s-au băut. / Peştii albaştri şi caii roşii s-au băut. / S-au băut aerul de sub unghii şi măduva din oase şi sîngele. / Pielea şi părul s-au băut. / S-au băut geografia şi pictura şi sculptura şi poezia, s-au dizolvat / şi s-au băut. / Şi lemnul şi fierul şi rugina s-au băut. / Acoperişuri şi fundaţii / şi casele călăilor şi casele regale / Şi comuna primitivă şi comunismul şi sperma s-au pus la macerat şi ca nişte sucuri s-au băut. / Dumnezeule, totul a fost băut! / Şi tot mai trece noaptea pe drum un om cu o distilerie mică pe umăr.

 II „Curvă, curvă nenorocită vino să vezi ce se întîmplă în ţară!” / În zece ani atît v-a lăsat inima să-mi scrieţi / în scrisoarea ce mi-aţi trimis-o pe un om din Dej. / Şi că voi aveţi o cîrciumă cu vad bun, / că fratele meu s-a însurat, / că şi-a deschis şi el un bar undeva în zona gării. / Iar eu v-am scris zeci de scrisori cu litere tremurate de dragoste: / „Dragă tată şi buna mea mamă, / aici în Persia vremea e bună iar persanii-s oameni muncitori şi cinstiţi” / V-am povestit ce bine merg afacerile mele cu capre, / Că m-am însurat la Teba cu o femie, una Artystona, / dar nu am putut avea copii, nu a putut ţine în pîntece, dar / altfel femeie curată şi gospodină, cam cum sînt la noi unguroaicele. / Şi că după un an nevasta mi-a murit / Aşa că m-am mutat la Kirkuk. / Aici dulcea floarte a norocului mi s-a deschis, / Căci am prins de veste de boala de vaci ce-a lovit în cirezile sciţilor regali, / şi o vară şi o toamnă am belit cu mîna mea boi şi vaci pe malurile apei Borysthenes. / În sare le-am adus la Kirkuk şi le-am argăsit. / Şi ţin minte ca astăzi că am adăugat undeva: / „Mulţi cai poartă numele meu de-a lungul Tigrului şi Eufratului, / căci hamurile pe care le fac atelierele mele sînt renumite, / capsele de alamă-s ca păpădiile, / cataramele au cuie cu cap de şarpe, mi se pare c-am scris, / şi pe toate e imprimat numele meu” / Aşa v-am scris, în fiecare săptămînă, / dar nu s-a întîmplat să treacă nimeni de la noi din oraş prin Kirkuk / şi nu am avut pe cine să trimit scrisorile. / Iar acum sînt aici, gata să vă-mbrăţişez! Acum sînt fericit ca un suflet de prostănac în Grădina Raiului. / Lîngă fereastra îngheţată sînt fericit. de cînd forma trupului s-a stabilit prin lege: toţi un trup şi un pămînt: şi nu contează cine în cine se îngroapă. / Aşa gîndeam. Şi răzuiam cu monda florile de gheaţă de pe geamul cîrtciumii / ca să fac copcă ochiului înspre stradă. / Aci răzuiam, aci moţăiam, căci / moneda românească pe gheaţă e ca un cîntec de leagăn. / Răzuiam şi suflam repede şi cald, ca boul la iesle de sticlă, / răzuiam şi imediat cu mîneca hainei frecam în cerc, roată şi / repede-repede, ca să apuc să văd ca prin ochean ninsoarea grozavă. Repede-repede, căci dacă respiri în timp ce vezi, / ca să vezi în timp ce respiri, / ţi se tulbură ochii. / Cît despre lentile: ele sînt darul morţilor.