Expoziţia ,, Tapiseria sau Poveste ţesută" la Galeriile ,,Ştefan Luchian" Botoşani

Muzeul Judeţean Botoşani la Galeriile de Artă ,, Ştefan Luchian” a deschis expoziţia ,, Tapiseria sau Povestea ţesută” Expozitia cuprinde lucrări semnate de Maria Mihalache Blendea, Geta Brătescu, Georgeta Crăciun, Vasile Dobrian, Dimitire Grigorasi, Viorica Iacob, Mariana Ionescu, Cela Neamţu, Mimi Podeanu, Lucia Puşcaşu, Dan Teodor. De curând artista plastică Lucia Puşcaşu, preşedinta Filialei Suceava a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP), a primit  Premiul pentru Artă Decorativă la cea de-a treia ediţie a Expoziţiei colective de artă vizuală „Ritmuri atemporale”, care s-a desfăşurat în galeriile ieşene „Cupola” şi „N. Tonitza”. 

Despre istoria tapiseriei şi despre tehnica folosită în această migăloasă artă, doamna muzeograf Ana Florescu a invitat să  vorbească pe doamna muzeograf etnograf Steliana Băltuţă şi pe o maestră a tapiseriei contemporane, doamna Lucia Puşcaşu.

Pentru început doamna muzeograf etnograf, Steliana Băltuţă, de la Muzeul Judeţean Botoşani, în prezentarea făcută a amintit din istoricul referitor la vechimea războiului de ţesut vertical şi la materialele folosite lână, cânepă, încă din perioada î.e.n              
,,Informaţiile aflate din studiile de cercetare arheologică şi etnografică în studiul ,,Scoarţele moldoveneşti între popular şi artizanal", reconoscuta etnografă Georgeta Stoica precizează că ,, primele dovezi ale practicării ţesutului în România provin din săpăturile arheologice, unde s-au descoperit încă din neolitic, fusaiole, greutăţi pentru războiul vertical primitiv de ţesut, fibre sau amprente de ţesături pe vase de ceramică; citându-i pe (Eugen Comşa, Maria Comşa, Istoria comunităţii Boian, Bucureşti, Editura Academiei, 1974, pag 81-89) ,, Date despre descoperirea celei mai vechi ţesături de pe teritoriul României, din perioada de trecere de la neolitic la epoca bronzului -(2750-2150 î.e.n) pot fi găsite în studii şi cercetări de istoria civilizaţiei din România, Sibiu, Editura Muzeului Tehnicii Populare, ,, Astra” 1981, p. 125".

     ,, În Europa şi în lumea slavă, specialiştii consideră că războiul de ţesut orizontal a apărut în jurul anului 1000”. Fragmentele de ţesături descoperite sunt de regulă realizate din cânepă, dar nu lipsesc nici cele de lână şi chiar gheme cu fire de mătase.

       Ţinând seama de faptul că oile au fost domestice în jurul mileniului al şaptelea î.Hr. (Florica Zaharia, în Textile tradiţionale din Transilvania, tehnologie şi estetică, Suceava, Complexul Muzeal ,, Bucovina”, 2008, p.23(.....) putem să înţelegem de ce creşterea oilor şi lână au un rol atât de important în practicarea timpurie a ţesutului cu acest material”

În meditaţia din timpul creaţiei în arta tapiseriei aflată în albumul LUCIEI PUŞCAŞU, artista precizează: Î

,,Pentru un creator de frumos, nu cred că există ceva mai plăcut decât să zămislească opere de artă. Artiştii se eliberează prin actul creaţiei de lumea cotidiană.Formele şi simbolurile exterioare îi stimulează, dar artiştii le aleg pe cele care se apropie cel mai mult de structura lor interioară. Artistul dăruieşte din adăncul sufletului să, pentru bucuria celo care apreciază frumosul, în funcţie de talentul şi de vocaţia nativă pe care o are faţă de artă. Pentru a crea, ,, talentul nu este de ajuns”. Este nevoie de ,, cunoaştere”, de parcurgerea multor trepte, până artistul ajunge la desăvârşire. Atunci el transmite emoţii, trăiri şi sentimente celor care receptează opera. Receptorii primesc atât frumuseţe fizică, cât şi spirituală, frumosul care se vede şi cel care nu se vede, dar se simte. Opera de artă ne bucură, ne face fericiţi, ne alungă durerea şi tristeţea, ne face mai buni ne ,, luminează”. Prin lumină, omul se deşteaptă. Contemplând opera de artă, aceasta intuieşte sensurile, este stăpânit de ea ca de un mister, simte plăcerea, învaţă a recunoaşte ceea ce este artistic şi valoros, pentru că, aşa cum spunea Andrei Pleşu, ,, o veritabilă operă de artă este aceea care nu seamănă cu ceva, ci aceea care înseamnă ceva” .(  a citat Steliana Baltuţă)

Din analiza artistică a recunoscutului critic Valentin Ciucă făcută tapiseriilor Luciei Puşcaşu, în ,,Trepte ale desăvârşirii" ,aflate în albumul artistei precizează referindu-se la una dintre lucrări ,, Templul albastru", spune:

Tapiseria ,,Templul albastru " Lucia Puşcaşu

 ,, Din acelaşi ciclu face parte şi ,,Templul albastru" o viziune asupra unui prezumtiv altar al cerului unde se află depozitate tainele lumii. Compoziţia mizează pe ecranele laterale ce se deschid ca nişte veritabile porţi împătăteşti din bisericile creştine şi dezvăluie metaforic Taina.  



Cromatica se bazează pe culorile deschise şi calde ale planurilor laterale şi avansează grav, în sfera misterului. Şi aici avem a face cu un subtil proces de parcurgeri a unui traseu filozofic şi estetic prin relatia dintre aparenţă şi esenţă. Lucia Puşcaşu, cu subtilitate şi vervă imaginativă, organizează astfel suprafaţa încît să poată facă vizibil invizibilul şi să declanşeze în imaginaţia privitorului, un mod de a privi orientat către multiple registre de lectură conotativ-artistică".(  a citat Steliana Baltuţă) 

Tapiseria ,, Culesul fructelor" Dimitrie Grigoraşi
lucrare din patrimoniul Secţiei de Artă Botoşani

Cartelă de culori folosite la tapiserie

Tapiserie ,, Compoziţie XIII" Viorica Iacob
lucrare din patrimoniul Secţiei de Artă Botoşani 

Tapiseria ,, Motive Populare" Maria
Mihalache Blendea lucrare din
patrimoniul Secţiei de Artă Botoşani 

Tapiserie ,, Mihai Viteazul"
Mariana Ionescu lucrare
din patrimoniul Secţiei de Artă Botoşani 

Tapiseria ,, Mihai Eminescu"
Cela Neamţu lucrare din
patrimoniul Secţiei de Artă Botoşani

 Doamna muzeograf Ana Florescu la deschiderea vernisajului expoziţiei cu tema ,,Tapiseria sau povestea ţesută”, de la Galeriile de Artă  Botoşani, ne-a spus o poveste metaforic spus despre arta ţeserii tapiseriilor.

,,Stimaţi invitaţi, iubitori ai frumosului artistic şi prieteni ai galeriei botoşănene, avem astăzi ocazia ca, după ce ne-am putut bucura din plin din expoziţia pictorului Ilie Boca - cu o poveste a vieţii, a existenţei, plină de mister şi subînţelesuri, să fim în faţa unui eveniment cultural mai aparte, să vedem poveste a vieţii ţesută, cu talent şi migală, de maeştri ai tapiseriei româneşti. Expoziţia de astăzi am intitulat-o, în acest sens, ,,Tapiseria sau povestea ţesută”, o -poveste a tuturor, cu amintiri şi nostalgii, cu umbre şi culori, cu meşteşug şi artă. Din cele şaptesprezece tapiserii expuse, treisprezece aparţin patrimoniului Muzeului Judeţean Botoşani şi au fost create în deceniile şapte şi opt ale secolului XX, de autori consacraţi în domeniul tapiseriei, ce au expus în ţară şi în străinătate. Lucrările au fost realizate în tehnica haute-lisse, folosindu-se ca şi materiale lână, cânepă şi bumbac. Dintre acestea, lucrarea intitulată ,,Ferestre către Luceafăr”, a fost realizată de doamna Cela Neamţu în anul centenarului morţii lui Mihai Eminescu, respectiv 1989 şi îmbină tehnica haute-lisse cu broderia. Patru dintre lucrări aparţin artistei plastice sucevene Lucia Puşcaşu şi sunt realizate în aceeaşi tehnică haute-lisse, dumneaei expunând şi 2 lucrări de grafică, precum şi proiecte de tapiserie şi două cartele de culori, cu lână folosită ca băteală (bătătură) pentru realizarea tapiseriilor ,,Templul albastru” (prezentă în această expoziţie) şi ,,Templul rodului”. De-a lungul timpului, tehnica tapiseriei s-a transformat puţin. Tapiseria este realizataă din încrucişarea manuală a firelor de urzeală (din bumbac sau lână) cu cele de bătătură (lână naturală şi vopsită), acestea din urmă fiind de diferite culori şi nuanţe şi acoperind în întregime firele de urzeală care servesc drept suport", a încheiat povestea ţeserii tapiseriilor doamna Ana Florescu