Acest studiu de cercetare a fost dedicat memoriei marelui etnolog EMILIA PAVEL, care şi-a dorit să fie finalizat şi tipărit această nouă apariţie editorială în sfera etnografică a Botoşaniului.
,, Îmbrăcămintea, piesele de port, ca repere ale identităţii distincte a civilizaţiilor s-au păstrat din perioade străvechi, ca formă şi decor, sgrafitate, pe ceramică şi dălţuite în piatră, venind peste timp spre noi, ca documente vizuale decisive şi concrete, cu acte de naştere ale unor diverse locuri. Avem datoria să păstrăm aceste dovezi ale trecutului pentru generaţiile de azi, pentru generaţiile de mâine şi pentru generaţiile ce vor veni”
(Etnolog Steliana Băltuţă)
Al treilea studiu de cercetare documentat şi bine întocmit ,Cămaşa de Sărbătoare' din Colecţia muzeală lbăneşti, din prima jumatate a secolului XX,
apaţine Margaretei Mihalache, referentul etnograf al Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Botoşani, şi se bucură, de această dată, de sprijinul instituliei.
Acest studiu, ii preced primele două , cămăşi de sărbătoare din Colecţia Muzeală Conceşti , şi Cămaşa de Sărbătoare din colecţia Muzeală Ungureni (sat MihaiViteazu).
Autoarea le-a tipărit cu propriile eforturi şi cu susfinerea financiare a unor oameni care au inteles valoarea documentară a acestui demers ştiinţific şi care, prin locul lor de naştere, aparţineau microzonelor cercetate.
. Studiul de cercetare pentru , cămaşa de sărbătoare de la Ibăneşti, vine să completeze in detaliu,
referirea la tipul de cămaşă, elementele decorative folosite, tehnica de brodare, cromatica folosită, reliefând
astfel ce diferenţiază aceste piese de port popular, de cele aparţinând altora aşezări ale zonei Botoşani.
Primele două studii apărute referitoare la cămaşa populară şi cele care vor urma să apară, vor putea să fie fără echivoc repere sigure pentru realizarea noilor cămăşii pentru soliştii şi formatiile coregrafice, care duc mai departe cantecul şi dansul din această zonă de nord a României.
Astfel, recunoscutul etnolog Emilia Pavel face următoarea apreciere referitoare la cămaşa femeiască:
,,Este una din piesele de port definitorii ale costumulul femeiesc, fiind studiată atât ca structură morfologică, cât şi ca functie decorativă”
Despre cămaşa bărbătească. afirmă:,,Cămaşa constituie una din principalele piese ale costumului bărbătesc. Ea se incadrează ca structură in contextul portului popular
românesc, având numeroase tipuri şi variante”.
Despre cromatică, informaţia este de reţinut ca o idee cuprinzătoare a portului din Moldova, urmând apoi a resfrânge, a compara şi individualiza, la microzona
lbăneşti, această constatare făcută în cercetarea veche de teren, după cum urmează
,.Referitor la decorul acestor cămăşi, menţionăm ce generaţia tânără avea cămaşi
ornamentate in culori deschise, predominând roşul, galbenul, albastrul. cei bătrâni, foloseau culori sobre: negru, albastru, cafeniu".
Precizez că fac trimiteri către volumul ,,Portul Popular Moldovenesc”, al etnologului Emilia Pavel, volum de 212 pagini care cuprinde la sfârşit şi o hartă cu localităţile din
care domnia sa a făcut cercetări şi achizitii etnognfice in Moldova (Suceava Botoşani, laşi, Neamt, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, intre anii (195l-1975).
Zona Botoşani a fost cercetată de către distinsul etnolog intr-o perioadă de l9 ani, intre (1956-1971 cuprinzând aşezările Hudeşti, Hilişeu-Horia Dersca, Broscăuţi, Corlăteni, Ripiceni, Mişălăşeni, Bacău, Dobârceni, Truşeşti, Albeşti, Sulita, Coşula, Supitca, Vorona, Tudora, Flămânzi, Frumuşica,Todireni.
Pentru că prezentul studiu de cercetare, pentru ,Cămaşa de Sărbătoare”, se referă la Ibăneşti pot spune că pe harta la care m-am referit, Ibăneşti, dar şi Pomârla au fost cercetate şi s-au făcut achiziţii pentru [MUZEUL DE ETNOGRAFIE AL MOLDOVEI lAŞl (deschis la 16 februarie (1958), in perioada 1956 -1960, deci pe parcursul a 4 ani.
Tocmai din acest motiv, referent etnograf Margareta Mihalache a aprofundat cercetarea cămăşii de sărbătoare din IBANESTI, respectând dorinţa marelui etnolog român
EMILIA PAVEI. care ar fi vrut să vadă ieşit de sub tipar ,CAMASA DE SARBATOARE", din colecţia Muzeală lbăneşti. O mare pierdere pentru ETNOGRAFIA
ROMANEASCA, pentru că destinul a decis o altă cale, şi anume aceea către stele, a etnologului EMILIA PAVEL, mult prea devreme pentru câte încă mai avea de spus şi de publicat din cercetarea culturii şi civilizatiei populare tradiţionale.
Pentru că acest studiu de cercetare cuprinde cămaşa femeiască şi cămaşa bărbătească de sărbătoare,
prin imaginile color pot să fie făcute comparaţii in ceea ce priveşte motivele decorative create sau inspirate din cele mai vechi, brodate pe cămaşa de femeie şi de bărbat. Se ştie, deasemenea, că dispunerea decorului este diferită la cele două tipuri cămăşi.
Apariţia noului studiu de cercetare al Margaretei Mihalache este aşteptată atât pentru edificarea asupra acestui reper al portului popular de sărbătoare, dar şi pentru că, mergând cât mai mult spre modernizarea satelor, ultimele dovezi documentare in acest sens vor dispărea definitiv. De aceea spunem că acest segment de identitate românească, trebuie păstrat in diferite forme, pentru generatiile care vor veni, prin colecţiile etnografice săteşti, prin text şi imagine tipărite, prin noile suporturi de stocare a informaţiilor, pentru că din fericire mai există in zona Botoşani, mărturii de viaţă patriarhală.
Să faci astăzi etnografie numai din bibliognfie şi din patrimoniuI alcătuit de altcineva (patrimoniu pe care nici nu-l inţelegi bine, pentru ce n-ai dialogat cu cei care l-au creat), asta nu este cercetare. Propria ta deplasare pe teren, propria ta cercetare, te ajută să descoperi noutatea, ineditul prin dialogul direct cu meşterii, cu creatorii atâtor
piese etnografice, cu păstrătorii vechilor obiceiuri populare, şi abia apoi să faci trimitere către bibliografia apărută deja.
 |
| Etnolog Steliana Băltuţă |
Problema este, că trebuie să existe specialiştii potriviţi, foarte interesaţi şi pasionaţi, care să ştie să caute, să descopere, să pună in valoare aceste ultime dovezi de viaţă tradiţională satească prin cercetarea de teren şi să ilustreze din plin că ştiu să facă aceasta. Pot sa vadă acest lucru, prin prisma cercetării, şi ca pe o datorie sacră, pentru oameni şi locuri, care au creat artă şi unde s-a păstrat o civilizaţie de preţuit şi admirat.
Volumul a fost prefaţat de Etnolog Steliana Băltuţă  |
| Cămaşă bărbătească |
 |
| Cămaşa femeiască |
 |
| Margareta Mihalache |
,,Orice iniţiativă nu se poate cristaliza decât cu susţinerea primită din partea oamenilor care aparţin locurilor sau care sunt adoptaţi la un moment dat de acestea, deoarece Domniilor lor prezintă capacitatea de a intui elementele specifice locale şi de a empatiza cu semenii lor atunci când aceştia doresc să le pecetluiască propria ladă de zestre. Astfel, culoarul de comunicare fiind zidit dezinteresat, fără motivaţii pragmatice, include încă din fazele incipiente ,, sorţii de izbândă” demersul, odată pornit, reuşeşte să depoziteze filonul creativ unic prin formele de manifestare. Conservarea mentalului colectiv permite o anume suprapunere cu starea paradiasică ,, ab initio” datorată acurateţii faptului în sine, stare greu de regăsit, pierdută din cauza cinismului şi necugetatelor gesturi ale naturii umane care a decăzut din misiunea sa fundamentală de a evolua pur spiritual.
Îndepărtarea nefirească şi inconştientă de matca ancestralităţii mai poate fi împiedicată prin puterea de a relaţiona cu oamenii de bine pentru a mai salva patrimoniul local în momentele esenţiale rupte din curgerea fadă a cotidianului actual.
Se cuvin amintite gesturile de neuitat ale familiilor : Aiacoboaie Viorel şi Mihaela, Ţîrliman Mihai şi Ileana, Vitcu Octavia şi Ana, Racu Octav şi Aurelia, dar şi susţinerea necondiţionată a acestui proiect de către Etnolog Stelia Băltuţă”
Referent Margareta Mihalache
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu