joi, 21 iunie 2012

Mihai Cornaci -Despre Nicolae Iorga in numismatica


Domnul Mihai Cornaci, a început activitatea de numismat din 1974, când a fost admis ca membru al Societăţii Numismatice Române.În 1982, ca membru fondator împreună cu dl Ştefan Nicolau şi d-l Mihai S. Urigiuc, preşedintele fondator al Secţiei Botoşani, au contribuit la dezvoltarea secţiei de numismatică. Domnul Mihai Cornaci a participat în calitate de coorganizator la unele manifestări de rang naţional şi interjudeţean şi la mai multe expoziţii tematice, aniversative sau comemorative generate de ,,constelaţia personalităţilor cultural-ştiinţifice botoşănene” în cei peste 25 de ani de la constituirea Secţiei Botoşani a S.N.R. În calitate de colecţionară dar de filatelie şi cărţi poştale, i-am adresat dlui Cornaci câteva întrebări:
H.V. Ce aţi colecţionat de-a lungul timpului şi care sunt cele mai valoroase piese (materiale) din colecţia dvs.?
Domnul Mihai Cornaci
.: ,,Principalele mele domenii de colecţionare sunt: numismatica şi filatelia cu tot ceea ce includ ele în detaliu. Subiectul principal, Eminescu. Indiscutabila şi necesara – bibliofilie. O importanţă deosebită o acord pieselor şi exponatelor referitoare la istoria locală. Am dezvoltat (cu dorinţa de a contura un posibil întreg) un exponat de cartofilie cu titlul ,,Botoşani, oraşul meu drag” ce oferă posibilitatea iubitorilor sau celor interesaţi, de a se bucura văzând imagini din oraşul lor, de la începutul sec. XX, până în 1947.În mod asemănător, încerc să dezvolt un studiu privind ,,Berăritul botoşănean” fiind ajutat de prof. arhivist Ştefan Cervatiuc şi de d-l Gh. Lazarovici, moştenitorul fostei Fabrici de bere Cişmea.
H. V. La câte expoziţii aţi participat şi cu ce anume?
Mihai Cornaci.: ,,În primul rând am participat la toate expoziţiile numismatice şi filatelice organizate la Botoşani, ce au avut rang internaţional, naţional, interjudeţean sau local. Am participat de asemenea în ţară sau în străinătate (Mondiala de Filatelie – Sofia 1989) cu exponate, ca invitat sau ca simplu vizitator. Pentru activitaţile şi exponatele meritorii am primit de la diploma de participare până la premiul I.La unele dintre aceste manifestări am avut calitatea de expozant, altă dată membru al juriului, dar de fiecare dată coorganizator. Astfel de expoziţii au fost: România-Ungaria 4-12.10.1986; Inter-Astro-Filex 1987; România-Polonia 23-25.08.1997; Centenarul ,,Mihai Eminescu” – iunie 1989 etc.
H.V Ca, colecţionară ştiu ce înseamnă sacrificiu material pentru a alcătui o colecţie.
Dl Mihai Cornaci m-a încurajat cu o replică..:,, citând pe Stendhal (Jurnal) ,
,,Pentru a aprecia pasiunea unui om, ar trebui să cunoaştem ce preţ au pentru el toate lucrările pe care le sacrifică pasiunii sale”.,,Cu siguranţă, fiecare pasiune presupune şi anumite sacrificii. În ceea ce mă priveşte, uneori am fost nevoit, să redirecţionez unele sume de bani pentru achiziţionarea unor piese sau a unor cărţi.
H.V Vă rog să-mi spuneţi despre colecţionarii de ieri şi azi:
Mihai Cornaci
.:Colecţionari cunoscuţi în literatura de specialitate: Christian D. Malhasovici, Alexandru Chardinal, Carol Botoşăneanu.
În intervalul 1900-1950: Eugen Braha (n.1908); Scarlat Braha (1876-1946?); Dumitru Furtună (1890-1965); George Enescu (1881-1955); Ion Pillat (1891-1945); Antonin Ferhardt; Constantin Iordăchescu.
În intervalul 1950-1990: Emilian Bujoreanu; Tomiţă Marinescu; Costică Dămăceanu; Vasile Arnăutu; Ioan Vaidner; Luca Andronic; Dumitru Cucu; Francisk Mercik; Dumitru Matei; Liviu Gafiţescu; Teodor Brădescu; Mihai Ungureanu; Gh. Luţuc
Şi din prezent: Mihai Urigiuc; Ştefan Nicolau; Coriolan Chiricheş; Gică Mariţanu; Ioan Siminicianu; Gh. Bocan; Pavel Luţuc; Neculai Ţurcanu; Viorica Hruştovici; Vasile Atănăsoaie; Gh. Ciotină.
H.V.Domnul Mihai Cornaci, vă rog să-mi spuneţi despre medaliile editate dedicate lui Nicolae Iorga
Medalii dedicate lui Nicolae Iorga,,Marele istoric de renume mondial a fost omagiat prin medalistică încă din timpul vieţii. La împlinirea vârstei de 50 de ani (1921) admiratorii şi foştii elevi i-au dedicat o medalie în semn de consideraţie şi preţuire indicat de înscripţea:,,IUBITULUI PROFESOR ŞI MARELUI ROMÂN”, la împlinirea vârstei de 50 de ani. Feţele medaliei redau : bustul profesorului în profil spre stânga şi o reprezentare alegorică a Înţelepciunii ( femeie încoronată cu lauri care ţine în mâna dreaptă o bufniţă)". (Andone Cumpătescu ,, Personallităţi ale Iaşului în imagini medalistice”. Editura ,, Junimea”- 2002, pag.158),
,,Următoarea apariţie pe faţa unei medalii se produce în anul 1936, când academicianul N. Iorga împlinea 65 de ani, iar revista ,, Neamul Românesc”, 30 de ani de la apariţie. Pe aversul medaliei sunt prezentate busturile savantului şi al soţiei acestuia în profil spre stânga, susţinută în partea inferioară de ramuri de lauri. În exergă înscipţia circulară: ,, ECATERINA ŞI NICOLAE IORGA”. Pe revers este reprezentată clădirea- ,,Universităţii Populare din Vălenii de Munte"- sub care sunt trecuţi milesimii 1906-1936. În partea inferioară exemplare din ,, Neamul Românesc”, aşezate pe ramuri de stejar. Circular, în exergă, este înscripţia : PRIN GRAI, PRIN SLOVĂ, GÂND CURAT, FAPTĂ ROMÂNEASCĂ”. ( Artist medalistică Maria Grigorescu)

,,Medalia editată de Secţia Botoşani a S.N.R.- prezintă bustul savantului în viziunea artistului Gheorghe Adoc în semiprofil spre dreapta. Semicircular în faţă bustului sunt trecuţi milesimii 1871-1940 şi ,,N. Iorga". În partea superioară artistul a plasat un astru făcând aluzie de apartenenţa subiectului la constelaţia marilor personalităţi culturale ale neamului".

,,Reversul este încărcat de înscipţii şi simboluri îmbrăţişate de ramuri de brad şi stejar. În partea superioară, sub ,,CAPUL DE BOUR"-citatul,, POPORUL CARE ARE CULTURĂ /ARE SUFLET ŞI CONŞTIINŢĂ/ ŞI DE LA CONŞTIINŢĂ ŞI/ SUFLET PLEACĂ CELELALTE” N. IORGA. În partea inferioară, pe un spaţiu delimitat de două linii paralele, este dispus textul pe patru rânduri orizontale:,, CETĂŢENII MUNICIPIULUI BOTOŞANI/ OMAGIU/MARELUI CĂRTURAR/ NICOLAE IORGA" , sub care editorul şi milesimul 1990".

Tot la această comemorare Secţia Botoşani a S.N.R. a editat şi o insignă cu diametrul= 30 mm în tiraj de 200 exemplare. Insigna redă aversul medaliei. În casete speciale (tiraj limitat) medalia plachetă şi insigna au fost oferite unor personalităţi prezente la manifestare.Din aceeaşi comandă a Secţiei Botoţani a S.N.R. au fost montate pe peretele din faţă a CASEI MUZEU NICOLAE IORGA- din Botoşani- două medalioane mari din bronz reprezentând aversul şi reversul medaliei editate
,,La centenarul naşterii savantului din 1971 din motive greu de înţeles nu s-a bătut nici o medalie. Abia în anul 1990 la semicentenarul trecerii sale în nefiinţă, Societatea Numismatică Română, editează o medalie iar prin Secţia de la Botoşani editează o medalie şi o plachetă. Medalia realizată de S.N.R., prezintă pe avers bustul savantului cu barbă şi pălărie, sub care sunt trecuţi anii de viaţă 1871-1940. Două ramuri de lauri flanchează bustul, iar în partea superioară este trecut numele şi prenumele. Artistul Vasile Gabor, realizatorul acestei frumoase medalii îşi lasă iniţialele V.G. discret, pe umărul stâng".

,,Ansamblul arhitectural ce domină centrul reversului este ,,CTITORIA N. IORGA/INSTITUTUL DE ISTORIE”. Semicircular, în partea superioară este trecut textul: ,,ÎN MEMORIA MARELUI ISTORIC"- şi milesimul semicentenarului 1990. În partea inferioară a reversului o ramură de lauri şi în exergă, cu litere de dimensiunii mici, editorul. Ambele feţe ale medaliei sunt realizate în excizie".
,,Placheta din tombac cu dimensiunile de... prezintă pe avers bustul savantului în postură de orator. În partea stângă jos, indentificăm semnătura artistului Gh. Adoc şi milesimul 1990. În partea dreaptă este înscripţia ,,N.IORGA" şi milesimii :1871-1940-1990".
. Pe revers este redată imaginea unui brad şi segmente din poezie-,,BRAD BĂTRÂN”( Primele două rânduri din prima strofă şi strofa a IV-a). Între două marcaje paralele dispuse orizontal este trecut textul: ,,SEMICENTENARUL TRECERII/ ÎN NEMURIRE-1990”. În partea inferioară este trecut editorul.
,,Tot în şirul realizărilor medalistice dedicate lui Nicolae Iorga se înscrie şi medalia Institutului de Cultură şi Cercetare Umanistică din VENEŢIA, CASA ROMENA – fondată de cel care întreaga viaţă a fost un apărător al demnităţii omeneşti, al afirmării ideii de libertate democratice şi care a sfârşit pe câmpul de onoare, jertfit pe altarul credinţei sale. Reversul este dominat de bustul celui care a reuşit acel prestigiu unanim recunoscut în lume, în care aducea prinos- României sale. (,,Din nou acasă”, Henri Coandă, interviu luat de V. Firoiu 1968) În faţa bustului, la exergă, înscripţia: ,,NICOLAE IORGA” /1871-1940. Autorul îşi semnează lucrarea în preajma umărului stâng" (CRVCH).
Central pe avers putem contempla imaginea CASEI ROMENA-având în partea superioară înscripţiile:2-aprilie-1930 şi 8 mai 1992. Circular în exergă, înscripţia:,,INSTITUTUL ROMÂN DE CULTURĂ ŞI CERCETARE UMANISTICĂ-VENEŢIA

,,În anul 1993, Universitatea Populară Bucureşti iniţiază şi editează o medalie care reia aversul celei editate de S.N.R. în 1990 .( Andone Cumpătescu.Op.citat pag.159)
Vastitatea operei sale, enormă ca proporţii şi variată ca formă estimată de unii exegeţi la 1359 cărţi şi broşuri şi peste 25 000 de articole precum şi diversitatea preocupărilor sutuează între marii istorici al lumii.(
Marcel D. Popa ,, Dicţionar enciclopedic vol III H.K. Editura enciclopedică Bucureşti 1999 pag. 244)Prin opera sa el este ocupantul unui loc în orice Pantheon al ştiinţei , gândirii şi al culturii, iar prin faptele sale, avea mai ales sufletul şi bucuriile unui fondator(N. Dragoş, M. Stoian ,, Drumeţ în calea lupilor”, Editura Eminescu-1987-pag.450)Numeroase instituţii ştiinţifice şi de cultură îi poartă şi azi numele. Una dintre acestea este şi Biblioteca Judeţeană-,,Nicolae Iorga”, Ploieşti. În anul 1996, Biblioteca a sărbătorit 75 de ani de activitate şi editează o medalie dedicată acestui moment aniversar. Pe revers sugestiv este redat copacul pe o carte, iar în partea superioară milesimul 75. Semicircular în exergă pe o panglică desfăşurată este redat textul (lozinca) ,,VIVAT, CRESCAT, FLOREAT”. şi milesimii 1921-1996. Aversul este ocupat de bustul istoricului Nicolae Iorga, fiind reluată opera artistului Gh. Adoc, pentru medalia Secţiei Botoşani a S. N. R. Din 1990. În faţa şi la spatele bustului este dispus textul:,, BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ/ NICOLAE IORGA/ PLOIEŞTI”. Reprezentarea reversului aparţine artistului ,, C-tin Dumitrescu”. Tirajul (oficial) 150 de exemplare. Tot în acest an Muzeul N. Iorga din Vălenii de Munte editează o medalie ocazionată de împlinirea a 125 de ani de la naşterea savantului. Avers- reluarea portret-Gh. Adoc 1990 Compoziţia reversului aparţine artistului Vasile Gabor. R.A-( ,, Monetăria Statului”, Activitatea medalistică 1990-1997, Bucureşti-1998, pag.100)
Urmare a prestigiului cât şi a legăturilor permanente a lui N. Iorga cu Botoşanii, în anul 2001 ia fiinţă Asociaţia Culturală ,, Nicolae Iorga” care prin unele programe împlementate au adus noi valenţe , acte cultural în spaţiul muzeal al Casei ,,Nicolae Iorga”, BOTOŞANI. Tot spre cinstirea, în amintirea celui deosebit dintre fiii săi, municipiul Botoşani creează din 2003, Premiul Naţional ,,Nicolae Iorga”. Fiecare laureat al acestui premiu a primit şi câte o medalie editată de Asociaţia Culturală ,,N.Iorga”, prin energica fondatoare VIORICA BUDĂI-DAMASCHIN şi S.N.R. Botoşani. Aversul reia portretul creeat de artistul Gh. Adoc în 1990 ( fără astru). Semicircular, pe două rânduri dispuse în faţa bustului este înscripţionat textul: ,, PREMIUL NAŢIONAL DE ISTORIE/ NICOLAE IORGA

”. Pe revers este redată macheta vechii clădiri al Liceului A.T.Laurian- ( înainte de incendiul din 6 decembrie1917 ). În partea superioară milesimii 1881-1886 ce delimitează timpul cât N.Iorga a fost la acest liceu. Circular, textul: ,,LICEUL AUGUST TREBONIU LAURIAN” BOTOŞANI, Sub terasă, cu litere mici este trecut editorul ,,S.N.R.- SECŢIA BOTOŞANI”. În anul 2002, la împlinirea unui deceniu de activitate a Consiliului Judeţean Botoşani- este editată o medalie. Central pe avers, este redată macheta clădirii, deasupra căreia înscrisul : ,,CONSILIUL JUDEŢEAN BOTOŞANI/10 ani. Sub clădire-milesimii 1992 şi 2002 încadrează-iniţialele C.J.B Sub terasă, iniţialele artistului gravor M. F. (Maximilian Fetiţa).

Pe revers este reluat portretul lui N. Iorga creat de artistul Gh. Adoc în anul 1990- pentru medalia- Semicentenarul N. Iorga-Botoşani. Semicircular, în faţa bustului:,,
NICOLAE IORGA/ 1871-1940”.


Obs.
1. Toate medaliile prezentate sunt realizate în excizie din tambac cu o grosime de 4- 7 mm şi au un diametru de 60 mm.(excepţie- CASA ROMENA- Veneţia-1992= 70, 4 mm)
2. Toate au ambele feţe cu execuţie în excizie.
3. Din cele cunoscute, au mai fost editate pe plan local, insigne:
-Universitatea de Vară-Vălenii de Munte”, pătrat egal 30mm cu fond de culoare negru şi albastru.
- Semicentenarul N. Iorga- Editor R. Drăgănescu-Iaşi.
- 68 ani de la moarte( (28 noiembrie-2008), Editor- D-tru Haha-Darabani.
4. La manifestările din 26-27 noiembrie 2004, Secţia Botoşani a S. N.R. a organizat în holul Teatrului ,, Mihai Eminescu” o expoziţie numismatică dedicată savantului. Preşedintele Asociaţiei Culturale ,,Nicolae Iorga” Botoşani, dna Violeta Budăi-Damaschin a recompensat expoziţia cu diplome şi medalii.
A prezentat domnul Mihai C.V. Cornaci bibliotecar, secretarul Secţiei Botoşani a Societăţii Numismatice Române.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu