Lansarea celui de al cincilea volum ,, Case armene din Botoşani”la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu”, Botoşani, secţia Biblioteca Etniilor.

După terminarea slujbei la biserica ,, Sfânta Maria”, am participat la lansarea celui de al cincilea volum ,, Case armene din Botoşani”la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu”, Botoşani, secţia Biblioteca Etniilor.

 Evenimentul a avut loc în prezenţa unui numeros public pe lângă cei care au participat la slujbă au mai fost prezenţi Traian Apetrei, directorul Teatrului ,, Mihai Eminescu” Botoşani, Cornelia Viziteu, directorul Bibliotecii Judeţene, Lucica Pârvan, directorul Muzeului Judeţean Botoşani dr. prof Dan Prodan, şi mulţi iubitori a culturii armene.

Prezentarea volumului ,, ,,Case armene din Botoşani” şi alocuţiunile au fost susţinute de prof. Gh. Median, prof. Dan Prodan şi dr. Corneliu Filip.

Doamna bibliotecară Ana Teletin a prezentat o expoziţie de carte şi fotodocumentară ca dovadă a vieţii armenilor la Botoşani.

,, Biblioteca Judeţeană Botoşani cuprinde o secţie cu carte tipărită dedicată  minorităţilor naţionale.

Astăzi este un eveniment deosebit pentru armeni, pentru bibliotecă şi oraşul Botoşani. Azi 14-decembrie-2013, armenii sărbătoresc Sfântul Iacob cu hramul bisericii  ,, Sfânta Maria”.

Biblioteca este mândră că are aşa oaspeţi de seamă, majoritatea, fiind  pentru prima dată în spaţiul  bibliotecii, iar pentru oraşul Botoşani este important pentru că,  comunitatea armeană din Botoşani va lansa un volum care face parte dintr-un proiect mai laborios istoriografic ,, O istorie ilustrată a oraşului Botoşani locuit de armeni” , care a fost structurată în zece cărţi”.

Apoi doamna Cornelia Viziteu, director a Bibliotecii ,, Mihai Eminescu”, din Botoşani, a spus:

,, Biblioteca Judeţeană este onorată de această frumoasă întâlnire, într-o zi luminoasă pentru comunitatea armeană. Ne simţim împreună de altfel,   în spaţiul multicultural Botoşănean, care a fost un model etnic de convieţuire exemplară şi nu numai de-a lungul secolelor, această multitudine de etnii a dat caracterul special spiritual al ţinutului Botoşanilor. Biblioteca noastră încearcă şi reuşeşte nu numai prin această secţiune a bibliotecii etniilor şi prin toate activităţile pe care le desfăşoară să trăim într-o oază de spiritualitate, un loc unde cartea, informaţia şi educaţia să fie la ele acasă. Într-o lume foarte grăbită şi dornică de bucurii materiale, aici la bibliotecă noi rămânem într-adevăr slujitori ai spiritualităţii.

Salut pe doamna Viorica Popa, sufletul comunităţii armenilor, bibliotecară de o viaţă şi în prezent îşi dedică timpul în continuare cultului armean.

În această zi minunată este prezentă cu această carte şi bineînţeles cu domnul Florin Egner care are timp să se preocupe de această comunitate care înseamnă mult pentru Botoşani”.

    Volumul ,, Case armene din Botoşani” , face parte dintr-un număr de lucrări prin care aflăm din istoria comunităţii armenilor din Botoşani, fiind considerată cea mai veche comunitate ajunsă pe teritoriul României. 

    Autorii cărţii Florin Egner , fost primar al oraşului (2000-2004) şi Viorica Popa fostă bibliotecară la Biblioteca Judeţeană ,, Mihai Eminescu” Botoşani, fiind urmaşii unor familii importante armeneşti din Săveni  şi Botoşani şi- au propus să ne prezinte despre comunitatea armenească care a contribuit la dezvoltarea oraşului Botoşani şi implicit să ocupe un rol important în România, prin completarea arhitecturală a ansamblului urbanistic, cu edificii în diferite domenii de activitate, unele existente iar altele care au fost dărâmate rămânând doar în fotografii, desene şi în memoria botoşănenilor. 

     Autorii, urmând motto-ul autoasumat ,, Prin armeni descoperim istoria oraşului” au grupat clădirile armeneşti, dispărute sau încă existente, după criteriul geografic şi al utilităţii publice.

      Ei sunt iniţiatorii şi realizatorii unui proiect istoriografic ,, O istorie ilustrată a oraşului Botoşani locuit de armeni” , care a fost structurată în zece cărţi.

Până acum au fost editate 4 volume  la Tipografia Mediator, Botoşani.

-1. Primul volum ,, Istoria comunităţii armenilor din Botoşani (perioada 1045-2012)

-2. Al doilea volum ,, Biserica armeană din Botoşani”

-3. Şcoala armeană din Botoşani”

-4. Cimitirul armenesc din Botoşani” şi acum sunt în pregătire alte volume despre comunitatea armeană.

    Cărţile care au fost editate şi vor apărea în viitor au la bază o muncă imensă de cercetare din arhiva generoasă cu multe documente ale comunităţii armene. În patrimoniul comunităţii se află multe obiecte şi artefacte printre altele steagul pictat al Armeniei.

   Autorii şi-au propus să prezinte despre migraţia armenilor, ocupaţiile acestora, într-un cuvânt despre ,, istoria armenilor pe parcursul aproape unui mileniu începând de la primul exod al poporului armean spre Europa 1045 până-n prezent.

 Cartea ,,Case armene din Botoşani”, conţine şase capitole.

    Autorii structurează ansamblurile şi casele armeneşti în:

,, Mahalaua armeană”, ,, Mahalaua Sf. Gheorghe” apoi arhitectura urbană prin ,, Centrul comercial al Târgului vechi”, şi ,, Zona rezidenţială” aici făcând parte clădiri vechi cum au fost Teatrul, Judecătoria, Şcoala, Spitalul.

    Casele ridicate de familiile armeneşti sunt dovada gusturilor armenilor în ceea ce priveşte stilul architectonic.

    Trebuie reţinut şi aspectul că între  români şi armeni a fost o relaţie frumoasă de comunicare aşa cum rezultă dintr-un discurs al avocatului Cristea Ciomac, fost primar al Botoşanilor ,, În Botoşani a existat  o comunicare cu totul remarcabilă între români şi armeni. Armenii locuitori ai Botoşanilor s-au considerat în primul rând botoşăneni. Ei nu au avut nici cămin naţional nici restabiliri de făcut în Asia sau aiurea. Prin cultura primită, prin educaţiune, prin afecţiunile definitive ce îi leagă, ei fac parte integrantă din frumoasa Ţară Românească”

Primul capitol prezinţă –despre aşezarea armenilor în Botoşani- ca o primă dovadă  a descoperirii  unei monede din vremea lui Ramon al III-lea Argyros, împăratul Bizanţului care a ocupat Armenia. Această descoperire de  arheologi,  în preajma actualului teatru ,, Mihai Eminescu” şi biserica armeană ,, Sfânta Maria”, reprezintă dovada  primilor negustori care au trecut prin Botoşani la migraţiile din anul 1045.

 Din acest volum autorii consemnează:

,,Majoritatea caselor care s-au păstrat până astăzi, au fost construite de armeni în Botoşani între anii 1786-1928. Perioada începe şi se termină cu construirea a două edificii emblematice de către comunitatea armeană din Botoşani. În 1786 s-a construit Şcoala armeană iar în 1928 a fost dată în folosinţă Casa comunităţii armene. Anul 1930 a însemnat în recesământele locale, dar şi în documentele păstrate în arhive, o ieşire din primul plan al rolului acestei comunităţi locale”